Închinarea la dumnezei străini: Diferență între versiuni
m (Crearea redirecționării) |
m (Corectarea redirecționării) |
||
| Linia 33: | Linia 33: | ||
===Regii şi idolatria=== | ===Regii şi idolatria=== | ||
[[Image:Iezechia distrugând idolii.jpg|thumb|200px|right|Regele Iezechia distrugând idolii, Matthaeus Merian the Elder, 1625-30]] | [[Image:Iezechia distrugând idolii.jpg|thumb|200px|right|Regele Iezechia distrugând idolii, Matthaeus Merian the Elder, 1625-30]] | ||
| − | Regii sau conducători | + | Regii sau conducători credincioși ([[Proorocul Moise|Moise]]<ref>Deut.9.12-21</ref>, [[Asa]]<ref>2Cron14.2-5, 2Cron15.8, 3Regi15.12</ref>, [[Iezechia]]<ref>2Cron30.14, 2Cron31.1</ref>, [[Iosafat]]<ref>2Cron17.6</ref> |
Iehu<ref>4Regi 10.26-29</ref>, [[David]], [[Iosia]]) au dărâmat idolii şi au nimicit idolatria. Iosia s-a întors la Domnul, din toată inima şi din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise, ca niciun alt împărat până la el şi cum n-o va mai face niciun împărat după el.<ref>4Regi23.25, </ref> A stârpit idolatria, a izgonit pe slujitorii idolilor, a nimicit pe cei care chemau duhurile şi pe cei ce spuneau viitorul.<ref>2Cron 34.3,4,7 ;4Regi23.4-25</ref> Destinul lui [[Ioas]] este tragic, căci el trece de la lupta împotriva idolatriei şi dregerea Casei Domnului, la crimă şi idolatrie după moartea preotului Iehoiada, astfel încât, după moarte, nici nu este îngropat în mormintele împăraţilor<ref>2 Cronici 24 </ref> | Iehu<ref>4Regi 10.26-29</ref>, [[David]], [[Iosia]]) au dărâmat idolii şi au nimicit idolatria. Iosia s-a întors la Domnul, din toată inima şi din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise, ca niciun alt împărat până la el şi cum n-o va mai face niciun împărat după el.<ref>4Regi23.25, </ref> A stârpit idolatria, a izgonit pe slujitorii idolilor, a nimicit pe cei care chemau duhurile şi pe cei ce spuneau viitorul.<ref>2Cron 34.3,4,7 ;4Regi23.4-25</ref> Destinul lui [[Ioas]] este tragic, căci el trece de la lupta împotriva idolatriei şi dregerea Casei Domnului, la crimă şi idolatrie după moartea preotului Iehoiada, astfel încât, după moarte, nici nu este îngropat în mormintele împăraţilor<ref>2 Cronici 24 </ref> | ||
Regii necredincioşi au căzut în idolatrie([[Ieroboam I]]<ref>2Cron11.15, 2Cron13.8,9</ref>, [[Ioram]]<ref>2Cron21.11-15</ref>, [[Ahaz]]<ref>2Cron28.1-4</ref>, [[Amon]]<ref>4 Regi 21.19-22, 2Cron33.22 </ref>, [[Manase]]<ref>2Cron33.19, 2Regi21.6, 2Cron33.6, 2Cron28.3, 4Regi21.11-21</ref>, Roboam<ref>3Regi14.23</ref>, unii dintre aceştia (Manase, Ahaz) chiar trecându-şi copiii prin foc. | Regii necredincioşi au căzut în idolatrie([[Ieroboam I]]<ref>2Cron11.15, 2Cron13.8,9</ref>, [[Ioram]]<ref>2Cron21.11-15</ref>, [[Ahaz]]<ref>2Cron28.1-4</ref>, [[Amon]]<ref>4 Regi 21.19-22, 2Cron33.22 </ref>, [[Manase]]<ref>2Cron33.19, 2Regi21.6, 2Cron33.6, 2Cron28.3, 4Regi21.11-21</ref>, Roboam<ref>3Regi14.23</ref>, unii dintre aceştia (Manase, Ahaz) chiar trecându-şi copiii prin foc. | ||
Versiunea curentă din 20 decembrie 2021 15:31
Închinarea la dumnezei străini este un păcat care constă în adorarea unor entităţi investite în mod eronat cu atribute dumnezeieşti, fiind un păcat împotriva Duhului Sfânt,[1][2] Cei ce se închină unor dumnezei străini încălcă prima poruncă a Decalogului:,,Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei/Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine!” [3].
