Modificări

[[Image:Ermolae.jpg|frame|Sf. mucenic Ermolae|right]][[Sfinți]]i '''Ermolae, Ermip și Ermocrat''' au fost [[Preot|preoțicler]] ici ai Bisericii din [[Nicomidia]] la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Ei au [[mucenic]]it la anul 305 și [[Praznic|pomenirea]] lor în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[26 iulie]].

==Viața și mucenicia==Conform relatărilor din [[Sinaxar]]e, acești sfinți au fost printre puținii care au scăpat de la moarte dintre cei douăzeci de mii de mucenici arși în Biserica din Nicomidia de tiranul Maximian (284-305) în anul 303 (prăznuirea lor la [[28 decembrie]]), fiind ascunși într-o cămară<ref>Tot printre acești sfinți 20,000 mucenici din Nicodimia care au scăpat de la moarte atunci se numără și episcopul [[Antim de Nicomidia]] (aprox. 280-310), care a fost prins mai târziu și a mucenicit și el prin tăierea capului, fiind prăznuit la [[3 septembrie]].</ref>.

Când tânărul Pantoleon (nimeni altul decât Marele Mucenic [[Pantelimon]], prăznuit la [[27 iulie]]) a fost arestat de [[Persecuţii împotriva creştinilor|luptătorii împotriva lui Hristos ]] și fiind el fără de răutate și neștiind sa mintă, a spus că de preotul [[preot]]ul Ermolae este cel care l-a învățat cele creștinești și a fost [[botez]]at de el. Așa că prigonitorii l-au adus în fața lui Maximian pe Ermolae, și cu el au adus și pe slujitorii și pe însoțitorii lui, Ermip și Ermocrat.

Și stând sfinții la cercetare, și propovăduind cu îndrăzneala că Domnul [[Iisus Hristos]] este [[Dumnezeu]] adevărat, li s-au tăiat capetele, în anul 305 de la Hristos. Iar  ==Posteritatea==Biserica a rânduit prăznuirea lor sfântului mucenic Ermolae, și a celor împreună cu el Ermip și Ermocrat, la data de 26 iulie, adică cu o zi înainte de cea a prăznuirea sfântului mare mucenic Pantelimon, ucenicul sfântului Ermolae. [[Tradiția]] Bisericii îi numără și îi pomenește adesea împreună pe sfinții mucenici Pantelimon și Ermolae, în [[Titlurile sfinţilor|ceata sfinților fără de arginți]].