'''Epoca bizantină a creaţiei''' sau ''' ''"Epoca creaţiei după Constantinopol"'' ''' sau ''' ''"Epocile lumii"'' ''' (greacă: ''' ''Έτη Γενέσεως Κόσμου κατά 'Ρωμαίους'' '''<ref>Pavel Kuzenkov. ''How Old is The World? The Byzantine Era and its Rivals''. Institute for World History, Moscow, Russia. In: Elizabeth Jeffreys, Fiona K. Haarer, Judith Gilliland. '''[http://books.google.ca/books?id=YWec0i621ekC&printsec=frontcover&source=gbs_v2_summary_r&cad=0 Proceedings of the 21st International Congress of Byzantine Studies: London, 21-26 August, 2006: Vol. 3, Abstracts of Communications].''' Ashgate Publishing, Ltd., 2006. pp. 23-24.</ref> sau ''' ''Έτος Κτίσεως Κόσμου'' ''' sau ''' ''Έτος Κόσμου'' ''') constituie calendarul folosit oficial începând din anul 691 d.Hr. până în 1728 de către [[Biserica Ortodoxă]] Răsăriteană, în [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]] din [[Imperiul Bizantin]]<ref group="note">i.e. '''Imperiul Roman de Răsărit'''. Termenul ''bizantin'' a fost inventat de istoricul german Ieronimus Wolf în 1557 şi a fost popularizat de savanţii francezi în secolul al XVIII-lea cu referire la Imperiul Roman de Răsărit. Cetăţenii imperiului se considerau pe ei înşişi ''romaioi'' ("romani"), împăratul lor era "împărat roman" şi imperiul lor ''Basileia ton Romaion'' ("Imperiul Romanilor"). Apusul roman numea imperiul "Romania" iar musulmanii "Rum".</ref> din 988 d.Hr. până în 1453 iar în [[Biserica Ortodoxă Rusă|Rusia]] din 988 d.Hr. până în 1700. Acest calendar, derivat din versiunea [[Septuaginta]] a Bibliei, plasează data creaţiei lumii cu 5509 ani înainte de [[Naşterea Domnului]] şi a fost caracterizată de o anumită tendinţă care era deja o tradiţie printre ebraici şi evrei, de a număra anii ''de la facerea lumii'' (latină: ''' ''[[w:Anno Mundi|Annus Mundi]] / Ab Origine Mundi'' ''' ('''AM''')).<ref group="note">În mod semnificativ, aceeaşi formulare - ''"de la facerea lumii"'' (greacă: ''Apo Kataboles Kosmou'') - apare frecvent în [[Noul Testament]], în '''Matei 25:34''', '''Luca 11:50''', '''evrei Evrei 4:3''', '''9:26''' şi '''Apocalipsa 13:8, 17:8''', care se reflectă, probabil, în dorinţa bizantinilor de a fixa începerea unei epoci sau punct de începere pentru numărătoarea anilor istorici într-un calendar bazat pe [[Sfânta Scriptură|Scripturi]].</ref> Anul întâi al acestui calendar, data presupusă de facere a lumii, este anul dintre [[1 septembrie]] 5509 î.Hr. şi [[31 august]] 5508 î.Hr..

Această datare a suferit revizuiri minore înainte de a se ajunge la o variantă finală pe la mijlocul secolului al VII-lea d.Hr., cu toate că fundamentele acesteia fuseseră dezvoltate în jurul anului 412 d.Hr. (vezi [[Cronologia_Creaţiei_în_Imperiul_Bizantin#Cronologia_Creaţiei_după_Alexandria|''Cronologia Creaţiei după Alexandria'']]). Aproape de mijlocul secolului al VII-lea, ''Cronologia Creaţiei după Constantinopol'' devine cunoscută în vestul îndepărtat al Europei, mai exact în Britania.<ref>Pavel Kuzenkov (Moscow). ''[http://www.wra1th.plus.com/byzcong/comms/Kuzenkov_paper.pdf How old is the World? The Byzantine era κατα Ρωμαίους and its rivals]''. 21st International Congress of Byzantine Studies, London 2006. p.4. (PL XC, 598, 877 (Pseudo‐Beda)).</ref> Spre sfârşitul secolului al X-lea, în jurul anului 988 d.Hr., când acest calendar apare folosit în acte guveramentale guvernamentale oficiale, un sistem unificat a fost recunoscut pe scară largă de-a lungul lumii romane răsăritene.

:*prima zi a anului era [[1 septembrie]]<ref group="note">În jurul anului 462, [[Indiction]]ul bizantin a fost mutat de la [[23 septembrie]] la [[1 septembrie]], unde a rămas pe tot parcursul Imperiului Bizantin, reprezentând începutul anului bisericesc de astăzi. În anul 537, Iustinian a decretat că toate datele trebuie să includă indictionul, astfel că aceasta a fost adoptată oficial ca o modalitate de identificare a unui an bizantin, devenind obligatorie.</ref>

Un efort intelectual uriaş a fost depus în timpul epocii eleniste atât de câtre către evrei cât şi de către [[Păgânism|păgâni]] pentru a data [[w:Facerea lumii după Geneză|facerea lumii]], [[Marele potop al lui Noe|potopul]], [[fuga din Egipt]], [[w:Templul lui Solomon|zidirea Templului]]. În timpul realizării acestor studii, oameni, printre care şi [[w:Tatian|Tatian al Antiohiei]] (faimos în 180), [[Clement al Alexandriei]] (mort înainte de 215), [[Ipolit Romanul|Ipolit al Romei]] (mort în 235), [[w:Sextus Iulius Africanul|Iulius Africanul]] al Ierusalimului (mort după 240), [[Eusebiu de Cezareea|Eusebiu al Cezareei]] din Palestina (260-340) şi Pseudo-Iustin, au citat frecvent din predecesorii lor, cronografii biblici greco-iudaici ai perioadei elenice, permiţându-le, astfel, unor savanţi de mai târziu să se apropie şi mai mult de realitate.<ref>Dr. Ben Zion Wacholder. ''Biblical Chronology in the Hellenistic World Chronicles.'' in '''The Harvard Theological Review''', Vol.61, No.3 (Jul., 1968), pp.451-452.</ref>.

