Modificări

Sfânta și dreapta prințesă '''Olga din Kiev''' (890 - † 969) a fost bunica prințului cneazului [[Vladimir din Kiev]]. Ea a fost prima între conducătorii poporului rus care s-a convertit la creștinismul ortodox, la [[Constantinopol ]] în anul 957; sub influența ei , nepotul Vladimir s-a convertit și el la creștinism și a adus Ortodoxia în Rusia. [[Praznic|Prăznuirea ]] ei în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[11 iulie]].

Originile Olgăi nu sunt sigure. Deși a putea proveni din [[Pskov]], după cum spun ''Cronicile primare'', ea ar fi putut proveni din Vîșhorod. Probabil că a fost de origine germană. Se crede că s-a născut în jurul anului 890. Cam prin 903 s-a căsătorit cu prințul cneazul Igor I, care a fost fiul întemeietorului Rusiei Kieviene, Rurik. Prințul Cneazul Igor l-a urmat pe tatăl său, Oleg, ca conducător al Kievului și i-a stăpânit teritoriile, care acum aparțin câtorva națiuni: Rusia, Ucraina, Belarus și Polonia.

În 957, l-a vizitat pe împăratul Constantin al VII-lea în Constantinopol. El i-a admirat aspectul și inteligența, spunându-i : ''Tu ești vrednică să locuiești împreună cu noi în această cetate''.' Ea a fost de acord să fie botezată și să devină creștină, cu numele Elena, după ce Patriarhul [[Poliect al Constantinopolului|Poliect]] a învățat-o învățătura creștină. Înainte de [[botez]]ul ei, Constantin i-a cerut mâna în căsătorie, dar Olga a amânat afirmând că vrea întâi să fie botezată creștin-ortodoxă. Din nou, după botez, Constantin i-a cerut din nou mâna în căsătorie, dar gânditoarea rapidă Olga l-a păcălit (întrucât el i-a fost naș de botez) și i-a zis că ea este fina lui și că o asemenea căsătorie este interzisă în legea creștină. În ciuda acestui fapt, Constantin i-a dat daruri Olgăi când aceasta s-a pornit spre Kiev. În Kiev, ea și-a instruit fiul, Sviatoslav, și l-a rugat să se boteze. Deși el n-a vrut să se ducă să se boteze, el nu putea interzice altora s-o facă.

In 968, în timp ce Sviatoslav era ocupat în altă parte, pecengii pecinegii au asediat Kievul într-un loc unde locuia Olga, îngijindu-se de nepoții ei Iaropolk, Oleg și Vladimir. Cum oamenii au devenit mai slabi din cauza foamei și a lipsei apei, Olga l-a însuflețit pe un flăcău să scape de asediu și să aducă ajutor. De această dată boala a dat peste îmbătrânita prițesă prințesă Olga. În același timp, fiul ei a dorit să-și mute reședința la Pereslav (care se află afla pe râul Dunărea), lăsând-o pe Olga în Kiev. Olga l-a oprit pe Sviatoslav să plece până la moartea ei. A murit [[11 iulie]] 969 și a fost prohodită de un [[preot]]. A ordonat ca la mormântul ei să nu se facă petrecere de înmormântare.

==MoșternireaMoștenirea==Deși Olga n-a avut succes în convertirea fiului ei și a multor altora la credința creștină, este posibil ca exemplul ei să fi avut o mare influență asupra nepotului ei, Vladimir, care a devenit în 988 creștin-ortodox și i-a făcut pe locuitorii Kievului și pe rusi ruși să-l urmeze în [[botezul rusilorrușilor]]. Pentru conducerea sa prin care a adus creștinismul în Rusia, este considerată prima [[sfânt]]ă a [[Biserica Rusiei|Bisericii Ortodoxe Ruse]].