5.288 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
'''Sfânta Scriptură''' (Biblia) este cartea dumnezeiască, sfântă a creştinilor. Ea cuprinde [[Vechiul Testament]], format din 39 de cărţi canonice şi [[Noul Testament]] format din 27 de cărţi canonice. În tradiţia ortodoxă la acestea se adaugă un set de cărţi necanonice dar bune de citit, în număr de 14 <ref>Protestanţii le numesc apocrife şi nu le includ în Biblie</ref>
Vechiul Testament începe cu Pentateuhul (Primele 5 cărţi- [[Cartea Facerii|Facerea]], [[Cartea Ieşirii|Ieşirea]], [[Cartea Leviticului|Leviticul]], [[Cartea Numerilor|Numeri]] şi [[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]]) în care este relatată crearea lumii şi a neamului omenesc şi sunt evocate istoria, legile, religia, instituţiile, obiceiurile poporului evreu până la aşezarea în Canaan, pământul făgăduinţei. Următoarele cărţi urmăresc destinul poporului evreu după acel moment, îndeosebi sub raport politic şi militar, evocându-se regimul judecătorilor şi apoi al monarhiei, care culminează cu regatele lui [[David]] şi [[Solomon]]. [[Cartea lui Iov]] tratează problema suferinţei umane, propunând pe [[Iov]] ca model grăitor de [[răbdarea|răbdare]] şi credinţă neclintită, lămurite prin crâncene încercări. [[Cartea Psalmilor]] cuprinde psalmii lui David şi ai altor autori care sunt de diverse feluri:psalmi de laudă, psalmi de cerere, psalmi istorici, psalmi didactici, psalmi de căinţă, psalmi mesianici, etc. Cartea [[Pildele lui Solomon]] cuprinde proverbe aparţinând în principal lui Solomon care acoperă o paletă extrem de largă de situaţii de viaţă, fiind un ghid esenţial de înţelepciune. [[Ecclesiastul]] este o meditaţie asupra vieţii dar şi un îndreptar de viaţă înţeleaptă. [[Cântarea Cântărilor]] este un poem de dragoste. Cărţile profetice îi au în centru pe profeţi care îi mustră, îi sfătuiesc şi îi încurajează pe regii vremii din Israel. [[Vechiul Testament]] cuprinde revelaţia făcută de Dumnezeu prin [[patriarh]]ii vechi şi prin [[prooroc]]i, timp de aproximativ 1000 de ani (sec. XV - sec. V î.d.Hr.), fiind "călăuză spre [[Hristos]]" (Galateni [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=3#24 3,24]), pregătind venirea Lui.
Noul Testament cuprinde patru [[evanghelie|evanghelii]], [[Faptele Apostolilor]], cele 14 apostole ale lui [[apostolul Pavel|Pavel]] şi cele şapte apostole soborniceşti ale lui [[apostolul Iacov|Iacov]], [[apostolul Petru|Petru]], [[apostolul Ioan|Ioan]] şi [[apostolul Iuda|Iuda]], încheindu-se cu [[Apocalipsa Sf. Ioan Teologul|Apocalipsa]] lui Ioan. Evangheliile înfăţişează viaţa şi învăţăturile Mântuitorului nostru [[Iisus Hristos]]. Faptele Apostolilor evocă întemeierea primelor comunităţi creştine. Epistolele apostolului Pavel sunt scrisori adresate de ,,epistolul neamurilor" apropiaţilor săi pentru sfătuirea, îmbărbătarea şi îndrumarea lor în conducerea primelor comunităţi de credincioşi. Epistolele soborniceşti sunt scrisorile trimise de Petru, Iacob şi Ioan în diverse situaţii. Apocalipsa Sf. Ioan cuprinde descoperirea dumnezeiască pe care o are apostolul Ioan şi pe care acesta o consemnează spre folosul creştinilor.[[Noul Testament]] cuprinde revelaţia dumnezeiască făcută nu prin trimişi ai lui Dumnezeu, ci prin Însuşi [[Iisus Hristos|Dumnezeu Fiul]] (Evrei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=22&cap=1 1,1-2]). Noul Testament desăvârşeşte revelaţia făcută de Dumnezeu prin Legea lui Moise (cuprinsă în [[Pentateuh]] - primele cinci cărţi ale Bibliei) şi prooroci, din perioada Vechiului Testament, după cuvintele Mântuitorului: "''Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc''" ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=5#17 5, 17]).
Toată Scriptura este insuflată de [[Duhul Sfânt]](2Tim3.16)Dumnezeu şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea întru dreptate, beneficiind astfel de garanţia [[adevăr]]ului/Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, căci Duhul Sfânt este Duhul Adevăruluibine pregătit pentru orice lucru bun.(Ioan 142Tim3.16-17, 15.26 16.13)
Biblia a fost scrisă în limba ebraică (Vechiul Testament) şi în limba greacă (Noul Testament, în afară de Evanghelia după Matei care a fost scrisă în limba aramaică, ebraica vorbită în vremea lui Iisus, apoi tradusă tot de el în greacă). Vechiul Testament a fost tradus în limba greacă sun numele de [[Septuaginta]], în vremea lui Ptolomeu Filadelful (sec al III-lea), la Alexandria, în Egipt, de către 72 de învăţaţi. În sec al IV-lea Biblia a fost tradusă în întregime în limba latină de către Sf.[[Ieronim]], purtând numele de [[Vulgata]]. În sec al IX-lea a fost tradusă Biblia în limba slavonă. Începând din sec al XVI-lea, după apariţia [[protestantism]]ului, a început să fie tradusă în toate limbile naţionale.
Creştinismul ortodox are două surse ale adevărului: Biblia şi [[Sfânta Tradiţie]].
Împărţirea Bibliei (pe atunci Vulgata) în capitole a fost începută în sec al XIII-lea de către cardinalul Ştefan Langton, pe la 1205, fiind isprăvită de Hugues de Saint Glef pe la 1240. Împărţirea în versete a fost făcută de tipograful parizian Robert Ştefan. Noul Testament a apărut împărţit în capitole şi versete în ediţia greco-latină din 1551 iar Biblia latină integrală în 1555.<ref>Anania, prefaţă la Biblia sau Sfânta Scriptură, pag 12, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2</ref>
În 2001 Biblia era tradusă în mai mult de 1200 de limbi<ref>http://www.christiananswers.net/bible/about.html</ref> şi este cea mai bine vândută carte din toate timpurile cu 3,9 miliarde de copii în toate variantele ei în februarie 2011.<ref>http://www.dailyiasi.ro/life-style/cultura/cele-mai-citite-10-carti-din-lume.html</ref>
==Natura Sfintei Scripturi==
* [[Apostol (liturgică)|Apostolul]]
* [[Biblia de la Bucureşti (1688)]]
==Note==
<references />
==Bibliografie==
Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag58-60, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2
Biblia sau Sfânta Scriptură, pag 12, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
==Legături externe==
