Modificări

==Arhitectură==

Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este amplasat dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica cu [[hram]]ul „[[Mercurie|Sfântul Mare Mucenic Mercurie]]”. În colțul de nord-vest al incintei mănăstirii este situată „Casa Domnească”, o clădire cu forma în plan dreptunghiulară, având la subsol o pivniță sprijinită pe un pilon central, iar pe mijlocul laturii vestice a incintei se află [[Clopotniță|turnul clopotniță]] (adăugat la începutul secolului XX). Pe trei din laturile incintei sunt situate mai multe corpuri de [[Chilie|chilii]], realizate în diferite perioade. Pe latura de vest incinta este închisă cu un zid de piatră datând din perioada construcției ansamblului (1640-1646).<ref name=arheologie/>

===Pictura interioară===

Pictura interioară a bisericii Mănăstirii Plătărești a fost realizată între anii 1646-1649 de către zugravi bisericești străini, dar „familiarizați cu tehnica și procedeele artistice de sorginte occidentală, pe care le aplică [[iconografie]]i tradiționale, pictori aparținând cel mai probabil mediilor artistice rusești”.<ref name=icoanele>Marina Sabados, ''Icoanele împărătești de la Plătărești, ipoteză de datare și atribuire'', în volumul „Închinare lui Petre Ș. Năsturel la 80 de ani”, Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 2003</ref> Această ipoteză este întărită și din scrisoarea pe care Matei Basarab a trimis-o țarului Mihail Romanov al Rusiei la 20 februarie 1644, prin intermediul arhimandritului Grigore de la [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)]]. În avea scrisoare, domnul Țării Românești îi care cerea țarului „''să poruncească pictorilor săi aleși să ajute pe cuviosul arhimandrit să îndeplinească cele cerute de noi, adică sfânta artă a zugravilor de icoane''”.<ref name=lumina/>