Cuprins
Creştinismul şi celelalte credinţe
Dumnezeu este unic[4]Creştinii acoperă 33% din populaţia globului(cca 55% catolici, 30 % protestanţi,15% ortodocşi). Teiştii necreştini (19-20%- islamul, 13%- hinduismul, 6% budismul, 6% religiile populare chinezeşti, 4%-religii tribale, şamanism, animism) acoperă 48-49% din populaţia globului, restul fiind non-religioşi (14% agnostici, umanişti, liber-cugetători, etc din care 2% atei-cf Enciclopediei Britanice). Zeii la care se închină neamurile nu au fiinţă[5] sau sunt draci.[6]
Slujirea sau închinarea la alţi dumnezei este interzisă.[7]Credincioşii adevăraţi refuză cu orice preţ închinarea la alţi dumnezei.[8] Rostirea numelor altor dumnezei este interzisă.[9]Locurile, obiectele de închinare, altarele acestora trebuiau nimicite cu desăvârşire.[10]Mâncatul din jertfele aduse altor dumnezei este interzis.[11]
Închinarea la alţi dumnezei era pedepsită cu moartea
Cine aducea jertfe altor dumnezei decât Domnului singur urma să fie nimicit cu desăvârşire.[12]. Dacă era găsit cineva care mergea după alţi dumnezei, care să se închine lor şi să-i slujească după soare, lună sau toată oştirea cerurilor, acela urma să fie nimicit cu pietre pentru această urâciune.[13]Proorocul sau visătorul de vise care vestea cuiva un semn şi o minune şi se împlinea semnul sau minunea aceea de care i-a vorbit, el îndemnând pe acea persoană să slujească altor dumnezei, acela urma a fi pedepsit cu moartea. Dumnezeu a pus la încercare credinţa.[14]Proorocul care avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului un cuvânt pe care El nu l-a spus (care va fi cunoscut după faptul că acesta nu se împlinea) sau proorocul ce vorbea în numele altor dumnezei urma a fi pedepsit cu moartea.[15]Dacă cineva apropiat (frate, fiu, fiică, nevastă, prieten apropiat) aţâţa pe cineva în taină să meargă după alţi dumnezei, acela urma a fi pedepsit cu moartea.[16]Cetăţile amăgite de închinătorii altei credinţe trebuiau nimicite cu desăvârşire.[17]
Poporul Israel şi închinarea la dumnezei străini
Unor popoare (heviţii, cananiţii şi hitiţii) nu trebuia să li se permită să locuiască în ţara evreilor pentru a nu deveni o cursă pentru aceştia.[18] Anumite popoare (hitiţi, amoriţi, cananiţi, fereziţi, heviţi, şi iebusiţi) trebuiau nimicite cu desăvârşire în luptă pentru ca evreii să nu cadă în capcana închinării la dumnezei străini.[19]Încuscrirea cu anumite popoare (hitiţi, pe ghirgasiţi, amoriţi, cananiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi) era interzisă. [20]Solomon a făcut păcatul de a-şi lua neveste din neamurile interzise( moabite, amonite, edomite, sidoniene, hitite).[21]Domnul a prevestit curvia după alţi dumnezei a poporului Israel [22]şi poporul evreu a confirmat proorocirea Domnului.[23]Închinarea la alţi dumnezei a declanşat gelozia Domnului[24] şi a atras mânia Domnului.[25] Proorocii au fost trimişi să întoarcă poporul de la slujirea altor dumnezei.[26]Dumnezeu poruncise poporului evreu să nu-i fie teamă de alţi dumnezei.[27]Samuel i-a îndemnat pe copiii lui Israel să îndepărteze dumnezeii străini şi să se întoarcă la Domnul.[28]Ieroboam I a fost prototipul închinătorului la dumnezei străini.[29]Amaţia s-a închinat la dumnezeii Edomului.[30]Când s-a smerit, Manase a înlăturat din Casa Domnului dumnezeii străini.[31]