''' ''"Cronologia alexandrină"'' ''' (greacă: ''' ''Κόσμου ετη κατ’ Αλεξανδρεις'' ''') dezvoltată în 412 DH, a fost precursoarea ''cronologiei bizantine''. După primele încercări ale lui [[Ipolit al RomeiRomanul|Ipolit]], [[Clement al Alexandriei]] şi altora <ref group="note">''' ''Cronologia antiohiană'' ''' (5492 î.Hr.) şi ''' ''cronologia alexandrină'' ''' (5502 î.Hr.) erau, iniţial, două calendare diferite, cu o diferenţă de 10 ani între ele. Amândouă erau folosite pe scară largă de către scriitorii din perioada primară a creştinismului care ţineau de Bisericile [[Biserica Ortodoxă din Alexandria|Alexandriei]] şi [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei |Antiohiei]]. În orice caz, după anul 284 d.Hr., cele două calendare au început să coincidă, fixându-se 5492 î.Hr. ca dată a facerii lumii. În consecinţă, există două cronologii alexandrine, una fiind folosită înainte şi cealaltă după urcarea pe tron alui lui [[Diocleţian]]. (''"Epoch: Era of Antioch and Era of Alexandra."'' In: ''' ''[http://books.google.ca/books?id=TqcrAAAAYAAJ&printsec=titlepage&source=gbs_v2_summary_r&cad=0 The Popular Encyclopedia: being a general dictionary of arts, sciences, literature, biography, history, and political economy].'' '''(Vol. 3, Part 1). Glasgow: Blackie and Son, 1841. p.73.)</ref>, calculul alexandrin al datei facerii lumii a fost stabilit la [[25 martie]] 5493 ÎH.<ref>Elias J. Bickerman. ''Chronology of the Ancient World''. 2nd edition. Cornell University Press. 1980. p.73.</ref>.

Pentru influenţa acesteia asupra cronologiei creştine greceşti şi, de asemenea, pentru obiectivul ei larg, ''"Chronicon Paschale"'' îşi are locul alături de lucrarea lui [[Eusebiu al Cezareeide Cezareea|Eusebiu]] şi de cronica călugărului [[w:George Syncellus|Georgius Syncellus]]<ref>[[w:George Syncellus|George Synkellos]]. ''The Chronography of George Synkellos: a Byzantine Chronicle of Universal History from the Creation''. Transl. Prof. Dr. William Adler & Paul Tuffin. Oxford: Oxford University Press, 2002.</ref> care a fost fosrte foarte importantă în Evul Mediu; dacă se ţine cont de formă, este inferioară acestor două lucrări menţionate anterior.<ref>Van der Essen, L. ''[http://www.newadvent.org/cathen/03730b.htm Chronicon Paschale]''. In '''The Catholic Encyclopedia (New Advent)'''. New York: Robert Appleton Company, 1908.</ref>

[[Augustine din HippoAugustin de Hipona|Fericitul Augustin]] scrie în ''[[w:Oraşul lui Dumnezeu (carte)|Oraşul lui Dumnezeu]]'' (scrisă între 413-426 DH):

Sfântul [[Hipolit Ipolit Romanul|Ipolit al Romei]] (ca.170-235), bazându-se pe menţiuni din Scriptură, spune că Naşterea Domnului a avut loc în anul 5500 AM şi susţine că Naşterea lui Hristos a avut loc în prima zi cu lună plină de primăvară, deducând de aici că această zi este [[25 martie]]<ref name="OGG">George Ogg. ''Hippolytus and the Introduction of the Christian Era.'' in '''Vigiliae Christianae''', Vol.16, No.1 (Mar., 1962), pp.4-6.</ref> (vezi ''[[Cronologia Creaţiei în Imperiul Bizantin#Cronologia Creaţiei după Alexandria|Cronologia Creaţiei după Alexandria]]''). El a dat următoarea periodizare:

:"ÎntîiÎntâi, el citează Ieşirea. xxv. 10f. şi evidenţiază faptul că lungimea, lăţimea şi înălţimea [[w:Chivotul Legii|Chivotului Legii]] cuprind un volum total de 5 1/2 cubits???, care, spune el, simbolizează cei 5500 de ani de la Adam până la Naşterea Mântuitorului. El citează apoi din Jn. xix. 14 ' ''era pe la ceasul al VI-lea'' ', înţelegând prin aceasta ora 5 şi jumătate, asimilând fiecare oră cu o mie de ani din vârsta lumii..."<ref name="OGG"/>

În jurul anului 202 Hipolit susţine că Domnul s-a născut în al 42-lea an al domniei lui Augustus<ref group="note">Se pare că el se referă la anul 43 ÎH, anul în care Octavian a fost declarat consul de către senat şi popor şi recunoscut ca fiu adoptiv şi moştenitr moştenitor al lui Cezar. Epifanie, (''Haeres'') pune, de asemenea, naşterea Domnului în al 42-lea an al domniei lui Augustus, când Octavius Augustus xiii şi Silanus erau consuli; iar ei erau consuli în anul 2 DH (George Ogg. ''Hippolytus and the Introduction of the Christian Era''. in '''Vigiliae Christianae''', Vol.16, No.1 (Mar., 1962)).</ref> şi astfel Mântuitorul s-a născut în 5500 AM. În lucrarea sa ''Comentariu la Daniel'' el nu simte nevoia să stabilească anul exact al Naşterii Domnului; el nu este preocupat de ziua săptămânii, luna şi nici chiar de an; pentru scopul său era suficient să arate că Hristos s-a născut în zilele lui Augustus îna în anul 5500 AM.

