Modificări

Salt la: navigare, căutare

Episcopia Hușilor

4.222 de octeți adăugați, 23 aprilie
Completare pagină
{{incomplet}}
[[Imagine:Mitropolia Moldovei.svg|thumb|300px|<center>Organizarea [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropoliei Moldovei și Bucovinei]]</center>]]
'''Episcopia Hușilor''' este o jurisdicție episcopală înființată în 1598, aparținând [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]]. Jurisdicția Episcopiei Hușilor este asupra întregului județ Vaslui si este o [[Eparhie]] sufragană [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropoliei Moldovei si Bucovinei]].
În cadrul Episcopiei Hușilor funcționează 3 [[protopopiat]]e (Vaslui, Bârlad și Huși), care totalizează un număr de 294 de [[parohie|parohii]] și 192 filii. La acestea se adaugă un număr de 17 unități monahale și Mănăstirea Sf. Ap. Petru și Pavel – Catedrala Episcopală din Huși, integrată în cadrul Centrului Eparhial Huși, un Seminar Teologic, 9 așezăminte sociale, un serviciu de ambulanță și un cabinet medical<refname="episcopiahușilor">Pagina web oficială a Episcopiei Hușilor, URL: https://episcopiahusilor.ro/episcopia</ref>.
== Începuturi ==
Ca episcop, a propus ca ținuturile Tutova și Covurlui, care aparțineau Romanului, să fie alipite la eparhia Hușilor, care avea numai ținuturile Fălciu și Vaslui (deci acum aveau fiecare câte patru). Adunarea obștească a aprobat propunerea la [[23 februarie]] 1852 (de menționa că Mitropolia avea ținuturile Iași, Neamț, Suceava, Dorohoi și Botoșani). Tot în 1852 s-au deschis cursurile Seminarului din Huși, la început în casele Episcopiei, apoi într-o casă cumpărată în acest scop. A înființat de asemenea o școală de muzică bisericească.
Din scrierile contemporanului său [[Melchisedec ŞtefănescuȘtefănescu]], se poate afla că în frământările din anii 1856-1857, episcopul Meletie a fost atras în partida antiunionistă de către fratele său Nicolae Istrate, fapt care l-a îndepărtat de cler și de credincioșii săi. Această atitudine greșită față de dreptele năzuințe ale poporului i-a adus o adâncă supărare, care i-a grăbit sfârșitul, murind la [[31 iulie]] 1857, la vârsta de abia 40 de ani. A fost [[înmormântare|înmormântat]] în biserica Episcopiei.
=== „Locotenenți” de episcopi (1857-1865) ===
În locul său la Huși a fost ales, la [[18 februarie]] 1912, tânărul arhiereu [[Nicodim Munteanu]] Băcăuanul, vicarul Arhiepiscopiei Iașilor, care mai târziu avea să devină [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|mitropolit al Moldovei și Sucevei]] (1935) și [[patriarh]] al Bisericii Ortodoxe Române (1939). La Huși a păstorit până la [[31 decembrie]] 1923, când s-a retras la [[mănăstirea Neamț]].
 
=== Iacob Antonovici (1924-1931) ===
 
După retragerea din scaun a episcopului Nicodim Munteanu (decembrie 1923), a urmat Iacob Antonovici (1856—1931), care a fost în funcție din 1924 până la moartea sa (pe 13 decembrie 1931). Vlădica Iacob a fost mulți ani preot de mir și profesor în Bârlad, arhiereu cu titlul de Bârlădeanul în 1918, apoi vicar al Mitropoliei Moldovei (1921), și în final episcop al [[Arhiepiscopia Dunării de Jos|Dunării de Jos]] (1923—1924). A publicat mai multe lucrări istorice, pe baza cărora a fost ales membru de onoare al Academiei Române, între care se remarcă cele 5 volume de ''Documente bârlădene'', premiate de Academie.
 
