Modificări

'''Tatăl nostru''' sau '''Rugăciunea domnească''' este rugăciunea pe care Domnul [[Iisus Hristos]] le-a lăsat-o [[apostoli]]lor și ucenicilor Săi atunci când aceștia I-au cerut să îi învețe să se roage. Rugăciunea apare în forme ușor diferite la [[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=6#9-13 6, 9-13] și [[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=11 11, 2-4]. În cultul [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]] este folosit textul rugăciunii din Evanghelia după Matei, la care se adaugă invocarea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]. (''Căci a Ta este Împărăția, Puterea și Slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Acum și pururea și în vecii vecilor. Amin'')

Prima versiune românească a rugăciunii Tatăl nostru, cu litere latine, avea să fie tipărită pentru prima dată nu în Țările Române, ci la Cracovia, într-o lucrare a polonezului Stanislau Sarnicki. „Rugăciunea domnească” fusese scrisă la cererea cărturarului polonez de logofătul Luca Stroici. Această traducere este:

Părintele nostru<br>