6.119 modificări
Modificări
diacritice partial si reformulare
{{Diacritice}}
'''Sfânta Cuvioasă Paraschiva cea Nouă''' sau '''Parascheva de la Iași''' este o sfântă [[cuvioasă]] cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România, Serbia, Grecia şi Bulgaria <ref>A se vedea în această privinţă frumoasa carte-album, în limbile română, greacă şi engleză, ''Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor'', Editura mitropolitană TRINITAS, Iaşi, 2000.</ref>. În România este considerată ocrotitoarea Moldovei, şi este cea mai populară dintre toţi [[sfinţi]]i ale căror [[moaşte]] se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti. În popor, mai este cunoscută și ca ''Sfânta Vineri'' <ref> Cel mai frecvent, această denumire atribuită Sfintei Paraschiva a fost considerată o suprapunere cu personajul și numele păgânei zeițe Venera; credem totuși că este posibil ca acest apelativ să constituie o inedită "traducere" a numelui Sfintei din limba greacă: cuvântul grecesc care desemnează ziua de vineri este ''paraskevi''.</ref>. Prăznuirea ei se face la [[14 octombrie]], când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iaşi, ca să se închine la sfintele sale moaşte.
==Viaţa pământească==
Iar dupa ce când a venit acasa si acasă și au vazutvăzut-o parintii părinții într-un astfel de chip , s-au îngrozit si și au batutbătut-o , ca sa să nu mai faca asafacă așa ceva. Ea însa nu numai însă a făcut acestea de doua mai multe ori, ci de trei orineluând în seamă ocările, si amenințările și bătaia pe care o lua de multe ori, se zice ca dezbracând hainele sale, la părinți. Iar cele pe care le-a dat saracilor, întru nimic socotind pentru aceasta, ocarile, îngrozirile si nesuferitele batai ale parintilor. Si acestea, adica în casa parinteasca îndura acasă erau ca niste preîntâmpinari niște prevestiri ale roadelor ce duhovnicești de mai pe urma erau sa odrasleasca în ea si pasiri spre trecerea peste om. Apoi fiindca nu târziu, mai putea suferi durerea duhului în suflet, fara stirea parintilor si al celor presus de un sânge cu ea, si a multimii slugilor, a ajuns la Constantinopol, unde gustând toate bunatatile cele dupa Dumnezeu, îndestulându-se de dumnezeiestile si sfintitele biserici si moastele sfintilor si fiind binecuvântata firea omenească. Sufletul ei ardea însă de sfintii barbati cei dorința de acolo si întarindu-se cu rugaciunile lor, a iesit din cetate si a trecut în Calcedon de cealalta parte si de acolo a venit la Iraclia din Pontsluji lui Dumnezeu, calatorind cu picioarele saledupă cuvântul auzit. Iar parintii ei însisi si prin altii (ca nevoia este lesne iscoditoare)Drept care, mult trudindu-se si locuri din locuri schimbând si cetati si sate calcând si neaflândîntr-obună zi a fugit de acasă fără știrea părinților, s-au întors acasa. Iar preafericita fecioara venind plecând la Iraclia din Pont si sosind la un oarecare locas dumnezeiesc al Maicii lui Dumnezeu si intrând în el cu bucurie duhovniceascaConstantinopol, unde s-a asezat pe pamânt si l-a udat cu lacrimi; apoi s-a sculat si prin ruga sa umplându-se de har, cinci ani întregi a petrecut cu rabdare într-acest sfânt locas, tot felul de îmbunatatiri savârsind; caci întru rugaciunile de toata noaptea facea stari statornice si de diamant, ajunari neîncetate, batai închinat în piept, tipete, tânguiri cu lacrimi nestinse, iar culcarea jos pe fata pamântului, cine dupa vrednicie va povesti; obiceiul smerit, cugetul cumpatatbisericile lui Dumnezeu, curatenia inimii si plecarea ei spre Dumnezeu. Iar acum din destul de acestea desfatându-se a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau sa o duca la Ierusalim; caci aceasta dorinta o avea si ruga pe Dumnezeu si pe Maica Lui moaștele Sfinților de aceasta. Deci asa pregatita acolo și a iesit din biserica si îngradita cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim si îndestulându-se de toate cele sfinte si bune ale Ierusalimului, unde si blândele picioare ascultat povățuirile duhovnicești ale Mântuitorului meu Hristos au calcat" si saturându-se si zburdând prin pustiul Iordanului ca o pasare, a nimerit la o viata cinstita sfinților bărbați de calugarite pustnice si aci a intratacolo. Însa cât sÎntărindu-a nevoit acise cu rugăciunile lor, prin care pe vrajmasul diavol pâna în sfârsit l-a stinsplecat din cetate, care mai înainte cu ispite multe si de tot felul a navalit asupra ei, neputând a le da trecut în Calcedon și în scris toate, putine oarecare cele din ele spre pomenire vom adauga aci. Bautura întrebuinta apa de izvor, si de aceasta foarte putina; trebuinta asternutului o împlinea o rogojina, iar îmbracamintea era o haina si aceasta foarte zdrentaroasa, cântarea pe buze neîncetata, lacrimile deurmă s-a pururea. Peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful îmbunatatirilorașezat în Heracleea Pontului, smerita cugetare le cuprindea mergând pe toate acesteajos până acolo.