Modificări

|hramuri=

|site=

Biserica mănăstirii, remarcabilă prin pictura murală exterioară, este înscrisă pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial<ref>[http://whc.unesco.org/en/list/598/ UNESCO - World Heritage Centre: Churches of Moldavia], accesat 14 ianuarie 2022</ref>, precum și în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''SV-II-a-A-05487''.<ref>[http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-SV.pdf Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice din Județul Suceava (2015)], accesat 14 ianuarie 2022</ref>

Printre scenele zugrăvite pe fațada sudică a bisericii se remarcă „Imnul Acatist”, pictat în stânga și deasupra ușii de intrare, „Asediul Constantinopolului” zugrăvit sub „Imnul Acatist” și „[[Judecata de Apoi]]” zugrăvită în dreapta ușii de intrare. Trebuie precizat faptul că „Asediul Constantinopolului” nu se referă la asediul otoman din 1453, ci la cel al perșilor din anul 626 (anul 6135 de la Facerea Lumii). La scena asediului se află o inscripție în limba slavonă cu următorul text: „''În 6035, Împăratul Chosroes a purces cu perșii și cu sciții și cu libienii și cu alți rugători la idoli împotriva Constantinopolului, cu oști, în zilele [[Heraclie|Împăratului Heraclie]]. Rugăciunile au stârnit împotriva lor mânia [[Panaghia|Panaghiei]] și Dumnezeu a trimis asupra lor fulgere și ploaie și foc și i-a înecat în mare''”. Pe partea sudică a absidei altarului este înfățișată scena „Rugăciunea tuturor sfinților”, compusă în întregime din [[:Categorie:Sfinți militari|sfinți militari]].<ref name=caprosu/>

Fresca de pe fațada de apus este și în prezent o mărturie pentru geniul pictorului: în spațiul semideschis dintre zidurile laterale, unde se fac de obicei [[parastas]]e, întregul perete este pictat cu un ansamblu de miniaturi, considerat de unii critici de artă a fi cel mai bine realizat din toată pictura perioadei [[Ștefan cel Mare]] - [[Petru Rareș]]. Aici se află zeci de scene mici, constând dintr-o succesiune de teme referitoare la viața unui sfânt ([[Gheorghe purtătorul de biruință|Sf. Gheorghe]], [[Dimitrie, izvorâtorul de mir|Sf. Dimitrie]], [[Nichita Mărturisitorul|Sf. Nichita]], [[Parascheva de la Iași|Sf. Parascheva]]) sau la un episod din [[Biblie]] ([[Facerea|Facerea lumii]], viața primilor oameni etc.). Personajele au o mișcare firească, „trăind” parcă evenimentul. Artistul se dovedește curajos în a inova: de exemplu, la trecerea de pe un zid pe altul, pictează capul unui balaur într-o scenă și coada acestuia în alta. Pentru fondul frescelor, pe lângă verdele închis, caracteristic bisericii de la Arbore, pictorul a folosit și [[Mănăstirea Voroneț|albastrul de Voroneț]].