14.992 de modificări
Modificări
m
→Viaţa
În răsărit au reînceput luptele cu arabii. Califul Muawiyah I a trimis o armată sub conducerea fiului său, Yazid, împotriva Imperiului Bizantin. Yazid a ajuns până în [[Chalcedon]], ocupând importantul oraş Amorion. În 669, arabii au atacat [[Cartagina]] şi [[Sicilia]] şi au ocupat Cyzicus. În anul 672 arabii au atacat chiar [[Constantinopol]]ul, de pe mare. Profitând de situaţia dificilă a imperiului, slavii au asediat şi ei oraşul [[Salonic|Thessaloniki]], dar fără succes. Asediul Constantinopolului s-a terminat în 678, când bizantinii au folosit pentru prima dată vestitul focul grecesc (o substanţă explozivă/inflamabilă). Aproape în acelaşi timp, arabii au fost înfrânţi şi în Lycia.
În anul 680, proto-bulgarii, sub conducerea hanului [[Asparuh]], au trecut [[Dunăre]]a Dunărea şi, împreună cu slavii, au atacat [[Imperiul Bizantin]]. Pentru a putea face faţă invadatorilor, Constantin a trebuit să le cedeze, în 681, provincia [[Moesia]] şi nordul [[Tracia|Traciei]] (Bulgaria de azi).
Împăratul Constantin al IV-lea a convocat [[Sinodul VI Ecumenic|al şaselea Sinod Ecumenic]] (cunoscut şi ca al treilea Sinod de la Constantinopol), care a durat din noiembrie 680 până în septembrie 681.