==The Byzantine MindsetConcepţia bizantină=====Literal Creation DaysZilele adevărate ale facerii lumii===Even the most mystical Fathers such as Chiar şi cei mai mistici Părinţi, cum ar fi [[Isaac of SyriaSirul|St. Sfântul Isaac the SyrianSirul]] accepted without question the common understanding of the Church that , acceptă fără rezerve opinia Bisericii cum că ''the world was created lumea a fost creată"more or less mai mult sau mai puţin " in în anul 5,500 BCî.Hr.''. As Fr. Aşa cum subliniază Părintele [[Seraphim Serafim Rose]] points out::"The Holy Fathers Sfinţii Părinţi (probably unanimouslyprobabil unanim) certainly have no doubt that the chronology of the cu siguranţă nu au avut nici un dubiu despre faptul că toată cronologia [[Old Vechiul Testament|Vechiului Testament]], '''from de la [[Adam and Eveşi Eva|Adam]] onwardsîncepând''', is to be accepted trebuie luată în sens "literallyliteral." They did not have the fundamentalistEi nu aveau o preocupare extremă, fundamentalistă, pentru 's over-concern for chronological ''precisionprecizia''cronologică, but even the most mystical Fathers dar chiar şi cei mai mistici Părinţi ([[Isaac of SyriaSirul|St. Sfântul Isaac the SyrianSirul]], [[Gregory PalamasGrigorie Palama|St. Gregory PalamasSfântul Grigorie Palama]], etc.) were quite certain that erau aproape siguri că Adam lived literally some a trăit în jur de 900 yearsde ani la propriu, that there were some că au trecut în jur de 5,500 years de ani ("more or lessmai mult sau mai puţin") between the creation and the între facerea lumii şi [[IncarnationÎntrupare|Birth of ChristNaşterea lui Hristos]]."<ref>Fr. [[Seraphim Serafim Rose]]. ''GENESIS, CREATION and EARLY MAN: The Orthodox Christian Vision''. St. Herman of Alaska Brotherhood, Platina, CA, 2000. pp.539-540.</ref>

The În plus, [[Church FathersPărinţii Bisericii]] also consistently affirm that each species of the afirmă cu putere că fiecare specie a creaţiei animate creation came into existence instantaneouslya apărut instantaneu, at the command of Godla porunca lui Dumnezeu, with its seed within itselfcu propriile seminţe în ea însăşi.<ref name=OSB>''The [[Orthodox Study Bible]]''. St. Athanasius Academy of Orthodox Theology. Elk Grove, California, 2008. p.2.</ref> De exemplu, Sfântul [[Basil the GreatVasile cel Mare]] for example takes this literal view in the foloseşte această opinie la propriu în ''[http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf208.viii.i.html Hexæmeron],'' o lucrare formată din nouă predici ale Sfântului Vasile cel Mare despre cosmogonia capitolelor de început ale Cărţii Facerii, oferindu-ne una din cele mai detaliate expuneri a work consisitng of nine homilies delivered by St. Basil on the cosmogony of the opening chapters of Genesis, providing one of the most detailed expositions of the six days of creation to come down to us from the early churchcelor şase zile ale creaţiei care ne-au parvenit din perioada Bisericii primare. Basil writes in Homily Sfântul Vasile scrie în Omilia I thatastfel::"Thus then, if it is saidAstfel, dacă acolo este spus: “''In the beginning God createdla început Dumnezeu a făcut,''” it is to teach us that at the will of God the world arose in less than an instanteste pentru a ne învăţa pe noi că la Voinţa lui Dumnezeu, lumea a apărut în mai puţin de o clipă,..."<ref>St. [[Basil the Great]]. ''[http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf208.viii.ii.html Hexæmeron]''. Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, 2nd Series (NPNF2). Transl. Philip Schaff, D.D., LL.D. (1819-1893): '''VOLUME VIII - BASIL: LETTERS AND SELECT WORKS'''. Wm. B. Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids, Michigan.</ref>

Typical of the Christian conviction on this pointTipic pentru convingerile creştine asupra acestui punct, St. Sfântul [[Hilary of Ilarion din Poitiers]] also affirms that the afirmă, de asemenea, că [[w:Creation according to GenesisCreaţia după Geneză|CreationFacerea lumii]] was performed a fost realizată [[w:Ex nihilo|ex nihilo]]: :"For all thingsToate lucrurile, as the Prophet saysaşa cum spune profetul, were made out of nothingau fost făcute din nimic; it was no transformation of existing thingsnu a fost nici o transformare a lucrurilor existente, but the creation of the ci doar crearea unei forme perfecte din non-being into a perfect formexistenţă".<ref>St. [[Hilary of Poitiers]]. ''On the Trinity''. Book IV, 16.</ref>The prophet cited by St. Hilary was the mother of the Maccabean martyrs, who said to one of her tortured sonsProfetul citat de Sfântul Ilarion era mama mucenicilor macabei, care îi spune unuia din fii ei torturaţi: ''"I beseech youTe implor, my childfiul mei, to look at heaven and earth and see everything in themsă priveşti la pământ şi la cer şi să vezi totul în ele şi să cunoşti că Dumnezeu le-a făcut din nimic; astfel, El a făcut şi omenirea, and know that God made them out of nothing; so also He made the race of man in this wayîn acelaşi fel"''<ref>''The [[Orthodox Study Bible]]'' ([[Septuagint]]). St. Athanasius Academy of Orthodox Theology. Elk Grove, California, 2008. (2 Maccabees 7:28), p.653.</ref> (2 Maccabees Macabei 7:28).<ref name="REARDON">Fr. Patrick Henry Reardon. ''Creation and the Patriarchal Histories: Orthodox Christian Reflections on the Book of Genesis''. Conciliar Press, 2008. pp.34-35.</ref> This Acest text from din [[II MaccabeesMacabei]] was the a fost textul biblic martor, standard biblical proof text for the Christian Church in respect to , pentru Biserica Creştină referitor la [[w:Ex nihilo|creation from nothingnesscrearea din nimic]]. We find the thesis in late JudaismGăsim aceste teze în iudaismul târziu, from which it passed into the Christian faith as an essential teachingde unde au trecut în credinţa creştină ca o învăţătură esenţială.<ref name="REARDON"/>

In addition the traditional Jewish understanding of the creation În plus, pe lângă înţelegerea iudaică tradiţională a "dayszilelor" of Genesis is that they are literal as wellcreaţiei din Geneză este atât literală (la propriu) cât şi metaforică, as virtually all the Rabbis have understood in commentaries from Talmudicaşa cum se găseşte în comentariile rabinilor din izvoarele talmudice, Midrashic and Rabbinic sourcesmidraşice şi rabinice.<ref>Paul James-Griffiths. ''[http://www.answersingenesis.org/creation/v26/i2/tradition.asp Creation days and Orthodox Jewish Tradition]''. AnswersinGenesis.org. March 2004.</ref><ref>[[w:Abraham ibn Ezra|Ibn Ezra]], Abraham ben Meïr, (1092-1167). ''Ibn Ezra's Commentary on the Pentateuch: Genesis (Bereshit)''. Vol.1 (Genesis). Transl. and annotated by H. Norman Strickman & Arthur M. Silver. Menorah Pub. Co., New York, N.Y., 1988.</ref>.

