Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Plătărești

2.090 de octeți adăugați, 4 decembrie 2023 15:00
Arhitectură
==Arhitectură==
Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este amplasat dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica cu [[hram]]ul „[[Mercurie|Sfântul Mare Mucenic Mercurie]]”. În colțul de nord-vest al incintei mănăstirii este situată „Casa Domnească”, o clădire cu forma în plan dreptunghiulară, având la subsol o pivniță sprijinită pe un pilon central, iar pe mijlocul laturii vestice a incintei se află [[Clopotniță|turnul clopotniță]] (adăugat la începutul secolului XX). Pe trei din laturile incintei sunt situate mai multe corpuri de [[Chilie|chilii]], realizate în diferite perioade. Pe latura de vest incinta este închisă cu un zid de piatră datând din perioada construcției ansamblului (1640-1646).<ref name=arheologie/>
 
Biserica mănăstirii, de plan triconc, urmează, prin proporții și compoziția volumelor, tradiția bizantină, îmbogățită cu elemente de [[Arhitectura bisericească românească|arhitectură bisericească românească]]. Biserica Mănăstirii Plătărești se înscrie într-o cuprinzătoare categorie de [[Ctitorie|ctitorii]] ale lui [[Matei Basarab]] construite în acest stil, cum sunt bisericile de la [[Mănăstirea Arnota]] (1634) și [[Mănăstirea Brebu]] (1640). Cea mai semnificativă trăsătura comună a acestor biserici este reprezentată de împărțirea [[pronaos]]ului în două secțiuni, prin intermediul unui arc de boltă longitudinal. Nu este exclus ca și la Plătărești să fi existat inițial două turle gemene deasupra pronaosului. De asemenea, aceste biserici au [[naos]]ul construit după un plan treflat și cu o turlă deasupra sa. Pronaosul bisericii este de formă dreptunghiulară, având la intrare un [[pridvor]], adăugat într-o etapă ulterioară, probabil în timpul lucrărilor de refacere a mănăstirii din 1684, în perioada domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]].<ref>Nicolae Ghica-Budești, ''Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. Veacul al XVII-lea'', Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, XXV (1932), fasciculele 71–74</ref>
===Pictura interioară===
14.992 de modificări

Meniu de navigare