2.302 modificări
Modificări
Adăugare secțiune despre lipsa de popularite printre credincioși
Trupul lui Constans este adus la Constantinopol de către Constantin al IV-lea şi înmormântat în [[Biserica Sfinţilor Apostoli (Constantinopol)|Biserica Sfinţilor Apostoli]].
== Antipatia poporului ==
După 20 de ani de domnie, Constans al II-lea ia hotărârea să părăsească Bizanțul și să mute capitala în Occident, mai întâi la Syracusa, apoi la Roma. Această hotărâre n-a luat-o din cauza pierderii unor provincii orientale ori pentru că vedea fără viitor Constantinopolul, ci pentru că voia să refacă vechiul imperiu roman și considera că granițele lui naturale nu se pot limita numai la Orient. Pe de altă parte, prin politica sa religioasă și mai ales prin cruzimea arătată papei Martin și sfântului Maxim Mărturisitorul, el își îndepărtase pe ortodocșii atât de numeroși în Bizanț.
În plus, el se făcuse urât de populație și pentru că hotărîse în 660 ca fratele său Theodosie să fie făcut forțat preot, iar apoi chiar omorât, chipurile pentru înaltă trădare. Realitatea era că acesta pretinsese să fie coregent. Conflictul cu fratele său Theodosie a apărut în 654, când Constans încoronează (la Paști) co-imperator pe fiul său mai mare Constantin, iar în 659 acordă demnitatea imperială și celorlalți doi Heraclius și Tiberius. Omorârea fratelui său Theodosie a trezit o mare indignare în popor, care-l numea „noul Cain”.
Pornind spre Italia, cu opriri la Thessalonic și Athena, el este obligat să poarte unele lupte cu lombarzii, pe care-i înfrânge, ajunge la Roma, iar de aici se stabilește la Syracusa, în Sicilia, unde el credea că este locul cel mai potrivit în comparație cu Italia, amenințată de lombarzi, și Africa expusă incursiunilor arabe. Aici el încearcă să-și aducă familia, dar populația Constantinopolului n-a permis acest lucru. Exploatarea populației pentru întreținerea curții și despotismul, de care a dat dovadă tot timpul împăratul și atitudinea sa religioasă au nemulțumit largi pături sociale și chiar propriul său anturaj.
după=[[Constantin cel Nou|Constantin al IV-lea]]}}
{{end box}}
== Surse ==
* [[Emilian Popescu]], ''Curs de Bizantinologie'', Facultatea de Teologie a Universității București.
==A se vedea și==
