2.272 de modificări
Modificări
Adăugare detalii despre activitatea episcopală
După ce mitropolitul [[mitropolit]]ul [[Eftimie III al Țării Românești|Eftimie]] și-a părăsit [[scaun]]ul, [[Radu Șerban ]] a numit un nou titular, în persoana episcopului '''Luca din Cipru''' sau '''Luca al Buzăului'''. Acest lucru s-a petrecut chiar în toamna anului 1602, căci noul domn nu avea niciun interes să aștepte revenirea unui mitropolit care i s-a arătat potrivnic și - implicit - să mențină o stare de provizorat și de neorânduială în Biserica țării pe care avea s-o cârmuiască.
== Context istoric ==
Nu se cunosc împrejurările în care a ajuns în Țara Românească. S-ar putea să fi venit după ce țara sa, insula Cipru, stăpânită mult timp de venețieni, a fost cucerită de turci. N-ar fi exclus ca el să fi fost trimis de vreuna din [[mănăstire|mănăstirile]] din Răsăritul Ortodox la una din cele care le erau închinate în Țara Românească și apoi să fi rămas pentru totdeauna la noi. Nu știm când și în ce împrejurări a ajuns [[episcop]] al Buzăului. Cert este că la 10 septembrie 1583 sau 1584 - deci în timpul lui Petru Cercel era pomenit într-un act ca „prea cinstitul și prea sfințitul arhiepiscop chir Luca al Buzăului”.
== Activitatea episcopală în Buzău ==
Ca episcop al Buzăului este pomenit pentru prima oară într-un hrisov de la Petru Cercel, din 10 septembrie 1583 sau 1584.
Hrisovul este de o mare importanță, prin faptul că ne înfățișează drepturile ce erau acordate „prea cinstitului și preasfințitului [[arhiepiscop]] chir Luca al Buzăului”. Astfel, el avea dreptul să judece pe cei ce „strică altarele și cine nu postește cele 4 posturi și cine se iau neam cu neam și cine ia a patra femeie fără lege și de la oameni care se împreună, dar de bună voie și nu se cunună și care se împreună unul cu altul fără lege și bărbatul care lasă femeia fără lege sau femeia (care) fuge de la bărbat...” Hrisovul preciza apoi și pedepsele pe care le putea da episcopul: „însă de cununie să ia câte 50 de aspri și de la bărbat și de la femeie, iar pentru înrudire fără lege, să-i despartă și să le ia după cum va fi vina, asemenea și de la a patra femeie și de la nași și cine se cunună, pe toți să-i judece sub oprelişte”. Interzice apoi amestecul dregătorilor domnești în judecata episcopului. Prin același hrisov, episcopului i se dădea dreptul să judece și pe preoți.
În timpul păstoririi sale starea materială a [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|Episcopiei Buzăului]] a sporit necontenit. O danie însemnată a fost aceea a marelui vornic Mitrea și a soției sale Neaga, care i-au dăruit [[mănăstirea Tisău]] - ctitoria lor „cu toate averile și ocinele și țiganii și viile și cu tot venitul” (1593). Se mai adaugă și creșterea prestigiului Episcopiei, datorită [[întâistătător]]ului ei, care era un om cult, folosit de către marele [[Mihai Viteazul]] în misiuni diplomatice destul de dificile, în Transilvania în 1595, apoi în Rusia, în 1597.
Păstoria lui la Buzău a durat până în toamna anului 1602, când noul domn Radu Șerban (1602-1610) l-a ridicat în scaunul mitropolitan.
== Scaunul mitropolitan ==
