5.288 de modificări
Modificări
→Viaţa: legături interne
Astfel, Eparhia de Vicina dispare şi ia fiinţă o nouă mitropolie românească, cunoscută sub numele de [[Mitropolia Ungrovlahiei]], Sfântul Ierarh Iachint devenind astfel primul mitropolit al Ţării Româneşti.
Ca păstor şi părinte sufletesc al tuturor românilor dintre Dunăre şi Carpaţi, mitropolitul Iachint a avut grijă să [[hirotonie|hirotonească]] [[preot|preoţi]] pentru toate satele, să zidească biserici în oraşe şi sate, să întemeieze noi aşezări mănăstireşti şi să ţină în strânsă legătură duhovnicească Biserica Ţării Româneşti cu [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Constantinopolului]], purtând totodată de grijă şi pentru credincioşii ortodocşi din părţile vecine, îndeosebi din [[Transilvania]], cărora le trimitea preoţi şi călugări misionari.
Acest ierarh, ajutat de domnul ţării, [[Vladislav I Vlaicu]], a încurajat şi susţinut mult monahismul românesc. El a adus în ţară pe Sfântul [[Nicodim de la Tismana]], care venea din [[Muntele Athos]], pentru a organiza câteva mânăstiri-lavre după model atonit. El a trimis numeroşi călugări „vlahi” la [[Mănăstirea Cutlumuş (Muntele Athos)]], unde au ajuns [[călugăr]]i vestiţi. Iar în ţară a organizat mai multe mănăstiri la Tismana, Curtea de Argeş, Câmpulung-Muscel, Cozia, Snagov, Târgovişte, Bolintinul din Deal şi din Vale, Tânganu, Cotmeana şi altele.