Păcatul închinării la idoli
Închinarea la idoli reprezintă un caz particular al închinării la dumnezei străini, fiind întâlnit mai cu seamă în lumea antică, dar persistând şi în lumea contemporană sub diverse forme (astrologia, vrăjitoria, credinţa în talismane, obiecte de tip feng shui, idolatrizarea vedetelor sportive, a cântăreţilor, a actorilor de cinema, etc). În creştinism idolatria este şi lăcomia de bani (Iisus spune că nu putem sluji la doi stăpâni, lui Dumnezeu şi lui Mamona[32], care este demonul banilor, al posesiunilor materiale, iar apostolul Pavel spune că niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, nu va moşteni împărăţia lui Dumnezeu.[33]) dar şi lăcomia de mâncare sau băutură (căci apostolul Pavel spune că niciun lacom nu va intra în împărăţia cerurilor[34] iar în altă parte spune explicit că beţivii sunt şi ei excluşi de la moştenirea acestei împărăţii[35])
Interzicerea facerii şi închinării la idoli reprezintă conţinutul poruncii a doua a Decalogului.[36] Idolii sunt înfăţişări ale falşilor dumnezei, făcuţi din diverse materiale (aur, argint, aramă, piatră sau lemn), sau pictaţi, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble, ei neavând duh în gura lor.[37]
Interdicţii
Dumnezeu porunceşte credincioşilor şi regilor distrugerea idolilor şi a numelui lor, fără a lua argintul şi aurul din ele, pentru ca acestea să nu devină pentru om o cursă pentru suflet.[38] Mâncarea celor jertfite idolilor este interzisă. Consumul de mâncare jertfită idolilor întinează cugetul celor slabi şi, văzut la alţii, devine piatră de poticnire pentru cei slabi.[39]
Pedepse
Jertfele idolatre erau pedepsite cu moartea.[40] Blestemat era idolatrul ascuns.[41]
Regii şi idolatria
Regii sau conducători credincioși (Moise[42], Asa[43], Iezechia[44], Iosafat[45] Iehu[46], David, Iosia) au dărâmat idolii şi au nimicit idolatria. Iosia s-a întors la Domnul, din toată inima şi din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise, ca niciun alt împărat până la el şi cum n-o va mai face niciun împărat după el.[47] A stârpit idolatria, a izgonit pe slujitorii idolilor, a nimicit pe cei care chemau duhurile şi pe cei ce spuneau viitorul.[48] Destinul lui Ioas este tragic, căci el trece de la lupta împotriva idolatriei şi dregerea Casei Domnului, la crimă şi idolatrie după moartea preotului Iehoiada, astfel încât, după moarte, nici nu este îngropat în mormintele împăraţilor[49] Regii necredincioşi au căzut în idolatrie(Ieroboam I[50], Ioram[51], Ahaz[52], Amon[53], Manase[54], Roboam[55], unii dintre aceştia (Manase, Ahaz) chiar trecându-şi copiii prin foc.
Închinarea la idoli, mădular pământesc ce ne exclude de la moştenirea vieţii veşnice
