5.288 de modificări
Modificări
mici corecturi
Însuşi Mântuitorul aminteşte înţelepciunea lui Solomon:,,Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi -l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.(Mt12.42, Lc11.31)
Tatăl lui, împăratul David, îi recunoaşte înţelepciunea(1Regi 2:6-9 )
Apostolul Iacob citează din Proverbe în epistola sa: ,, 6Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi. (Prov3.34) ``(Iac4.6)Apostolul Pavel citeazădin Proverbe în epistola sa către evrei5Şi evrei:5Şi aţi uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii: ,,Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima când eşti mustrat de El. 6Căci Domnul pedepseşte pe cine -l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşte. (Prov3.11-12) `` (Evrei12.5-6)Apostolul Petru citează din Proverbe astfel: ,,Mai presus de toate, să aveţi o dragoste fierbinte unii pentru alţii, căci ,,dragostea acopere o sumedenie de păcate. Prov10.12”. (1Pet4.8)
==Data==
Înţelepciunea este un dar al lui DumnezeuProv2.6 care este la îndemână, chiar în faţa omului, nu la capătul pământului pe unde o caută cei nesăbuiţi.Prov17.24 Ea este un şivoi care curge întruna.Prov18.4 Înţelepciunea este un dar la care trebuie să luăm aminteProv2.2, care trebuie cerutProv2.3 , pentru care trebuie să ne [[rugăciune|rugăm]]Prov2.3, care trebuie căutat Prov2.4,18.15, după care trebuie să umblăm ca după o comoară Prov2.4 Ea nu trebuie părăsită şi atunci ea ne va păzi, ea trebuie iubită şi atunci ne va ocroti, ea trebuie înălţată şi atunci ea ne va înălţa, ne va pune pe cap cunună plăcută, împărătească.Prov4.5-9 Înţelepciunea iubeşte pe cine o iubeşte şi cei care o caută cu tot dinadinsul o găsesc.Prov8.17
===Frica de Domnul reprezină reprezintă începutul şi şcoala înţelepciunii===
Înţeleptul Solomon arată că ,,Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura”Prov1.7 iar în altă parte spune că ,,Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor este priceperea”Prov9.10 Psalmistul spune şi el: Frica Domnului este începutul înţelepciunii/ toţi cei ce o păzesc au o minte sănătoasă.Ps111.10Iov arată şi el că: ,,Frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea, iar depărtarea de rău este pricepere”.Iov28.28 Solomon arată că frica de Domnul este în acelaşi timp şi şcoala înţelepciunii.Prov15.33
===Înţelepciune şi chibzuinţă financiară===
Solomon ne sfătuieşte să nu ne chinuim să ne îmbogăţim, să nu ne punem priceperea în aceasta,,Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.Prov23.4 Cel chibzuit strânge vara Prov10.5 asemenea furnicii, care este model de înţelepciune şi prevedere pentru că îşi strânge mâncarea de vara.Prov6.6 Ridicarea şi întărirea casei se fac prin înţelepciune şi prin ştiinţă se umplu cămările de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.Prov24.3-4 Dacă Dumnezeu îl sprijină pe om, acesta poate, prin muncă cinstită, să dobândească chiar avere ,,Comori de preţ şi untdedelemn untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.”Prov21.20 Există în [[Sfânta Scriptură]] multe cazuri de oameni cărora Dumnezeu le-a dat darul bogăţiei ([[Avraam]], [[Iov]], [[Solomon]], [[dreptul Nicodim|Nicodim]], etc). Creştinul nu uită însă niciodată ca aceasta e un dar de la Dumnezeu şi de aceea [[mila|împarte]] din averea sa celor lipsiţi.
===Beneficiile lumeşti ale înţelepciunii===
===Frumuseţea combinată cu lipsa de minte===
22Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. –(Prov11.22)
===Barbatul Bărbatul înţelept evită femeile cu anumite defecte===
4Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -(Prov 21.9,25.24)15O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.16Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă.(Prov27.15-16) -19Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, decît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. (Prov 21.19),
===Soţia, un lucru de preţ venit de la Domnul===
16O femeie plăcută (binevoitoare, amabilă) (gracious-ESV, ASV, NIVUK-kind-hearted) capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. (Prov11.16)
===Soţia ideală===
Nevasta ideala este una harnică, gospodină, întreprinzatoareîntreprinzătoare, miloasă, optimistă, inspiră încredere, se teme de Dumnezeu şi este înţeleaptă (Prov 31.10-31).
10Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
Leneşul este foarte comod:,,Leneşul nu-şi frige vânatul dar comoara de pret a unui om este munca”(Prov12.27).,,Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură”(Prov19.24).,,Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură”(Prov26.15). Leneşul este iubitor de somn:Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame.(Prov19.15).Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.(Prov 26.14).,,...aţipirea te face să porţi zdrenţe.(Prov23.21)Gospodăria sa devine o veritabilă ruină:30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte. 31Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit. 32M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.(Prov24.30-32).El nu vrea să lucreze cu mâinile:25Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile.Prov 21.25 şi exagerează dificultăţile găsirii unei slujbe:13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`(Prov22.13)13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!(Prov26.13).9Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. (Prov.12.9) ,,Poftele leneşului îl omoară”:25Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mînile. - 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -(Prov 21.25-26).Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură.(Prov 13.4)Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strîngă roade, dar nu este nimic! -(Prov 20.4).Sărăcia şi lipsa vin peste el:Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat (Prov.6.9-11, similar Prov24.30-34). Iar dacă are o slujbă el este o pacoste pentru şeful lui:26Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete (Prov 10.26). Şi el sărăceşte: Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.(Prov 10.4). Pe de altă parte, omul leneş se face a doua oară frate cu Cel Rău, deoarece calcă din nou porunca lui Dumnezeu, care, de această dată, îl trimisese la muncă trudnică, ca pedeapsă pentru nesocotirea primei porunci de a nu mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului (Fac, cap3):9Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte.(Prov 18.9). Leneşul se crede şi foarte înţelept:Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.(Prov 26.16).
Furnica, care n-are nici căpetenie, nici privighetor, nici stăpân, este modelul de prevedere, hărnicie şi responsabilitate la care leneşul, luând aminte, se poate înţelepţi:6Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te! 7Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.(Prov 6.6-8).
===Activităţi asemânătoare asemănătoare cu lenea===
23Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. (Prov14.23)11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.(Prov12.11)
19Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.(Prov28.19)5Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.(Prov 10.4,5).Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -(Prov 20.13)..Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa.(Prov24.27)
Însoţirea cu cei nesăbuiţi te face rau(Prov13.20) (Prov14.7)
Sunt interzise însoţirile cu cei lacomi de câştig capabili de furt şi crimă (Prov1.10-19), cu oamenii neastâmpăraţi(Prov24.21), Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-şi pot ţine gura, scrie Solomon.(Prov20.19) De asemenea, nici cu cei mânioşi ca nu cumva ca acela să se deprinndă deprindă cu cărările lui, şi să-i ajungă o cursă pentru suflet, avertizează Solomon (Prov 22.24-25). Însoţirea cu cei desfrânaţi te face de ruşine în faţa tatălui tău, spune înţeleptul împărat(Prov28.7) Însoţirea cu cei lacomi de mâncare şi băutură te molipseşte şi te face sărac, avertizează acelaşi Solomon.(Prov23.20-21)
===Altele===
3Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.(Prov23.3)
===Mai bine modestie cu dragostie dragoste şi pace decât belşug cu ură şi ceartă===
17Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -”(Prov15.15-17)
8Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. (Prov16.8) 2Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.(Prov10.2)28Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea.(19.28)Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti(18.19).5Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul.(Prov28.5)23Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. (Prov13.23)- 7Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept.(Prov21.7)16O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie.(11.16) -26Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea.(11.26) - 29Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună.(16.29) 22Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă! (22.22)28Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi.(22.28) - 10Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,(23.10)
11căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. (23.11)8Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci.(28.8) 14Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni.(30.14) 13Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga.(21.13)
==Ferirea de raurău, pazirea păzirea sufletului, veghe==
17Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. (Prov16.17) 27nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşte-te de rău.(Prov4.27)
16Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri.(Prov19.16) -
==Făgăduinţe, blesteme, binecuvântări, jertfe==
===FagaduinţeFăgăduinţe===
25Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească.(20.25)
==Credinţa==
20Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit(Prov28.20) 20Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte binele, şi cine se încrede în Domnul este binecuvântat.(Prov16.20) 5Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! (3.5)6Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău.(Prov16.6) Este vorba de credinta matura credința matură in Dumnezeu, nu de credulitatea fara discernamant fără discernământ a oamenilor creduli -15Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.(14.15)
===Bunatatea Bunătatea şi credincioşia===
În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie. (14.22). Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale. /Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.(Prov3.3-4)Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? /Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! –(Prov20.6-7)
===Altele===
1Iată încă vreocîteva vreo cîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. - 2Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor.(Prov21.1-3) 3Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse.(Prov24.3) 29Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.( Prov 22.29) 10Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi.(eng. princes)(Prov19.10)
===Câteva sfaturi pentru dregătorii împăratului===
===Mijloace de educaţie===
Nuiaua (Prov13.24, Prov 19.18, Prov 23.13-14, Prov 29.15-17, Prov 22.15) şi certarea.( Prov 23.13, Prov 29.15) trebuie folosite în educarea copilului; ele dezlipesc nesăbuinţa care este lipită de inima copilului Prov 22.15, dau înţelepciunea, Prov 29.15, scot sufletul copilului din locuinţa morţilor.( Prov 23.13-14). Pedepsirea copilului va aduce odihnă şi desfătare sufletului părintelui Prov 29.15-17). Dacă un copil este lovit cu nuiaua nu va muri, Prov 23.13 ci, dimpotrivă, este din partea părinţilor o dovadă de iubire Prov13.24, Prov3.12 cine cruţă nuiaua face o greşeală Prov 23.13-14, Prov13.24, facând făcând dovada faptului că îşi urăşte copilul.(Prov13.24). Nuiaua nu trebuie folosită ca şi cum ai vrea să-ţi omori copilul Prov 19.18
===Moşteniri===
