14.992 de modificări
Modificări
→Relațiile cu Matei Basarab
===Relațiile cu Matei Basarab===
Încă de la începutul domniei, Vasile Lupu a început o serie de intrigi și chiar atacuri armate împotriva lui [[Matei Basarab]], domnul Țării Românești (1632-1654). Motivând că Matei Basarab a refuzat să plătească jumătate din suma cheltuită pentru uciderea grecului Curt Celebi, care contribuia decisiv la numirile domnitorilor din Țările Române, el a pătruns în Muntenia în 1637 unde a ars și a jefuit până la Râmnicu Sărat. Matei, ajutat și de oastea comandată de Ioan Kemény, oaste trimisă de Gheorghe Rákóczi I, principele Transilvaniei (1630-1648), cu care încheiase în 1635 un tratat de alianță și prietenie, l-a învins pe Vasile Lupu în apropiere de Focșani și l-a alungat în Moldova.<ref>Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', 1925, vol. VII, p. 30.</ref>
În 1639, utilizând intrigi și pâri la Înalta Poartă, Vasile Lupu a obținut de la sultan un act de domnie în Muntenia pentru fiul său mai mare, Ioan. Cu ajutor de la tătari, el a intrat pentru a doua oară în Muntenia, pentru a-l instala ca domn pe Ioan. Matei Basarab a contracarat însă acest nou atac atât pe cale diplomatică, demascând manevrele voievodului moldovean vizirilor otomani (care chiar îi pedepsesc cu moartea pe dregătorii turci corupți de Vasile Lupu), cât și pe câmpul de luptă, învingând oștile lui Vasile Lupu la Ojogeni, pe râul Prahova, în decembrie 1639.
===Sfârșitul domniei===
