14.992 de modificări
Modificări
→Viața
Într-un document din februarie 1587, apare ca „Ilie diac”. Respectivul document este un act de danie al voievodului Petru Șchiopu (Domn al Moldovei între 1574-1579 și 1582-1591) pentru „Ilie, fiul Crimcoaei din Suceava”, a siliștei Ungurașii de pe apa Sucevei, pentru participarea sa la respingerea unui atac al cazacilor asupra Moldovei.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908. p. 125</ref> Doi ani mai târziu, i se schimbă dania, la cererea sa, cu moșia Dragomirești, unde va ctitori mai târziu [[Mănăstirea Dragomirna]].
În 1599 era [[preot]] la Biserica domnească (cu [[hram]]ul „Înălțarea Domnului”) din Suceava. Nu se cunoaște exact data intrării lui în monahism, dar majoritatea surselor indică anul 1600, la [[Mănăstirea Putna]].<ref name=basilica>[https://basilica.ro/douasprezece-aspecte-mai-putin-cunoscute-din-viata-mitropolitului-anastasie-crimca/?swcfpc=1 Gheorghe Anghel, ''Douăsprezece aspecte mai puțin cunoscute din viața Mitropolitului Anastasie Crimca''], 19 ianuarie 2021, ''Basilica.ro''</ref><refname=pacurariu>[[Mircea Păcurariu]], ''Dicționarul Teologilor Români'', Ediția a doua, Editura Enciclopedică, București, 2002, ISBN 973-45-0409-6, p. 140</ref> În timpul stăpânirii lui [[Mihai Viteazul]] în Moldova, a fost ales [[episcop]] al Rădăuților (iunie 1600). După revenirea pe tron a lui Ieremia Movilă (septembrie 1600) a fost îndepărtat din [[scaun]]ul acestei [[Eparhie|eparhii]], retrăgându-se la Dragomirești, lângă Suceava, unde se afla un așezământ monahal mai vechi și unde a ridicat o mică biserică în 1602.<ref name=pacurariu/>
==Scrieri==