Închinătorii la idoli îndepărtează îndurarea lui Dumnezeu de la ei.[56] Închinarea la idoli este un mădular pământesc care trebuie omorât, arată apostolul Pavel[57] Proorocul Samuel îi spune lui Saul, împăratul evreilor, că nesupunerea este un păcat la fel ca vrăjitoria şi împotrivirea este la fel cu închinarea la idoli...[58] Idolatria îl înstrăinează pe om de Dumnezeu, stârneşte gelozia şi mânia Domnului.[59], care distruge idolii şi pe închinătorii la ei, la a doua Sa venire[60], lămurind pe cei lăsaţi în viaţă cine este adevăratul Dumnezeu.[61]. Nabucudonosor va arde casele dumnezeilor Egiptului, va sfărâma stâlpii din Bet-Şemeş şi va duce robi pe idoli.[62] Sfântul apostol Pavel recomandă neamestecul apostolilor cu pretinşii creştini, care, de fapt, sunt închinători la idoli.[63]. Fariseii sunt acuzaţi de Isus că, pretinzând că urăsc idolii, furau cele sfinte, nefăcând ce predicau.[64] Pedeapsa pentru închinătorii la idoli este iadul-iezerul de foc care arde cu foc şi cu pucioasă, care este moartea a doua.[65]
Bibliografie
- Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
- Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
- English Standard Version Bible, 1971
- Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti
- Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
- Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4
Note
- ↑ Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, cap ,,Despre păcat", pag 395, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
- ↑ Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti, cap ,,Păcatul şi felurile lui", pag188
- ↑ Exod20.2-3
- ↑ Deut4.34-39, Mal2.10, Ioel2.27, Osea3.4, Is45
- ↑ Ier5.7, FA19.26, Gal4.8,1Cron16.26, Ier16.20, Ps96.5, Is37.18-19, Ier10
- ↑ Deut32.17
- ↑ Exod20.3, Deut5.7,6.14, 11.16, Deut7.16, Exod23.24, Deut12.30,31, 28.13-14, 29.18, Ps16.4
- ↑ Daniel 3.12-18
- ↑ Exod23.13, Ios23.7, Ps16.4
- ↑ Deut12.2, Deut7.5,1Cron14.12,2Imp19.18, Ier43.12-13,2Cron14.1-3, Is21.9
- ↑ Exod34.15,Num25.2, Ps16.4
- ↑ Exod22.20
- ↑ Deut17.1-5
- ↑ Deut13.1-4
- ↑ Deut18.20-22
- ↑ Deut13.6-11
- ↑ Deut13.12-18
- ↑ Exod23.28-33
- ↑ Deut20.16-18
- ↑ Exod34.16, Deut7.1-4, Jud3.6
- ↑ 3Regi11.1-13
- ↑ Deut31.16-22
- ↑ 1Sam8.8, 1Cron5.25, Ier1.16, Ier2.25, Ier3.13, Ier5.19, Ier11.10, Ier7.6-18, Ier16.11-13, Ier19.4-13, Ier44.1-8
- ↑ Deut32.16, Exod34.14,Deut6.14-15
- ↑ Deut29.22-26, Iosua23.
- ↑ Ier35.15
- ↑ 2Imp17.35-38
- ↑ 1Sam7.3
- ↑ 1Imp14.6-11, 2Cron13.8
- ↑ 2Cron25.14-20
- ↑ 2Cron33.10-19
- ↑ Mat6.24, Lc16.11
- ↑ Efes 5.5
- ↑ Col3.5
- ↑ 1Cor6.10
- ↑ Exod20.4-6, Lev19.4, 26.1
- ↑ Apoc 9.20, Ps95.5, Ps113.12, Deut29.17, Ier16.19, Ps135.15-18, Ezec8.1-18, 1Cor12.2, 1Cor8.4-6.
- ↑ Deut7.5, Deut12.3, Deut 7.,25, Zah13.2, Lev26.30, Num33.52, Os12.12
- ↑ Apoc2.14,20, FA15.29, FA21.25, 1Cor10.28, 1Cor8:7-13
- ↑ Lev17.8-9
- ↑ Deut27.15
- ↑ Deut.9.12-21
- ↑ 2Cron14.2-5, 2Cron15.8, 3Regi15.12
- ↑ 2Cron30.14, 2Cron31.1
- ↑ 2Cron17.6
- ↑ 4Regi 10.26-29
- ↑ 4Regi23.25,
- ↑ 2Cron 34.3,4,7 ;4Regi23.4-25
- ↑ 2 Cronici 24
- ↑ 2Cron11.15, 2Cron13.8,9
- ↑ 2Cron21.11-15
- ↑ 2Cron28.1-4
- ↑ 4 Regi 21.19-22, 2Cron33.22
- ↑ 2Cron33.19, 2Regi21.6, 2Cron33.6, 2Cron28.3, 4Regi21.11-21
- ↑ 3Regi14.23
- ↑ Iona 2.8
- ↑ Col 3.5, Gal5.20
- ↑ 1Sam 15.1-23-35
- ↑ Deut 32.21, Ier 8.19, Iez 5.11, Iez20.8, Iez36.18, Ps77.64
- ↑ Ier50.2 Iez.6.13, Iez30.13, Is2.20
- ↑ Iez 6.12-14
- ↑ Ier43.12
- ↑ 1Cor5.11
- ↑ Rom2.22
- ↑ Apoc 21.8, Apoc 22.15, Efes 5.5, 1Cor6.9
