Modificări

Salt la: navigare, căutare

Maica Domnului

4 octeți adăugați, 7 septembrie 2012 07:15
Mărturii din Biserica primelor veacuri: evitare expimare la pers. I
====Mărturii din Biserica primelor veacuri====
Biserica a continuat să o numească Fecioară pe Născătoarea de Dumnezeu (Theotokos) chiar și după ce se presupune, cum zic unii, că ar fi avut alți copii. Ar fi destul de ciudat să continui să numești o femeie "Fecioară" sau "Pururea Fecioară" dacă tu te găseai, în Biserică, în prezența altor odrasle ale acesteia.
În plus, în cele mai timpurii [[Sfânta Liturghie|Liturghii]] ale Bisericii, Ea este mereu numită "Pururea Fecioara". Referiri la pururea-fecioria Ei se găsesc și în scrierile unor Părinți ca [[Petru al Alexandriei]], [[Epifanie de Salamina]], [[Atanasie cel Mare]], [[Didim cel Orb]], [[Ieronim]], [[Chiril al Alexandriei]], [[Leon cel Mare]], [[Sofronie al Ierusalimului]], [[Ioan Damaschin]], [[Ioan Casian]], [[Efrem Sirul]] și în capitulele [[Sinodul V Ecumenic|celui de-al Cincilea Sinod Ecumenic]] (al II-lea din Constantinopol) din anul 553 d.Hr. Practic, aceste indicații se găsesc peste tot. Iată, de exemplu, ce spune Sf. [[Ambrozie al Milanului]]: "Fecioara nu a căutat mângâiere în nașterea altor copii" (A se vedea ''Scrisoarea 63''; NPNF v.10, pg. 473). Există multe astfel de citate. Oricine este familiarizat cu scrierile Părinților Bisericii știu știe că Maica Domnului este adesea numită "Fecioara" și "Pururea Fecioara".
[[Ipolit|Hipolit]] era un învățat, [[episcop]] și [[mucenic]] care a trăit în sau lângă Roma și care a scris în limba greacă; a fost martirizat în anul 235 d.Hr. Este considerat unul din martorii cei mai importanți în ceea ce privește cultul Bisericii primare. Iată câteva fragmente din ce scria el (cca. 210? d.Hr.) în privința Preabinecuvântatei Maici a lui Dumnezeu:
:Dar credinciosul evlavios mărturisește că, în ceea ce privește mântuirea noastră... Făcătorul tuturor S-a întrupat, având suflet rațional și trup sensibil, din Preasfânta, Pururea Fecioara Maria, prin zămislire neîntinată, fără schimbare, și S-a făcut Om după natură, în afară de răutate: Același era Dumnezeu adevărat și Același era Om adevărat; Același era, după natură, Dumnezeu și Om desăvârșit (''Împotriva lui Beron și Helix'', Fragmentul VIII).
Observați Se observă că Hipolit o numește pe Maria preasfântă „preasfântă și pururea-fecioarăfecioară”. Dat fiind că spune aceasta doar în treacăt, putem fi siguri este sigur că nu introducea aici nici o învățătură nouă, așa încât putem se poate considera că a se referi la Maica Domnului în acești termeni era un lucru comun încă dinainte de momentul în care scria Hipolit.
:Tot astfel, ei au propovăduit venirea în trup a lui Dumnezeu, venit în lume, prin naștere și creștere, prin neprihănita Maria, purtătoarea de Dumnezeu, și în chipul vieții și propovăduirii Lui între oameni..." (Un discurs despre sfârșitul lumii)
Hipolit se referă aici în mod comun la Maria ca fiind neprihănită și de Dumnezeu purtătoare. Putem Se poate presupune că acesta este echivalentul termenului "Theotokos" din limba greacă, termen care se traduce prin "Purtătoare de Dumnezeu" sau, în traducerea comună, "Maica lui Dumnezeu" (Fiul). Această denumire este recunoscută oficial de [[Sinodul III Ecumenic|Sinodul de la Efes]].
Sf. Efrem (sec. al IV-lea):
14.992 de modificări

Meniu de navigare