5.288 de modificări
Modificări
ortografie
Dotat cu o fire robustă şi cu excepţională forţă fizică, trece prin multe ispite ale tinereţii; într-o zi loveşte pe un flăcău din sat atât de puternic, încât acesta de-abia rămâne în viaţă.
În vâltoarea acestei vieţi de păcat, prima chemare la [[viaţa monahală]] începe să se stingă. Într-o zi, însă, este trezit dintr-un coşmar de glasul blând al Maicii Domnului, care înrâurează înrâurește sufletul său tulburat. Până la sfârşitul vieţii, Cuviosul Siluan i-a mulţumit [[Maica Domnului|Preasfintei Fecioare]] pentru că a binevoit să-l ridice din căderea sa .
Această a doua chemare, petrecută cu puţin timp înaintea serviciului militar, a jucat un rol hotărâtor în alegerea căii pe care avea să meargă de acum înainte. Simeon a simţit o adâncă ruşine pentru trecutul său şi a început să se căiască fierbinte înaintea lui Dumnezeu. Atitudinea sa faţă de tot ce vedea în această viaţă s-a schimbat radical.
[[Tropar]] ([[glas]] 3) (făcut de Pavel Ieromonahul)
:Propoveduitor Propovăduitor al iubirii lui Hristos, lumii întregi ai fost dat, de trei ori fericite,
:între cuvântătorii de Dumnezeu cel prea duios,
:căci pre Cel smerit şi blând ai văzut, şi inima Aceluia ai cunoscut;
:pentru aceasta, cu graiurile tale toţi luminându-ne, Siluane de Dumnezeu însuflateinsuflate,
:proslăvim Duhul, Carele pre tine-au proslăvit.
:pentru aceasta, cu cuviinţă cinstind pomenirea ta, Siluane,
:din inimă slăvim pre Cela ce pre tine
:Bisericii mare propoveduitor propovăduitor al lui Hristos te-au dat.
[[Condac]] (Glas 4)
