Modificări

Salt la: navigare, căutare

Postul

5.149 de octeți adăugați, 6 octombrie 2009 16:04
fără descrierea modificării
{{Îmbunătăţire}}
 
{{Spiritualitate}}
'''Postul''' (sl. пост) este înţeles în general ca o practică de abţinere de la anumite mâncăruri, în anumite zile ale săptămânii (miercurea şi vinerea) sau pe perioade mai lungi stabilite de Biserică, [[post|posturi]]le (şi însemnate în [[calendarul bisericesc]]). Totuşi, postul este şi o practică de nevoinţă sufletească şi atenţie sporită, trezvie. Postul include reţinerea de la gânduri şi fapte rele şi chiar de la relaţiile conjugale. ==Semnificaţia spirituală==Postul se însoţeşte cu [[rugăciune]]a, [[mulţumirea pentru toate]] şi [[spovedania]], pregătind persoana în întregul ei pentru sărbătoarea care urmează, ca în cazul unui atlet care îşi pregăteşte corpul, mintea şi sufletul. Postul este similar felului în care creştinii ortodocşi speră să fie bine pregătiţi pentru cea de-[[a doua venire]]. Din acest motiv, în timpul perioadelor de post nu se fac nunţi. (Cf. [[Sfaturi Pastorale]].) O parte foarte importantă a perioadei postului este spovedania, deşi aceasta nu se limitează la perioadele de post. ==Istorie şi tradiţie==Postul creştin îşi are originea în tradiţia [[iudaism|iudaică]] a postirii. Însuţi Iisus Mântuitorul a dat exemple de postire [[ucenic]]ilor săi, cel mai important exemplu fiind cele patruzeci de zile în deşert, la sfârşitul cărora a fost ispitit de diavol ([[Evanghelia după Matei|Mat]] 4:1-11).  ==Tipuri de postire==Sunt două feluri de postire: '''postul ascetic''' şi '''postul total''' (distincţia este nuanţată de părintele [[Alexander Schmemann]], în lucrarea "Postul Mare").
==Postul ascetic==
'''Postul ascetic''' reprezintă abţinerea de la anumite mâncăruri şi băuturi şi reducerea substanţială a regimului alimentar în vederea eliberării de sub stăpânirea poftelor trupului.
'''Postul [[ascetic''' reprezintă abţinerea ]] se ghidează după reguli aplicabile [[monah]]ilor. Aceste reguli nu au rolul de la anumite mâncăruri a fi "sarcini anevoie de purtat" ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 11:46), ci sunt un ideal spre care trebuie să tindem. Regulile postului ascetic sunt ele înseşi un obiectiv, ci sunt mijloace spre perfecţiunea spirituală, care este încununată cu dragoste şi băuturi şi reducerea substanţială a regimului alimentar în vederea eliberării ajutată de sub stăpânirea poftelor trupuluirugăciune.
==Postul total, sau ajunarea==
'''Postul total''' sau ajunarea (uneori numit, destul de nepotrivit, de altfel, "post negru") este renunţarea totală la mâncare şi băutură pe o durată scurtă de timp (o zi sau două) fiind expresia stării de pregătire şi aşteptare. În acest sens, ajunarea face parte întotdeauna din pregătirea pentru unirea cu Hristos în Sfânta Împărtăşanie.
'''În [[Postul total''' sau ajunarea (uneori numitMare]], destul în zilele de nepotrivitpeste săptămână, Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea ritualul de altfelîmpărtăşanie din aceste zile a fost legat de vecernie, "post negru"slujba care marchează încetarea ajunării. (a se vedea articolul despre [[Postul mare]] şi [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite]]) este renunţarea totală la mâncare şi băutură pe o durată scurtă . ==Perioadele de timp (o zi sau două) fiind expresia stării post==Există zile special desemnate de pregătire post dar şi aşteptare. În acest sens, ajunarea face parte întotdeauna din pregătirea pentru unirea cu Hristos în Sfânta Împărtăşanieperioade mai lungi de post.
===Zile speciale de ajunare peste anpost===
Sunt trei zile excepţionale *Toate zilele de ajunare :*miercuri de peste an, în afara celor notate cu [[Ajunul BobotezeiHarţi]] - , pentru pomenirea vânzării lui Iisus Hristos de către [[5 ianuarieIuda Iscarioteanul]].*Tăierea capului Sfântului [[Ioan Botezătorul]] - [[29 august]]*[[Înălţarea Sfintei Cruci]] - Toate zilele de vineri de peste an, în afara celor notate cu [[14 septembrieHarţi]], pentru pomenirea Răstignirii Mântuitorului.
===Ajunarea în Postul Mare=== *[[Ajunul Bobotezei|Epifania]] ([[5 ianuarie]])*Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul ([[29 august]])*[[Înălţarea Sfintei Cruci]] ([[14 septembrie]])
În [[Postul MareMănăstire|Mănăstirile]], îi pomenesc pe [[înger]]i în zilele de peste săptămână, Biserica îndeamnă la ajunare până searaluni prin post. De aceea ritualul de împărtăşanie din aceste zile a fost legat de vecernie, slujba care marchează încetarea ajunării. (a se vedea articolul despre [[Postul mare]])
==Posturile de pe an==
Posturile de peste an sunt:
* [[Postul mare]] (sau Postul Sfintelor Paşti) - este perioada de şase săptămâni care precede [[Săptămâna Patimilor]] şi care pregăteşte pentru marea sărbătoare a [[Sfintele Paşti|Sfintelor Paşti]].
* [[Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel]] - variază de la un an la altul în funcţie de ziua Cincizecimii: începe luni după [[Duminica Tuturor Sfinţilor]] şi se termină pe [[28 iunie]] (ajunul praznicului Sfinţilor [[Apostol]]i [[Apostolul Petru|Petru]] şi [[Apostolul Pavel|Pavel]]).
* [[Postul Adormirii Maicii Domnului]]: [[1 august]] - [[14 august]] (ajunul praznicului [[Adormirea Maicii Domnului]]).
* [[Postul Naşterii Domnului]]: [[15 noiembrie]] - [[24 decembrie]] (ajunul sărbătorii [[Naşterea Domnului]] nostru [[Iisus Hristos]]) ]] (patruzeci de zile).
 