===[[HoursCeasurile|Orele]] of the Liturgical DayZilei liturgice===In the Byzantine period the day was divided into two În perioada bizantină, ziua era împărţită în cicluri de 12-hour cycles fixed by the rising and setting of the sunore, fixate de momentul răsăritului şi apusului Soarelui.:"Following Roman customDupă obiceiul roman, the Byzantines began their calendrical day bizantinii încep ziua lor calendaristică (''nychthemeron'') at midnight with the first hour of day la răsărit cu prima oră a zilei (''hemera'') coming at dawncare începe. The third hour marked midmorningOra a treia marchează jumătatea dimineţii, the sixth hour noon, and the ninth hour midafternoonora a şasea amiaza iar ora a noua mijlocul amiezei. Evening Seara (''[[VespersVecernie|hespera]]'') began at the 11th hour, and with sunset came the first hour of night începea la a unsprezecea oră şi odată cu apusul venea prima oră a nopţii (''[[ComplinePavecerniţa|apodeipnon]]''). The interval between sunset and sunrise Intervalul dintre apus şi răsărit (''nyx'') was similarly divided into era, de asemenea, împărţit similar în 12 hours as well as the traditional ore ca şi "watchesceasurile" (''vigiliae'') of Roman timesvremurilor romane."<ref>Prof. Dr. [http://aha.missouri.edu/people/rautman.html Marcus Louis Rautman]. ''"Time."'' In [http://books.google.ca/books?id=hs3iEyVRHKsC&printsec=frontcover&dq=Gynaikeion+church+-flower+-witches&source=gbs_summary_r&cad=0 ''Daily Life in the Byzantine Empire'']. Greenwood Publishing Group, 2006. pp.3</ref>

===Days of the Liturgical WeekZilele săptămânii liturgice===Dr. Marcus Rautman points out that the seven-day week was known throughout the ancient worldsubliniază că săptămâna formată din şapte zile era cunoscută în întreaga lume antică. The Roman Calendar had assigned one of the planetary deities to each day of the weekCalendarul roman atribuia o zeitate planetară fiecărei zile a săptămânii. The Byzantines naturally avoided using these Latin names with their pagan echoesE de la sine-nţeles că bizantinii au evitat folosirea acestor nume latine cu conotaţii păgâne. They began their week with the Ei începeau săptămâna cu "[[Lord's DayZiua Domnului]]" (Kyriakekyriake), followed by an orderly succession of numbered days urmată de o succesiune ordonată de nume provenite din numere (Deuteradeutera, Tritetrite, Tetarte, and Pemptetetarte şi pempte), a day of o zi de "preparationpregătire" (Paraskeveparaskeve)şi, în final, and finally Sabattonsabatton.:"Each day was devoted to remembering one or more martyrs or saintsFiecare zi era dedicată pomenirii unuia sau mai multor mucenici sau sfinţi, whose observed feast days gradually eclipsed traditional festivalsale căror zile de prăznuire au eclipsat treptat festivalurile tradiţionale. Kyriake was seen as both the first and eighth day of the weekera considerată atât prima cât şi a opta zi a săptămânii, in the same way that în acelaşi fel în care [[Jesus ChristIisus Hristos|ChristHristos]] was the a fost [[w:Alpha and Alfa și Omega|alpha and omega]] of the cosmoscosmosului, existing both before and after timeexistând atât înainte cât şi după timp. The second day of the week recognized A doua zi a săptămânii era dedicată [[angelsînger]]ilor, "the secondary luminaries as the first reflections of the primal outpouring of lightluminătorii secundari fiind prima reflectare a izvorului primordial de lumină," just as the sun and the moon had been observed during the Roman weekla fel cum soarele şi luna fuseseră considerate în săptămâna romană. Sfântul [[John the Forerunner|John the BaptistIoan Botezătorul]], the forerunner înaintemergătorul (Prodromos) of ChristDomnului, was honored on the third dayera cinstit în a treia zi. Both the second and third days were viewed as occasions for penitenceCele două zile, a doua şi a treia, erau considerate ocazii de pocăinţă. The fourth and sixth days were dedicated to the Ziua a patra şi a şasea erau dedicate [[CrossCrucea|Crucii]] with holy songs sung in remembrance of the Crucifixioncând se cântau imnuri în amintirea Răstignirii. The [[TheotokosMaica Domnului|Virgin MaryFecioara Maria]] was honored on the fifth day of the weekera cinstită în a cincea zi a săptămânii, while the seventh day was set aside for the în timp ce ziua a şaptea era dedicată [[Martyr|martyrsmucenic]] of the churchilor Bisericii."<ref>Prof. Dr. [http://aha.missouri.edu/people/rautman.html Marcus Louis Rautman]. ''"Time."'' In [http://books.google.ca/books?id=hs3iEyVRHKsC&printsec=frontcover&dq=Gynaikeion+church+-flower+-witches&source=gbs_summary_r&cad=0 ''Daily Life in the Byzantine Empire'']. Greenwood Publishing Group, 2006. pp.5</ref>

