Modificări

# '''Persecuţii locale''' : de la Nero(54-68) până la Deciu (249-251)

'''Martiri:''' tânăra nobilă romană '''Cecilia''' şi filosoful creştin '''Justin''' Iustin împreună cu 6 creştini denunţaţi de Crescens în 165.

O altă persecuţie este cea din Galia în Lugdunumul(Lyon) şi Viena, pe valea Ronului în 177 unde au murit '''48 martiri''' majoritatea de origine orientală. Cei mai cunoscuţi sunt: '''Blandiana, Ponticus,''' minori: '''diaconul Sanctus, medicul Alexandru, Maturus, Attalus, Vivliada, Vettius, Epagathus''' şi '''marele episcop al Lugdunumului(Lyon), Potin''' în vârstă de 90 ani. Trupurile lor au fost arse şi aruncate în râul Ron.

'''Alţi martiri''': '''episcopul Publius(Atena), Sagaris(Laodicea) şi Carpus, diaconul [[diacon]]ul Papylus şi creştina Agayhoniki( Pergam).'''

'''Marcus Aurelius Severus Alexander''' provenea din Fenicia şi câştigă simpatia Romei fiind declarat împărat în 222. El favoriza cultele orientale , iar Hristos apărea ca un zeu alături de ceilalţi zei. În camera unde se închina în fiecare dimineaţă se găseau scris versetul de la Luca 7, 13 şi Matei 7, 12 ( '''“Precum "Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea“'''asemenea") numită '''“regula "regula de aur”'''aur". Creştinii aveau de revendicat un teren de la câraciumaricârciumari, iar împăratul le dă câştig creştinilor: “Vreau "Vreau mai bine ca Dumnezeu să fie adevărat într-un chip oarecare pe acest loc, decât să-l dau cârciumarilor”cârciumarilor".

Alexandru Sever avea ca mamă pe Iulia Mammaea care dialoga cu '''Ipolit la Roma şi cu Origen în Antiohia'''. În anul 235 Alexandru şi mama sa sunt ucişi la Mogontiacum (Mainz) datorită unor nemulţumiri.

'''Caius Iulius Verus Maximianus''' a făcut o strălucită carieră militară având o putenică forţă fizică, Maxim Tracul este declarat "hostis publicus" de Antonius Gordianus Sempronianus din care cel dintâi iese învingător la Cartagina. El este omorât de soldaţii din Italia încercând să cucerească Aquileea. El declanşează o persecuţie împotriva clerului creştin. Eusebiu din Cezreea spune că Maxim a poruncit uciderea '''“conducătorilor "conducătorilor Bisericii, vinovaţi de învăţătura cea după Evanghelie” Evanghelie" (''Istoria bisericească'', VI, 28).'''

'''Martiri:''' la Roma sunt exilaţi doi episcopi rivali '''Ponţian(230-235) şi Ipolit(235)''' care au murit în Sardinia.

'''În Orient''': '''preot Protoctist, diacon Ambrozie''' şi mulţi alţi creştini din Capadocia.

Nu s-au înregistrat martiri în timpul lor, iar '''Fericitul Ieronim''' spunând că '''Filip Arabul ar fi fost primul împărat roman creştin(“primus "primus de regibus romanis christianus fuit”fuit" -''De viris illustribus'',54).'''

'''Caius Messius Quintus Decius''' se confruntă cu Filip Arabul la Verona pe care îl ucide. Îl numeşte pe Valerian viitorul împărat roman(253-260) cenzor, iar cu privire la creştinism, acesta dorea distrugerea sa considerând că este un element dizolvant în distrugerea Imperiului. El horărăşte ca persecuţia să devină generală urmă urmărind distrugerea creştinismului ca religie. El dă un edict de persecuţie în anul 249 prin care creştinii indiferent de vârstă, stare socială erau obligaţi să vină personal şi să apostazieze. Cei care fugeau li se confiscau averile şi când se întorceau acasă erau ucişi, dar cel mai des se urmărea apostaziere lor şi nu uciderea lor.

Origen spunea că atunci când creştinul suporta toate torturile erau întristaţi toţi judecătorii, iar când apostaziau se bucurau nespus de mult( ''Contra Celsium'', VIII).

'''Martiri:''' '''episcopul [[episcop]]ul Fabian al Romei, Alexandru al Ierusalimului, Vavila al Antiohiei, Saturnin al Tolosei, pr.preotul Pionius din Smirna, alţii din Egipt, Grecia.'''

După un an de persecuţii, împăratul şi-a dat seama că Biserica era foarte puternică şi nu putea fi distrusă. Deciu moare în [[21 noiembrie ]] 251 în luptele cu goţii în Moesia.

Acesta a fost influienţat de fanatismul roman împortiva creştinismului, iar printre cei persecutaţi este şi '''episcopul Corneliu al Romei'''.