===Pregătirea pentru Împărtăşanie===
Postul este parte componentă a pregătirii pentru Sfânta Împărtăşanie. Pe lângă post, mai sunt necesare spovedania şi anumire rugăciuni, speciale pentru acest moment.
 
Înainte de Împărtăşanie nu se consumă nimic de mâncare sau de băut (nici chiar apă) de la trezire până la primirea Împărtăşaniei. De asemenea, nu se consumă carne sau lactate până după Vecernie în aceeaşi zi.
 
Orice persoană care doreşte să se împărtăşească trebuie să vorbească cu preotul care va sluji pentru a vedea ce aşteptări are acesta referitor la împărtăşanie.
 
Deoarece preoţii şi diaconii care slujesc se vor împărtăşi, ei trebuie să ţină post complet înainte de fiecare Liturghie slujită.
 
===Excepţii===
Rigoarea postului poate fi relaxată, dacă este necesar, atunci când suntem în călătorie. În plus, se pot face excepţii atunci când se merge în vizită, deoarece accentul nu trebuie pus pe aspectul exterior al pietăţii, ci mai degrabă pe acceptarea dragostei şi generozităţii celorlalţi. Creştinii ortodocşi nu postest în dauna sănătăţii lor. Postul este un mijloc nu un scop în sine. ''Dacă acum ai început să posteşti, cere-i [[preot]]ului să te sfătuiască înainte să începi să posteşti.''
 
===Săptămâni de Harţi===
După anumite sărbători, creştinii ortodocşi nu postesc miercurea şi vinerea, pentru a petrece cu bucurie acea sărbătoare.
 