==Comparative List of Dates of CreationListă comparativă a datelor facerii lumii=====Early Church WritersScriitori ai Bisericii primare===* 5537 BCî.Hr.<ref name=ROSE-GENESIS/><ref name=Setterfield>Barry Setterfield. ''[http://www.setterfield.org/000docs/scriptchron.htm#creation Ancient Chronology in Scripture]''. September 1999.</ref> - [[w:Sextus Julius AfricanusIulius Africanul|Julius AfricanusIulius Africanul]] (AD 200-245d.Hr.), Church historianistoric al Bisericii.* 5529 BCî.Hr.<ref name=ROSE-GENESIS/><ref name=Setterfield/> - [[Theophilus of AntiochTeofil al Antiohiei|TheophilusTeofil]] (AD 115-181d.Hr.), Bishop of Antiochepiscop al Antiohiei.* '''5509 BCî.Hr.''' - '''Byzantine Creation EraCronologia Creaţiei în Imperiul Bizantin''' orsau''' ''"Creation Era of ConstantinopleCronologia lumii după Constantinopol."'' ''' (finalized in midfinalizată pe la mijlocul secolului al VII-7th clea d.Hr. AD).* 5507 BC î.Hr. - ''[[w:Chronicon PaschalePascalia|Chronicon Paschale]]'' (ca. AD 630d.Hr.), Byzantine universal chronicle of the worldcronica universală bizantină a lumii.* 5500 BC î.Hr. - [[w:Hippolytus of RomeIpolit al Romei|Hippolytus of RomeIpolit al Romei]]. (ca. AD 234d.Hr.), Presbyterpreot, writerscriitor, martyrmucenic.* '''5493 BC î.Hr. - Alexandrian EraCronologia alexandrină''' (AD 412d.Hr.).* 5199 BC î.Hr. - [[Eusebius of CaesareaEusebiu de Cezareea|Eusebiu al Cezareei]], Bishop of Caesarea and Church historian Episcop al Cezareei şi istoric al Bisericii (AD 324d.Hr.).===Later EstimatesEstimări ulterioare===* 5199 BC î.Hr. - Mentioned in the Menţionat în ''[[w:Roman Martyrology|Martirologiul Roman Martyrology]]''<ref group="note">Martirologiul Roman Martyrology: Some Unii [[w:Traditionalist CatholicCatolici tradiţionalişti|Traditionalist Catholicscatolici tradiţionalişti]] use the year folosesc anul 5199 BCî.Hr., which is taken from care este preluat din [[w:Roman Martyrology|Catholic martyrologiesMartirologiul catolic]], and referred to as the true date of Creation in the şi îl consideră ca fiind anul facerii lumii în "''Mystical City of GodOraşul mistic al lui Dumnezeu''," a 17tho lucrare mistică din secolul al XVII-century mystical work written by lea scrisă de Maria de Agreda concerning creation and the life of the Virgin Maryreferitor la creaţie şi la viaţa Fecioarei Maria. This year was also used earlier by the church historian De asemenea, acest an a fost folosit anterior de istoricul Bisericii [[Eusebius of CaesareaEusebiu de Cezareea]] in în 324. (V. Grumel. ''La Chronologie''. 1958. pp.24-25).</ref>, published by the authority of Pope Gregory publicat sub autoritatea Papei Grigorie al XIII in -lea în 1584, later confirmed in confirmat ulterior în 1630 under Pope sub Papa Urban al VIII-lea.* 4963 BC î.Hr. - According to the Benedictine ChronologyÎn conformitate cu Cronologia benedictină<ref group="note">Don [[w:Maurus Dantine|Maur François d'Antine]]. ''Art of Verifying Dates''. 4to, 1750. Printed again Tipărit in folio in în 1770.:In France the Benedictine Maurist Order presided over the publication of În Franţa, ordinul benedictin maurist a supervizat publicarea unei serii remarcabile de colecţii de surse atât ecleziastice cât şi laice şi a remarkable series of source collections for both ecclesiastical and secular history, and sponsored the major studies of documentation and chronology of the periodsprijinit financiar principalele studii de documentare şi cronologie ale perioadei. (John McClintock, James Strong. ''[http://books.google.ca/books?id=PsosAAAAYAAJ&printsec=titlepage&source=gbs_v2_summary_r&cad=0 Cyclopedia of Biblical, theological, and ecclesiastical literature: Supplement]''. V.2. Harper, 1887. p.235.)<br>:Chronology was made Cronologia a new science by this order of scholarsdevenit o nouă ştiinţă prin strădaniile acestui ordin de savanţi. The Lucrarea ''"[http://fr.wikipedia.org/wiki/L%27Art_de_v%C3%A9rifier_les_dates Art de vérifer les dates]"'', by a lui [[w:Maurus Dantine|Dantine]] and şi a lui [[w:Charles Clémencet|Clémencet]], is regarded as the chief monument of French learning in the eighteenth centuryeste privită ca realizarea cea mai importantă a şcolii franceze din secolul al XVIII-lea. (Frederick Deland Leete. ''[http://books.google.ca/books?id=GNGMe36KdQAC&printsec=frontcover&source=gbs_navlinks_s Christian Brotherhoods]''. Kessinger Publishing, 2003. p.171.)</ref>, which is founded on the care se găseşte în [[Septuagint|LXXSeptuaginta]],<ref>Prof. Fr. Arsenius John Baptist Vuibert ([[w:Society of Saint-Sulpice|S.S.]]). ''[http://books.google.ca/books?id=OJQWAAAAYAAJ&printsec=toc&source=gbs_navlinks_s An Ancient History: From the Creation to the Fall of the Western Empire in A.D. 476].'' Baltimore: Foley, 1886. p.16.</ref> the Creation of Facerii lui Adam is given this date i se atribuie această dată (AD 1750d.Hr.).* 4004 BCî.Hr.<ref group="note">Anglican and ProtestantAnglicani şi protestanţi: In the English-speaking worldîn lumea vorbitoare de limba engleză, one of the most well known estimates in modern times is that of Archbishop una din cele mai cunoscute estimări realizată în perioada modernă este aceea a arhiepiscopului [[w:James Ussher|James Ussher]] (1581–1656), who proposed care a date of Sundaypropus ziua de duminică, [[October 23octombrie]], 4004 BCî.Hr., in the Julian calendardupă calendarul iulian. When Queen Atunci când Regina Victoria came to the English throne in AD a urcat pe tron, în anul 1837d.Hr., 4004 Bî.CHr. was still acceptedîncă mai era acceptat, in all sobrietycu toată sobrietatea, as the date of the creation of the worldca fiind anul facerii lumii. (Classic Encyclopedia. [http://www.1911encyclopedia.org/Chronology Chronology]).</ref> - Anglican Archbishop Arhiepiscop anglican [[w:James Ussher|James Ussher]] (AD 1650d.Hr.).* 3952 BC î.Hr. - Venerable Venerabilul [[BedeBeda]] (ca. AD 725d.Hr.), English Benedictine monkcălugăr benedictin englez.* 3761 BCî.Hr.<ref group="note">In the 2nd and 3rd centuries ADÎn secolele al II-lea şi al III-lea d.Hr., the Jewish calendar was reformedcalendarul iudaic a fost reformat. F. Rühl has shown that the adoption of this era must have taken place between the year a arătat că adoptarea noului calendar trebuie să fi avut loc între anul 222, when Julius Africanus reports that the Jews still retained the eight-year când Iulius Africanul relatează că evreii încă mai folosesc ciclul lunar cycle de opt ani (which is referred to in the descris în lucrarea pseudepigraphal ?? ''[[Book of EnochCartea lui Enoh]]'' (74:13-16); see vezi [[w:Enoch calendarCalendarul lui Enoh|Enoch CalendarCalendarul lui Enoh]]), and şi 276, when când [[w:Anatolius of LaodiceaAnatolie din Laodiceea|AnatoliusAnatolie]] makes use of the nineteen year foloseşte [[w:Metonic cycleCiclul lunar|Metonic cycleciclul lunar]] to determine Easter after the manner of the Jewsde nouăsprezece ani pentru a calcula data Sfintelor Paşti după metoda evreilor. (''"[http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp?artid=438&letter=E#1154 The Era of the Creation]."'' JewishEncyclopedia.com.)</ref><ref group="note">According to the popular traditionDupă tradiţia populară, the epoch that Hebrew calendar currently usescronologia pe care o cuprinde calendarul ebraic actual, the '''Cronologia lumii a lui Hillel World Era''', beginning October începând cu 7octombrie, 3761 BCî.Hr., is traditionally regarded as having been calculated by este considerată în mod tradiţional ca fiind calculată de [[w:Hillel al II-lea|Hillel al II-lea]] in the 4th century AD în secolul al IV-lea d.Hr. (ca. 358 ADd.Hr.), but did not become universal practice until the end of the Middle Agesdar nu a devenit practică universală decât spre sfârşitul Evului Mediu. (Karl Hagen. ''"[http://www.polysyllabic.com/calhistory/earlier/jewish The Jewish Calendar]".'' Polysyllabic.com.)</ref> - [[w:Hebrew calendarCalendarul evreiesc|Hebrew CalendarCalendarul evreiesc]] [JudaismIudaism] - (ca. AD 222-276d.Hr.); or, sau (ca. AD 358 d.Hr. - ''[[w:Hillel al II-lea|Hillel]] World EraCronologia lumii'').* 3760 BCî.Hr.<ref>Dr. Iaakov Karcz. ''"[http://www.earth-prints.org/bitstream/2122/794/1/32Karcz.pdf Implications of some early Jewish sources for estimates of earthquake hazard in the Holy Land]".'' '''Annals of Geophysics''', Vol. 47, N. 2/3, April/June 2004. p.765</ref><ref>Karl Hagen. ''"[http://www.polysyllabic.com/calhistory/earlier/jewish The Jewish Calendar]".'' Polysyllabic.com.</ref> - Era of Cronologia de la Adam, starts with creation of începe cu crearea lui Adam. This era was used previously to the Această cronologie a fost folosită înainte de ''Cronologia lui Hillel Era''.