'''Martiri:''' '''episcopul Sixt al II-lea al Romei, Ciprian al Cartaginei, Fructuosus al Tarragonei cu diaconul Laurenţiu şi Dionisie al Alexandriei.'''În Africa '''153 de creştini sunt aruncaţi intr-o groapă cu var nestins''', alţii sfâşiaţi şi arşi.

Moare la Edessa într-un conflict cu Shapur I la 260 căzând prizonier, iar trupul său este umplut cu paie şi aşezat intrîntr-un tempultempu.

'''Lucius Domitius Aurelianus''' s-a născut la 214 în Moesia şi îşi adoptă titulatura de “Dominus "Dominus et Deus” Deus" (Domn şi zeu) datorită faptului că restabileşte unitatea Imperiului şi datorită cultului zeului Mithra pe care îl practică.

În 297 Galeriu obţine o victorie împortiva perşilor şi declanşează prigoane contra creştinilor. La Durostorum există martiri precum '''Iuliu şi soldaţii Hesichius, Marcian, Valentinian, Nicandru şi Pasicrate, iar pe braţul Sfântul Gheorgheal Dunării, preotul Epictet şi Astion.'''

Diocleţian cere să fie consultat oracolul de la Milet care se pronunţă împortiva creştinilor. Din această cauză la [[24 februarie ]] 303 dă primul edict împotriva creştinilor ce consta în interzicerea adunărilor, dărmarea locaşurilor, apostazierea.

La [[27 septembrie ]] 303 se dă cel de-al treilea edict fiind obligaţi ca toţi membrii clerului să apostazieze, iar dacă refuzau erau ucişi. 

'''Martiri:'''''' Antim, episcopul Nicomidiei, Sfânta Varvara (Egipt), cei doi medici Cosma şi Damian(Cilicia), Margareta(Antiohia Pisidiei), Sfântul Gheorghe şi Doroteea(Capadocia), sfintele Agapi, Irina şi Hiona(Tesalonic), episcopul Irineu(Sirmium), diaconul Dimitrie, Secundus, Basilla, Anastasia, preotul Montanus(Singidunum), episcopul Victorin de Poetavio(Austria), “cei "cei patru încoronaţi”încoronaţi", de fapt cinci, fiind sculptori'''.

Pe o inscripţie de la Cernavodă atunci Axiopolis din sec.al IV-lea sunt menţionate numele martirilor:'''Chiril, Tasios, Chindeas, Dasius de Durostorum.'''

Au murit şi cei patru martiri de la Noviodunum: '''Zotticos, Attalos, Kamasis, Filippos aflaţi la Niculiţel şi aşezaţi la Mănăstirea Cocoş.''' Diocleţian şi Maximian se retrag în 305, iar în 316 respectiv 310 mor, cel din urmă se sinucide fiind înfrânt de [[Constantin cel Mare]].

Patru auguşti rămân să conducă imperiul şi anume: '''In în Răsărit Licinius şi Maximian Daia, iar în Apus: Constantin şi Maxenţiu.''' Constantin se luptă cu Maxenţiu învingându-l în lupta decisivă la Pons Milvius în [[29 octombrie]] 312 şi moare înecat în Tibru.

Constantin atribuie victoria lui Dumnezeu arătându-i-se luptă cu Maxenţiu învingându-l în lupta decisivă la Pons Milvius în 29 octombrie 312 şi moare înecat în Tibrusfânta cruce pe cer alături de cuvintele: "in hoc signo vinces" (lat. ''întru acestea vei învinge'').

Constantin atribuie victoria lui Dumnezeu arătându-i-se sfânta cruce pe cer alături de cuvintele: '''“in hoc signo vinces”- întru acestea vei învinge.'''Licinius îl învinge pe Maximian Daia la Adrianopol în [[30 aprilie ]] 313 rămânând împărat al Orientului, iar Constantin al Occidentului.

Cei doi se întâlnesc la''' Mediolanum în 313 dând un edict prin care creştinii sunt favorizaţi'''. '''Acest act este redactat de Lactanţiu în “Despre moartea persecutorilor 48, 2-12 şi menţionat de [[Eusebiu de Cezareea ]] în “Istoria ''Istoria Bisericească '' X,5,2-14”14.'''

Liciniu cedează lui Constantin Illyricum şi din această cauză, Liciniu persecută creştinii, iar în 320 şi 324 sunt îngheţaţi cei '''40 mucenici în lacul Sevatia'''. Liciniu este condamnat la moarte în 324, iar '''Constantin , convertit la creştinism''' , rămâne singurul conducător al imperiului, religia . Religia creştină ajungând ajunge spre sfârşitul sec al IV-lea '''"religie de stat".'''

* Pr.[[Nicolae Chifăr]], ''Istoria creştinismului'', vol.I