Modificări

Salt la: navigare, căutare

Leastviţa

673 de octeți adăugați, 17 iunie 2008 06:44
Origine
==Origine==
Cuviosul Ioan Scărarul sau Ioan Climax (579-649) a fost egumen al mănastirii Sinai şi poate cel mai de seamă Părinte duhovnicesc al Răsaritului, nevoitor al rugăciunii lăuntrice ([[rugăciunea lui Iisus]], rugăciunea neîntrerupată, rugaciunea pură), însă în varianta monologică (redusă la un singur cuvânt: [[Iisus]]). După Sfinţii [[Calist]] şi [[Ignatie Xantopol]], rugăciunea monologică nu este accesibilă începătorilor, aceştia fiind sfătuiţi a se ruga cu toate cuvintele: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă". A parcurs dumnezeiescul urcuş treaptă cu treaptă,dobândind rând pe rând virtuţile duhovniceşti. A primit de la [[Dumnezeu]] darul rugăciunii neîntrerupte, trezviei, smeritei cugetări, lacrimilor, contemplaţiei dumnezeieşti, îndumnezeirii. Fiind rugat de călugări să lase un îndreptar posteritaţii, a alcătuit scrierea "[[Scara dumnezeiescului urcuş]]".
 
== Treptele ''Leastviţei'' şi legătura lor cu şiragul de mătănii ==
Cuviosul Ioan Scărarul vorbeşte de 30 de trepte în cele 30 de capete câte conţine scrierea, deşi corect ar fi fost 33. Se presupune că lucrarea s-a transmis incompletă sau că însuşi autorul consideră că urmatoarele 3 trepte pot fi urcate luând îndrumare direct de la Dumnezeu.Cifra 33 reprezentă anii petrecuţi de Mântuitorul pe pâmant şi este considerată sacră.[[Sfânt]]ul [[Pahomie cel Mare|Pahomie]], întemeietorul monahismului sub forma comunitară, are o revelatie în timpul somnului, când cineva îi dă un [[şirag de metanii]] cu 33 de boabe ,poruncindu-i să i le dăruiască oamenilor pentru a se ruga pe el ''Rugăciunea lui Iisus''. Ulterior, acesta a luat o mare amploare, fiind cunoscut astăzi sub denumirea de ''komboskini''.
''[[Rozariul]]'', care textual însemnă "grădina de trandafiri (a Fecioarei Maria)", [[romano-catolic]] îşi are originea în ''komboskini''. În ţările slave,în special Rusia, ''Rugăciunea lui Iisus'' rostită pe cele 33 de boabe ale şiragului de metanii, numit ''chotki'' cunoaşte o mare răspândire şi astăzi. În Occident ''komboskini'' şi ''chotki'' mai sunt cunoscute sub denumirea de ''rozariul grecesc'', respectiv, ''rozariul rusesc''.Atât în rânduiala Bisericii greceşti,cât şi în cea a Bisericii ruse i se dă monahului un şirag de metanii.În Biserica rusă, duhovnicul îi spune cuvintele:"Primeşte,frate sabia Duhului ,care este cuvântul lui Dumnezeu spre rugăciunea cea de tot ceasul către Mantuitorul Hristos.Că eşti dator în toata vremea a avea în minte.în inimă,în cuget şi gura ta numele Domnului Iisus şi a zice "Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă pe mine păcătosul".
 
În Rusia,ortodocşii de stil vechi folosesc şi astăzi un tip special de chotki numit sugestiv ''lestovka''(scara),cuvântul înrudindu-se cu slavonul ''leastviţa''.Este un şirag de metanii,cu boabele grupate astfel:12,închipuind numărul apostolilor,39, numarul săptămânilor în care Fecioara Maria L-a purtat în pantece pe Iisus Hristos,33 numărul anilor petrecuti pe pământ de Iisus Hristos şi 17,numărul proorocilor.Deşi mai complicat,se foloseşte pentru recitarea ''Rugaciunii lui Iisus'',considerându-se că credinciosul inainteaza ,cu fiecare boabă, o treaptă spre rai.
==Tema/motivul ''Leastviţei'' în arta populară şi cultă românească==
896 de modificări

Meniu de navigare