* According to the [[Orthodox Study Bible]]În conformitate cu studiul ortodox al Bibliei: :Regarding questions about the scientific accuracy of the În privinţa semnelor de întrebare referitoare la acurateţea ştiinţifică a datei facerii lumii conform cu [[Genesis]] account of creation, and about various viewpoints concerning [[evolutionGeneza|Geneza]]şi în privinţa diversele puncte de vedere referitoare la evoluţie, '''the [[Orthodox ChurchBiserica Ortodoxă]] has not dogmatized any particular viewnu a inclus în dogmă nici un anume punct de vedere'''. What is dogmatically proclaimed is that the One Triune Ceea ce se afirmă dogmatic este faptul că tot ceea ce există a fost creat de Un [[GodDumnezeu]] created everything that existsTreimic, and that man was created in iar omul a unique way and is alone made fost creat într-un fel special şi este singurul care este creat ''in the image and likeness of Goddupă chipul şi asemănarea lui Dumnezeu'' (Gn 1:26,27).<ref name=OSB/>:The opening words of the Cuvintele de deschidere ale [[Nicene-Constantinopolitan CreedCrezul|Nicene CreedCrezului de la Niceea]], the central doctrinal statement of Christianitydeclaraţia de doctrină centrală a creştinismului, affirms that the One True God is the source of everything that existsafirmă că Unul Dumnezeu Adevărat este izvorul a tot ceea ce există, both physical and atât fizic cât şi spiritual, both animate and inanimateatât animat cât şi inanimat: ''"We believe in one GodCred într-unul Dumnezeu, the Father AlmightyTatăl, Maker of Heaven and EarthAtotţiitorul, and of all things visible and invisibleFăcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute."'' In additionPe lângă acestea, renaşterea noastră în Hristos şi învierea morţilor, our regeneration in Christ and the resurrection of the dead are both often called the amândouă sunt numite '''"New CreationLumea cea nouă"''' (2 Cor 5:17; Rev 21:1).<ref>''The [[Orthodox Study Bible]]''. St. Athanasius Academy of Orthodox Theology. Elk Grove, California, 2008. p.1778.</ref>

* According to Fr. După spusele Părintelui [[Stanley S. Harakas|Stanley Harakas]], the Bible's description of creation is not descrierea biblică a creaţiei nu este o "scientific accountrelatare ştiinţifică". It is not read for scientific knowledge but for Nu trebuie citită ca o informaţie ştiinţifică ci ca o revelaţie divină şi adevăr spiritual truth and divine revelation. The physicalPartea fizico-scientific side of the origins of mankindştiinţifică a originii omenirii, though importantdeşi este importantă, is really quite secondary in significance to the Church's messageeste destul de neimportantă în importanţă în mesajul Bisericii. The central image of Imaginea centrală a lui [[Adam and Eveşi Eva|Adam]] as ca chip şi asemănare a lui [[God|God'sDumnezeu]] image and likeness, who also represents fallen and sinful humanitycare simbolizează umanitatea căzută şi păcătoasă, and the new şi imaginea noului Adam, [[Jesus ChristIisus Hristos]], who is the care este "beginningînceputul", the first-born of the dead primul născut din moarte (Colossians Coloseni 1:18) and the şi "first-fruitsîntâiul rod" of those who were dead, and are now alive al celor care au murit şi care acum sunt vii (1 Corinthians Corinteni 15:20-23), is what is really importantsunt mesajele importante cu adevărat.<ref>Fr. [[Stanley S. Harakas]]. ''The Orthodox Church: 455 Questions and Answers''. Light & Life Publishing, Minneapolis, 1988. pp.88,91.</ref>

