14.992 de modificări
Modificări
traducere
'''Sinodul apostolic de la Ierusalim''' a fost primul [[sinod]] din istoria Bisericii; amănunte despre el se găsesc în [[Faptele Apostolilor]]. A avut loc la [[Ierusalim]], în jurul anului 50.
Sinodul s-a întrunit pentru ca [[Apostoli]]i să poată decide dacă noii convertiţi la creştinism (''neamurile'', alţii decât evreii) ar trebui să se supună în totalitate legilor lui [[Moise]]. Acest sinod a fost o reuniune excepţională a conducătorilor din întreaga Biserică, pentru care nu a mai existat nimic comparativ, până la [[Primul Sinod Ecumenic]] de la [[Niceea]], din 325.
La sinod, toţi participanţii i-au ascultat pe Sfinţii Apostoli [[Apostolul Barnaba|Barnaba]] şi [[Apostolul Pavel|Pavel]] care au relatat miraculoasele semne şi minuni făcute de Dumnezeu, prin intermediul lor, printre neamurile (popoarele) unde ei duseseră cuvântul Domnului. Urmând sfatul Apostolului [[Apostolul Petru|Petru]] (Fapte 15:7-11), [[Apostolul Iacov cel Drept]], mai-marele Bisericii din Ierusalim, a dat decizia cunoscută mai târziu sub numele de ''Decretul Apostolic'':
: ''Wherefore my sentence is, that we trouble not them, which from among the Gentiles are turned to God: But that we write unto them, that they abstain from pollutions of idols, and fornication, and things strangled, and blood. For Moses of old time hath in every city them that preach him, being read in the synagogues every Sabbath day.'' (Acts 15:19–21)
