Modificări

Celălalt articol lSe spune Agheasma mare, pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-am redirecţionat aicio dublă epicleză, iar sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Domnul nostru [[Iisus]] Hristos a sfinţit apele, prin botezul Său în apa Iordanului. De aceea, şi slujba Agheasmei mari este mai dezvoltată şi mai solemnă ca la Agheasma mică, iar cântările şi [[rugăciune|rugăciunile]] din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului. În ziua ajunului Bobotezei, sfinţirea apei se face de obicei chiar în [[biserică]] (în pronaos), dimineaţa, după [[Utrenie]], cu mai puţină solemnitate, fiindcă, după unii, ea aminteşte atunci de botezul cu care boteza Sfântul Ioan Botezătorul în pustiul Iordanului; în ziua Bobotezei, ea se face după [[Liturghie]], în biserică sau în faţa bisericii, şi aminteşte de însuşi [[botez]]ul Mântuitorului în apele Iordanului; de aceea se face de obicei în chip mai solemn, prin ieşirea afară din biserică. În cadrul acestei slujbe speciale de sfinţire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui [[Isaia]] (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 şi XII, 3-6), după care urmează [[Apostolul Pavel|Apostolul]] (din I Cor. X, 1-4) şi [[Evanghelia după Marcu|Evanghelia]] (de la Mc. I, 9-12), în care se istoriseşte pe scurt evenimentul botezului Domnului. După ectenia mare începe o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]: ("Treime mai presus de fire...") şi compusă de Sfântul [[Sofronie al Ierusalimului]]. Cuvintele: "Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile Tale..." le rosteşte preotul de trei ori la rând, cu glas mai puternic ca de obicei.

Agheasma mare se savarseste la Boboteaza, in amintirea botezarii Domnului de catre Ioan in Iordan. Ea se savarseste atat in ajunul Bobotezei, cand se sfinteste apa cu care preotii boteaza apoi casele, cat si in insasi ziua Bobotezei, cand se sfinteste agheasma pe care credinciosii o iau pe la casele lor, pentru tot anul.  Se spune Agheasma mare, pentru ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, fiind sfintita printr-o dubla epicleza, iar sfintirea are loc in insasi ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a sfintit apele, prin botezul Sau in apa Iordanului. De aceea, si slujba Agheasmei mari este mai dezvoltata si mai solemna ca la Agheasma mica, iar cantarile si rugaciunile din cursul ei pomenesc si proslavesc indeosebi Botezul Domnului in apele Iordanului. In ziua ajunului Bobotezei, sfintirea apei se face de obicei chiar in biserica (in pronaos), dimineata, dupa Utrenie, cu mai putina solemnitate, fiindca, dupa unii, ea aminteste atunci de botezul cu care boteza Sfantul Ioan Botezatorul in pustiul Iordanului; in ziua Bobotezei, ea se face dupa Liturghie, in biserica sau in fata bisericii, si aminteste de insusi botezul Mantuitorului in apele Iordanului; de aceea se face de obicei in chip mai solemn, prin iesirea afara din biserica. In cadrul acestei slujbe speciale de sfintire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), dupa care urmeaza Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se istoriseste pe scurt evenimentul botezului Domnului. Dupa ectenia mare incepe o mare si frumoasa rugaciune de sfintire a apei, adresata Sfintei Treimi: ("Treime mai presus de fire...") si compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului. Cuvintele: "Mare esti, Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale..." le rosteste preotul de trei ori la rand, cu glas mai puternic ca de obicei.  La finalul slujbei preotul slujitor afunda afundă de trei ori crucea si [[cruce]]a şi busuiocul in apa cantand în apă cântând troparul Praznicului. "In În Iordan botezandubotezându-Te te Tu Doamne ..." Efectele Agheasmei mari asupra credinciosilor credincioşilor care sunt de fata faţă sau care se vor stropi si şi vor gusta din ea le arata insasi randuiala arată însăşi rânduiala slujbei, indeosebi îndeosebi textul ecteniei si şi al rugaciunii rugăciunii de sfintire sfinţire (dupa după epicleza), unde preotul se roagaroagă: "SiŞi-i da dă ei harul izbavirii si binecuvantarea izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. FaFă-o pe dansa dânsa izvor de nestricaciunenestricăciune, dar de sfinteniesfinţenie, dezlegare de pacate[[păcat]]e, vindecare de [[boala|boli]], diavolilor [[diavol]]ilor pieire, indepartare îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plina plină de putere ingereascaîngerească. Ca toti Că toţi cei ce se vor stropi si şi vor gusta dintr-insa sa însa să o aiba aibă spre curatirea curăţirea sufletelor si şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea sfinţirea caselor si şi spre tot folosul de trebuintatrebuinţă...". De aceea, Agheasma mare se pastreaza nestricata păstrează nestricată vreme indelungataîndelungată, ramanand rămânând tot asa aşa de proaspataproaspătă, de curata si curată şi de buna bună la gust, ca si şi atunci cand când a fost scoasa scoasă din izvor, fapt pe care il remarcaîl remarcă, din vechime, Sfintii Parinti si [[Sfinţii Părinţi]] şi scriitorii bisericestibisericeşti. In În casele credinciosilorcredincioşilor, agheasma se pastreaza păstrează la loc de cinste, in în vase (sticle) curate, in în care se pune de obicei un fir de busuioc. Credinciosii gusta Credincioşii gustă dintr-insa însa pe nemancatenemâncate, in în zile de post si şi ajunare sau la sarbatori sărbători mari dupa bisericadupă biserică. Se obisnuieste obişnuieşte (mai ales in în Moldova) sa să se guste dintr-insa însa timp de opt zile in sirîn şir, mai ales de la ajunul Bobotezei pana până la odovania praznicului, adica pana adică până la 13 ianuarie inclusiv.Adus de la "http://ro.orthodoxwiki.org/Agheasm%C4%83_mare"