* Professor Fr. Profesorul Părintele Arsenius John Baptist Vuibert ([[w:Society of Saint-Sulpice|S.S.]]), un istoric din secolul al XIX-lea, a nineteenth century historian, observed that observat că [[w:Chronology of the BibleCronologia Bibliei|Biblical ChronologiesCronologia Bibliei]] are uncertain due to discrepancies in the figures in este nesigură din din cauza discrepanţelor cifrelor din [[GenesisCartea Facerii]] and other methodological factorsşi a altor factori metodologici, accounting for hundreds of different chronologies being assigned by historianscare sunt luaţi în considerare pentru sute de cronologii diferite, realizate de istorici. In the case of the Fathers of the În cazul Părinţilor de la [[Sixth Ecumenical Councilsinodul VI Ecumenic]], who assigned care a stabilit anul 5509 BîHr.C. as the date of the ca dată a [[w:Creation according to GenesisCreaţia conform Genezei|creation of mancreaţiei omului]], he writes that it was in response to the emperor's wishes to fix an era or convenient starting point for historical computationel scrie că acesta este un răspuns la dorinţa împăratului de a avea o cronologie sau punct de început fixat pentru calculul istoric. Therefore it was Aşadar a decision of mere historical conveniencefost o decizie pur şi simplu de convenţie istorică, not respecting either faith or moralsnu una care să respecte credinţa sau morala, which are what is truly of intrinsic value in the Scripturescare sunt lucrurile cu valoare intrinsecă din Scripturi.<ref>Prof. Fr. Arsenius John Baptist Vuibert ([[w:Society of Saint-Sulpice|S.S.]]). ''[http://books.google.ca/books?id=OJQWAAAAYAAJ&printsec=toc&source=gbs_navlinks_s An Ancient History: From the Creation to the Fall of the Western Empire in A.D. 476].'' Baltimore: Foley, 1886. p.21.</ref> Having made this disclaimerCu aceste declaraţii, he settles on the Benedictine Chronology of el fixează începutul cronologiei benedictine în anul 4963 BC for the purposes of his historyî.Hr. pentru istoria sa.

* Regarding the soReferitor la aşa-called numita ''Era of the Creation of the WorldCronologie de la facerea lumii'', the 9th edition of the a noua ediţie din ''Encyclopedia Brittanica'' cites the author îl citează pe Des Vignoles, who had asserted in the preface to his care afirmă în prefaţa la lucrarea sa ''Chronologie de l’Histoire Sainte'' (''Chronology of Sacred HistoryCronologia istoriei sacre'', Berlin 1738), that he collected upwards of two-hundred different calculationscă el a adunat mai mult de două sute de calcule diferite, the shortest of which reckons only cel mai scurt dintre ele socotind doar 3483 years between the creation of the world and the commencement of the vulgar era and the longest de ani între facerea lumii şi începutul epocii populare iar cel mai lung 6984. Concluding that the so-called era of the creation of the world is a purely conventional and arbitrary epochConcluzionând că ceea ce se numeşte facerea lumii este doar un moment stabilit convenţional şi arbitrar, pentru care, de fapt, for which the very nature of the case discussion is hopeless labourdezbaterile sunt o muncă fără sfârşit.<ref>Thomas Spencer Baynes. ''“[http://books.google.ca/books?id=HKgMAAAAYAAJ&printsec=titlepage&source=gbs_navlinks_s Chronology: Era of the Creation of the World.]”'' '''The Encyclopaedia Britannica: a dictionary of arts, sciences, and general literature'''. 9th Ed., Vol. 5. A. & C. Black, 1833. p. 713.)</ref>

* It may also be noted historically that while Byzantine officials and chroniclers were disconcerted by the ambiguities among the different dating and recording systems in the earlier centuriesDin punct de vedere istoric, these mattered little to most people who marked time by the orderly progression of agricultual seasons and church festivalsse mai poate remarca, and by the regularity of holidaysde asemenea, weather cyclescă în timp ce oficialii şi cronicarii bizantini erau deconcertaţi de ambiguitatea diferitelor sisteme de datare şi înregistrare din primele secole, and years that revealed the aceast subiect îi preocupa prea puţin pe oamenii de rând care marcau scurgerea timpului prin succesiunea ordonată a anotimpurilor agricole şi prin sărbătorile Bisericii, prin regularitatea zilelor sfinte, a schimbărilor de vreme şi prin anii care revelau [[w:Will of GodVoinţa lui Dumnezeu|Divine orderordinea Divină]] (''Taxis'') underlying the worldpe care se sprijinea lumea.<ref>Prof. Dr. [http://aha.missouri.edu/people/rautman.html Marcus Louis Rautman]. ''"Time."'' In [http://books.google.ca/books?id=hs3iEyVRHKsC&printsec=frontcover&dq=Gynaikeion+church+-flower+-witches&source=gbs_summary_r&cad=0 ''Daily Life in the Byzantine Empire'']. Greenwood Publishing Group, 2006. pp.8</ref>

==SummaryRezumat==As the Greek and Roman methods of computing time were connected with certain pagan rites and observancesÎn vreme ce metodele greceşti şi romane de numărare a anilor erau în relaţie directă cu anumite rituri şi observaţii păgâne, Christians began at an early period to adopt the Hebrew practice of reckoning their years from the supposed period of the creştinii au început, destul de repede, să adopte practica ebraică a numărării anilor de la momentul presupus al [[w:Creation according to GenesisFacerea lumii după Geneză|creation of the worldfacerii lumii]].<ref>Classic Encyclopedia. [http://www.1911encyclopedia.org/Chronology#Era_of_the_Creation_of_the_World Chronology - Era of the Creation of the World].</ref>

Currently the two dominant dates for creation that exist using the Biblical În prezent, cele două datări principale care există ale facerii lumii, după modelbiblic, are about sunt în jurul anului 5500 BC and about î.Hr. şi 4000 BCî. These are calculated from the genealogies in two versions of the BibleHr.. Acestea sunt calculate pe baza genealogiilor din două versiuni ale Bibliei, with most of the difference arising from two versions of cu majoritatea diferenţei provenind din cele două versiuni ale [[GenesisGeneza|Cărţii Facerii]]. The older dates of the Datarea 5500,a [[Church FathersPărinţii Bisericii|Părinţilor Bisericii]] in the se regăseşte în ''Byzantine Eracronologia bizantină'' and in its precursorşi în precursorii ei, the ''Alexandrian Eracronologia alexandrină'', are based on the Greek şi se bazează pe versiunea greacă a [[SeptuagintSeptuaginta|Septuagintei]]. The later dates of Archbishop Datarea 4000 a arhiepiscopului [[w:James Ussher|James Ussher]] and the Hebrew Calendar are based on the Hebrew Masoretic textşi a calendarului ebraic se bazează pe textul masoretic ebraic.