=== Veniamin Pocitan Bârlădeanul (1932-1934) ===
După el, treburile eparhiei au fost conduse — între 1932—1934 — de arhiereul Veniamin Pocitan Bârlădeanul (1870—1955), fost preot de mir în București, doctor în teologie al Facultății din București, autor de lucrări istorice și de drept canonic.
 
=== Nifon Criveanu (1934-1939) ===
Din martie 1934 până la 30 noiembrie 1939 a păstorit la Huși episcopul Nifon Criveanu, viitorul mitropolit al Olteniei,.
 
=== Grigorie Leu (1940-1949) ===
Din 1940, a păstorit episcopul Grigorie Leu, fost episcop la Argeș. A fost unul din nenumărații ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care a intrat în conflict cu regimul comunist.
 
:''Prin asa-zisa „lege a epurării” parte din personalul Episcopiei a fost îndepărtat, iar unii cum a fost cazul Pr. Anton Popescu, consilier referent, arestat și condamnat la ani grei de închisoare. În acest climat de teroare, Episcopului Grigore Leu i se aduce la cunoștință de către puterea comunistă că Episcopia se va desființa și că el va trebui să ia calea exilului la Mănăstirea Neamț. Mai multe drumuri la București, care au avut ca obiect demersuri pentru salvarea Episcopiei, nu au avut nici un rezultat deoarece Episcopul Grigore Leu reprezenta pentru Petru Groza și Securitatea comunistă un pericol, nu numai prin neconformismul său politic ci și prin posibilul scandal internațional pe care oricând îl putea provoca. Ca urmare, Episcopul trebuia făcut inofensiv potrivit mentalității comuniste și mijloacelor utilizate în acei ani. Se întoarce grav bolnav de la București și după doua luni moare ca un erou martirizat pe altarul credinței străbune. Este înmormântat după dorința sa lângă biserica episcopală pe care a păstorit-o și iubit-o timp de 10 ani.''<ref name="episcopiahușilor" />
 
=== Desființarea ===
 
La [[5 februarie]] 1949 s-a dat decretul de desființare a Episcopiei, care a fost unită cu Episcopia Romanului sub titulatura de „Episcopia Romanului și Hușilor”.
 
== Reînființarea episcopiei ==
 
La [[14 februarie]] 1996, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reactivarea Episcopiei Hușilor. La [[4 iulie]] același an, Colegiul Electoral Bisericesc a ales ca episcop pe PS Ioachim Mareș, fost arhiereu vicar la Episcopia Romanului și Hușilor. Acesta a păstorit până la data de [[23 aprilie]] 2009, când s-a mutat la cele veșnice după o slujire rodnică în cadrul acestei eparhii.
 
În ziua de [[18 iunie]] 2009, a fost ales Episcop al Hușilor PS Arhiereu vicar Corneliu Bârlădeanul, întronizat în data de [[29 iunie]] 2009, de hramul Catedralei Episcopale „Sf. Apostoli Petru și Pavel”. A păstorit până în anul 2017, când s-a retras din scaun.
 
În postul vacant de Episcop al Hușilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales, în ședința din data de 5 octombrie 2017, pe PS [[Ignatie (Trif) al Hușilor|Ignatie Mureșeanul]], Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.
 
Întronizarea sa în demnitatea de Episcop al Hușilor a avut loc în data de [[22 octombrie]] 2017, Sfânta Liturghie fiind oficiată de [[Teofan (Savu) al Moldovei și Bucovinei|IPS Teofan]], Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, și în prezența unui număr impresionant de credincioși<ref name="episcopiahușilor" />.
== Note ==
* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.
* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 3, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981.
* Pagina web oficială a Episcopiei Hușilor, URL: https://episcopiahusilor.ro/episcopia
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[Categorie:Ortodoxia în România]]
[[Categorie:Eparhii românești]]
2.430 de modificări

Meniu de navigare