|
|
| (Nu s-au afișat 61 de versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) |
| Linia 1: |
Linia 1: |
| − | == Leastviţa ==
| + | #REDIRECT[[Scara dumnezeiescului urcuș]] |
| − | ''Leastviţa'' este denumirea sub care a circulat in Ţările Române scrierea Sfântului Ioan Scărarul,''[[Scara dumnezeiescului urcuş]]''
| |
| − |
| |
| − | | |
| − | == Origine ==
| |
| − | | |
| − | ----
| |
| − | Cuviosul Ioan Scărarul sau Ioan Climax(579-649) a fost egumen al mănastirii Sinai şi poate cel mai de seamă Părinte duhovnicesc al Răsaritului,nevoitor al rugăciunii lăuntrice([[rugăciunea lui Iisus]],rugăciunea neîntrerupată,rugaciunea pură),însă în varianta monologică(redusă la un singur cuvânt:[[Iisus]]).După Sfinţii [[Calist]] şi [[Ignatie Xantopol]],rugăciunea monologică nu este accesibilă începătorilor,aceştia fiind sfătuiţi a se ruga cu toate cuvintele:"[[Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă]]".A parcurs dumnezeiescul urcuş treaptă cu treaptă,dobândind rând pe rând virtuţile duhovniceşti.A primit de la [[Dumnezeu]] darul rugăciunii neîntrerupte,trezviei,smeritei cugetări,lacrimilor,contemplaţiei dumnezeieşti,îndumnezeirii.Fiind rugat de călugări să lase un îndreptar posteritaţii,a alcătuit scrierea "[[Scara dumnezeiescului urcuş]]".
| |
| − | | |
| − | În Ţările Române,lucrarea ce a fost cunoscută sub denumirea de [[Leastviţa]] a avut o mare răspândire şi un impact deosebit,motivul scrierii fiind zugravit pe pereţii mănastirilor [[Suceviţa]] si [[Râşca]].De asemenea este prezent în sculptura stâlpilor de la case sau în ouăle încondeiate.În secolul al XX-lea'
| |
| − | Constantin Brâncuşi foloseşte motivul ''Leastviţei'' pentru [[Coloana Infinitului]] de la Târgu Jiu.
| |
| − | Motivul rămâne actual,numeroşi artişti plastici şi meşteri populari continuă să-l foloseasca.
| |
| − | | |
| − | | |
| − | | |
| − | == Istoricul ''Leastviţei'' în Ţările Române ==
| |
| − | | |
| − | Pătrundera scrierii în Ţările Române s-a făcut prin manuscrisele greceşti,dar cel mai probabil prin traducerile slavone.Manuscrisele în limba slavonă s-au pastrat din secoluul al XV-lea.De aici provine şi denumirea de Leastviţa sau Lestviţa.Unii cercetatori sunt de părere ca "Scara" a pătruns prin manuscrisele greceşti mult mai devreme şi de aici a fost tradusă direct în limba româna.Aceasta se explică prin receptivitatea culturii româneşti faţa de modelul bizantin.
| |
| − | | |
| − |
| |
| − | | |
| − | | |
| − | ----
| |
| − | Legaturi
| |