The Fathers were well aware of the discrepancy of some hundreds of years between the Greek and Hebrew Părinţii erau, cu toţii, avertizaţi asupra discrepanţelor a câteva sute de ani dintre cronologiile din [[Old Vechiul Testament]] chronologygrec şi cel ebraic,<ref group="note">Note that according to Se remarcă faptul că după spusele Dr. Wacholder, cronologia lui [[Josephus|Josephus']] chronology for the antediluvian period pentru perioada antedeluviană (pre-floodînainte de potop) conforms with the este conformă cu [[SeptuagintSeptuaginta|LXX]], but for the Noachites (post-flood) he used the Hebrew textdar pentru perioada de după potop el foloseşte textul ebraic. He chose this method to resolve the problem of the two chronological systemsEl a ales această metodă pentru a rezolva diferențele dintre cele două sisteme cronologice. (Dr. Ben Zion Wacholder. ''Biblical Chronology in the Hellenistic World Chronicles.'' In '''The Harvard Theological Review''', Vol.61, No.3 (Jul., 1968)).</ref> and it did not bother themdar nu erau deranjaţi de acestea; they did not quibble over years or worry that the standard sau să se îngrijoreze că foloseau un calendar was precise care nu era exact "to the very yearpână la ultimul an"; it is sufficient that what is involved is beyond any doubt a matter of some few thousands of yearsle era suficient că nu era nici un dubiu asupra faptului că era vorbe de câteva mii de ani, involving the lifetimes of specific men, and it can in no way be interpreted as millions of years or whole ages and races of menimplicând viaţa anumitor oameni şi că în nici un fel nu putea fi interpretată ca milioane de ani sau toate vârstele şi rasele oamenilor.<ref>Fr. [[Seraphim Rose]]. ''GENESIS, CREATION and EARLY MAN: The Orthodox Christian Vision''. St. Herman of Alaska Brotherhood, Platina, CA, 2000. pp.602-603.</ref>

To this dayÎn zilele noastre, traditional Orthodox Christians will use the Byzantine calculation of the creştinii ortodocşi tradiţionali folosesc calculele bizantine ale ''World Eracronologiei lumii'' in conjunction with the împreună cu anul [[w:Anno Domini|Anno Domini]] (ADd.Hr.) year. Both dates appear on Orthodox cornerstonesAmbele date apar în lucrurile importante ortodoxe, ecclesiastical calendars and formal documentsîn calendarele bisericeşti şi în documentele oficiale. The ecclesiastical new year is still observed on Anul nou bisericesc încă mai începe la [[September 1septembrie]] (or on the Gregorian Calendar's sau, după calendarul gregorian la [[September 14septembrie]] for those churches which follow the pentru acele biserici care urmează [[Julian Calendarcalendarul iulian]]). September 2009 marked the beginning of the year 7518 of this eraSeptembrie 2010 a marcat începutul anului 7519 de la facerea lumii.

* [[Calendarul BisericiiCalendar]]

* [[FacereaCartea Facerii]]* [[EvoluţieEvoluție]]

* [[whttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(dezambiguizare) Calendar|Calendar]].

'''Consideraţii pricipale despre calendarul bizantin'''

'''Alte cronologii iudeo-creştine'''

===OtherAltele===

'''Hebrew CalendarCalendarul ebraic'''

==Bibliography and Further ReadingBibliografie şi lecturi de aprofundare=====Primary IzvoareSurse principale===

* StSf. [[Basil the GreatVasile cel Mare]]. ''[http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf208.viii.i.html Hexæmeron]''. Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, 2nd Series (NPNF2). Transl. Philip Schaff, D.D., LL.D. (1819-1893): '''Volume VIII - Basil: Letters and Select Works'''. Wm. B. Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids, Michigan.* StSf. [[Hilary of Ilarie de Poitiers]]. ''On the TrinityDespre Treime''. Book IV.* ''[[The RudderPidalion]] (Pedalion)'': Of the metaphorical ship of the One Holy Catholic and Apostolic Church of the Orthodox Christians, or all the sacred and divine canons of the holy and renowned Apostles, of the holy Councils, ecumenical as well as regional, and of individual fathers, as embodied in the original Greek text, for the sake of authenticity, and explained in the vernacular by way of rendering them more intelligible to the less educated.

* [[Theophanes the Confessor|TheophanesTeofan Mărturisitorul]]. ''The Chronicle of Theophanes Confessor: Byzantine and Near Eastern History, AD 284-813''. Cyril Mango, Roger Scott, Geoffrey Greatrex (Eds.). Oxford University Press, 1997.* [[Theophilus of AntiochTeofil al Antiohiei]]. ''Theophilus of Antioch to Autolycus.'' Book III. Chap XXIV (Chronology from Adam) - Chap. XXVIII (Leading Chronological Epochs).

===Secondary SourcesSurse secundare==='''21st CenturySecolul al XXI-lea'''

* Fr. [[Seraphim Serafim Rose]]. ''GENESIS, CREATION and EARLY MAN: The Orthodox Christian Vision''. St. Herman of Alaska Brotherhood, Platina, CA, 2000.

* ''The [[Orthodox Study Bible]]''. St. Athanasius Academy of Orthodox Theology. Elk Grove, California, 2008. '''20th CenturySecolul XX'''

'''19th Century and EarlierSecolul al XIX-lea şi anterior'''

[[Categorie:Viaţa Viața Bisericii]]