:De la [[Crăciun|Naşterea]] [[Iisus Hristos|Domnului]] până în Ajunul [[Epifania|Bobotezei]] (din [[25 decembrie]] până în [[4 ianuarie]])
:Săptămâna de după [[Duminica Vameşului şi Fariseului]] (prima săptămână a [[Triod]]ului)
:[[Săptămâna luminată]] (săptămâna de după [[Sfintele Paşti]])
:[[Săptămâna Sfintei Treimi]] (săptămâna de după [[Pogorârea Duhului Sfânt]])
 
==Alimente==
Postul alimentar se manifestă sub multe forme. În Postul Mare, miercurea şi vinerea, este cât se poate de strict, evitându-se complet următoarele alimente:
 
:carne (orice are coloană vertebrală),
:lactate,
:ouă,
:ulei de măsline
:vin sau alte băuturi alcoolice.
În plus, în Postul Mare, numărul şi mărimea meselor , dar şi felurile de mâncare, sunt micşorate.
 
În unele zile de sărbătoare, sunt permise anumite alimente, de obicei peştele, mai ales atunci când aceste sărbători sunt într-o zi de post. Permisiunea pentru aceste alimente este trecută în Calendarul Ortodox. Aceste permisiuni pot avea caracter universal sau local, eparhial.
 
==Vezi şi==
*[[Caritate]] sau pomană
*[[Spovedanie]]
*[[Rugăciune]]
*[[Xerophagy]] (sau ''mâncare uscată'')
* [[Postul mare]] (sau Postul Sfintelor Paşti) ==Legături externe==* [[Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel]] http://www.lasvegasorthodox.com/library/Orthodox_Practices/Fasting-True_Nature_of_Fasting- variază de la un an la altul în funcţie de ziua Cincizecimii: începe luni după [[Duminica Tuturor Sfinţilor]Bishop_Kallistos_Ware.htm "The True Nature of Fasting"] şi se termină pe by Bishop [[28 iunie]] Kallistos (ajunul praznicului Sfinţilor [[Apostol]]i [[Apostolul Petru|Petru]] şi [[Apostolul PavelWare) of Diokleia|PavelKallistos]]) Ware* [[Postul Adormirii Maicii Domnului]]http: [[1 august//xcthesavior.org/content/view/35/ "The Discipline of Fasting"]] - [[14 august]] (ajunul praznicului [[Adormirea Maicii Domnului]]) by Bishop Kallistos Ware* [[Postul Naşterii Domnului]]http: [[15 noiembrie]//www.christianforums.com/t95160&goto=nextnewest "On Fasting at Great Lent"] - by Fr. [[24 decembrieAlexander Schmemann]] (ajunul sărbătorii [[Naşterea Domnului]] nostru [[Iisus Hristos]]) * Toate zilele de miercuri şi vineri de peste an, în afara celor notate cu [[Harţi]] * cele 3 zile excepţionale de [[ajunare]]: [[Ajunul Bobotezei]] ([[scroll down to comment 5 ianuarie]]), Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul ([[29 august]]) şi [[Înălţarea Sfintei Cruci]] ([[14 septembrie]])
==BibliografieIzvoare==*Alexander Schmemann, ''Postul cel Mare'', Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1995[http://www.oca.org/OCFasting.asp Concerning Fasting] on the [[Orthodox Church in America]] site*[http://www.cptryon.org/prayer/adx/advfood.html "What Should We Make to Eat?"] by Mary Ann Castronovo Fusco
==Sfinţii Părinţi despre post==
:"E un obicei răspândit la vremea postului mare, de a ne întreba unii pe alţii câte săptămâni am postit. Şi auzim pe unii: o săptămână , pe alţii: două, pe unii: toate. Dar unde-i prisosirea dacă săvârşim postul cu mâinile goale de fapte bune? Când cineva îţi va zice: "Eu am ţinut tot postul" , răspunde-i: Eu aveam un duşman şi m-am împăcat cu el, obişnuiam să bârfesc şi m-am oprit, suduiam, şi m-am lăsat." - Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]
==Bibliografie==
*Alexander Schmemann, ''Postul cel Mare'', Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1995
[[Categorie:Spiritualitate]]
4.112 modificări

Meniu de navigare