Modificări

[[Image:Patriarchate_of_Georgia.gif|right|Biserica Ortodoxă a Georgiei]]

'''Biserica Georgiei''' este una din cele mai vechi Biserici creștine. Conform tradiției, ea își are originile în propovăduirea [[Apostolul Andrei|Sfântului Apostol Andrei]] din primul secol al erei creștine. Din punct de vedere istoric, adoptarea creștinismului de către regatul Georgiei (Iberiei sau Iviriei) s-a făcut în timpul și prin propovăduirea [[Nina din Cappadocia|Sfintei Nina din Cappadocia]], la începutul secolului al IV-lea. Inițial, Biserica Georgiei făcea parte din jurisdicția [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Patriarhiei Antiohiei]], care îi acordă [[autocefalie|autocefalia]] în anul 466. Deși a avut mult de suferit în timpul invaziilor diferitelor triburi tătare din secolele al XIII-lea și al XV-lea, Biserica autocefală a Georgiei a supraviețuit până în anul 1811, când a fost pusă de către autoritatea țaristă sub administrarea Sinodului [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Rusiei]]. După abdicarea țarului Nicolae al II-lea după revoluția din februarie 1917, [[episcop|ierarhii]] georgieni au restabilit autocefalia Bisericii lor, care a fost în cele din urmă recunoscută de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]] și de [[Biserica Ortodoxă Rusă]].

Întrucât a făcut parte din Imperiul Roman (Bizantin) târziu, creștinismul georgian a fost puternic influențat de practicile din spațiul acestuia. Inițial, Bisericile din Georgia se aflau sub jurisdicția [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Scaunului Apostolic al Antiohiei]]. Biserica Georgiei a devenit [[autocefalie|autocefală]] atunci când Patriarhul Antiohiei l-a înălțat pe [[episcop]]ul de Mtskheta la rangul de Catholicos de Kastli în anul 466, act recunoscut de întreaga Biserică. Ulterior, Catholicosul a primit titlul complementar de [[Patriarh]] în anul 1010, astfel încât titlul întâistătătorului său a devenit: "Catholicos-Patriarh al Întregii Georgii".

Ca urmare a invaziilor tătare din secolele al XIII-lea și al XV-lea, Biserica și organizarea politică a Georgiei au avut mult de suferit. Atât regatul cât și Biserica au fost împărțite în două părți distincte, administrate de doi Patriarhi-Catholicos. În anul 1801, Georgia de Răsărit, adică zona Kartli-Kakheti a fost anexată de către țarul Rusiei. Până în 1811, întreaga Biserică a Georgiei a fost absorbită în structurile [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ruse]] (aflată în perioada sinodală, după reforma lui Petru cel Mare), punând astfel capăt autocefaliei sale.

** Episcopia pentru Europa de Vest (Great Britain, Belgium, Germany, Spain, Italy, Austria)

* [[Wikipedia:Church of Georgia]]