2.302 modificări
Modificări
m
Linia Conform Sf. [[Nicolae Velimirovici]], linia de bază și continuă a istoriei sârbești pentru ultimii 800 de ani poate fi exprimată în două cuvinte: ''slujirea Hristosului'' (СЛУЖБА ХРИСТУ). În această perioadă de 8 secole, poporul sârb a fost cu adevărat ''Teodul'', adică slujitor al lui [[Dumnezeu]], sau ''Hristodul'', adică slujitor al lui Hristos, care este același lucru.
Toate Conform Sf. Nicolae Velimirovici, toate luptele lui Nemanja și toate obiectivele sale au fost îndreptate către un singur scop: să unească poporul sârb și să creeze un singur stat sârb. Dar nu unul laic, așa cum interpretează istoricii moderni, adică nu un popor laic și nu un stat laic, ci un popor iubitor de Hristos, care să slujească lui Hristos, și un stat sfânt, care să slujească din nou lui Hristos. Totul să slujească lui Hristos așa cum și el a slujit până la ultimul său suflu pe [[muntele Athos]], la Hilandar.
Teodulia Conform Sf. Nicolae Velimirovici, teodulia este caracteristica principală a tuturor conducătorilor sârbi ai dinastiei Nemanjićilor. „Robul lui Hristos Dumnezeu” așa s-au numit și semnat toți, de la Ștefan cel întâi până la regele Uroș. Și nu numai Nemanjićii, ci și domnii, voievozii și stăpânii altor dinastii și familii s-au numit și semnat așa. Toți robi ai lui Hristos și ai lui Dumnezeu, toți teoduli, slujitori ai lui Dumnezeu. Astfel i-a îndrumat Sava pe toți, Nemanja le-a dat tuturor un exemplu, iar duhul lui Dumnezeu i-a întărit pe acest drum.
Pentru Conform Sf. Nicolae Velimirovici, pentru Sava Nemanja, călugărul din Muntele Athos, cel mai important lucru era să îi deschidă ochii poporului său și să vadă realitatea acelei alte lumi, spirituală și nemuritoare, către care trebuie să se orienteze și să își organizeze toate acțiunile această lume trupească, trecătoare și muritoare. Acea lume, aceea este Împărăția Cerurilor, pentru care el s-a atașat în al 17-lea său an și pentru care a muncit atât de mulți ani pentru a o cunoaște până la o certitudine perfectă și a se supune complet. Acea Împărăție cerească el a dorit să o prezinte și să o aducă întregului său popor în calitate de bătrân monah și patriot inflacarat. Pentru că aceasta este esența și principala, iar tot restul este doar un adăugământ și un corolar pentru cei care recunosc Împărăția Cerurilor și se supun ei. În urma a două sute de ani după prințul Lazăr din Krusevac, Sava și Nemanja, tinerețea sârbă și bătrânețea sârbă, s-au angajat în Împărăția Cerurilor. Aceasta este o răscruce crucială în viața fiecărui creștin și a fiecărui popor creștin, și anume: dacă se vor supune [[Împărăția lui Dumnezeu|Împărăției Cerești]] sau Împărăției pământești. A fost crucial în timpul lui Nemanja și Sava pentru poporul sârb și pentru toată istoria sa ulterioară până în prezent.
Istoria Conform Sf. Nicolae Velimirovici, istoria sârbă nu cunoaște lupta între biserică și stat. Astfel de lupte nu există, în timp ce războaiele sângeroase au umplut istoria popoarelor occidentale. Cum poate fi explicat primul și al doilea? Primul prin Teodulia, iar al doilea prin Teocrația. Să luăm ca exemplu doi boi pașnici, care, puși sub același jug, trag aceeași căruță și slujesc aceluiași stăpân. Aceasta este Teodulia. Apoi să luăm doi boi încrâncenați care se bat unul pe altul, astfel încât uneori unul scapă din jug și îl înjunghie pe celălalt, forțându-l să tragă singur căruța, apoi altul face același lucru cu celălalt. Acesta este teocrația: războiul bisericii împotriva statului și războiul statului împotriva bisericii, războiul papei împotriva regilor și războiul regilor împotriva papei. Niciunul din această pereche de boi nu a vrut să slujească Stăpânului, fiecare dintre ei a vrut să joace rolul Stăpânului și să îl forțeze pe celălalt în jug. Prin urmare, căruțele Stăpânului au rămas neutilizate și câmpul său a rămas nelucrat și în cele din urmă a fost acoperit de buruieni. Așa stau lucrurile în Occident.
Istoria Conform Sf. Nicolae Velimirovici, istoria poporului sârb mărturisește clar și răspicat că cel care este slujitor al lui Hristos este cel mai bun gospodar, cel mai curajos soldat, cel mai iubit vecin, cel mai credincios prieten, cel mai ascultător fiu, cel mai onest cetățean - cu alte cuvinte, cel mai nobil om.
Adăugare câteva „Conform Sf. Nicolae Velimirovici” pentru clarificare
== Introducere ==
Niciodată majoritatea poporului sârb nu a deviat de la această linie de bază, dar au deviat unele grupări minoritate. Au deviat fie anumiți conducători ai poporului din cauza întunecimii minții, fie o mică parte a poporului împreună cu conducătorii lor din cauza corupției morale.
=== Programul lui Nemanja ===
Naționalismul său este un naționalism ortodox, iar statul său este un stat teodul. Ideea sa fundamentală a fost pecetluită prin înfășurarea sabiei în coji și prin moartea sub crucea lui Hristos. Pentru că sabia fără [[cruce]] nu este nimic, iar crucea este biruitoare și fără sabie, în cele din urmă. Nemanja niciodată nu a luptat doar cu sabia, fără cruce, așa cum demonstrează bisericile sale.
Care este diferența între teocrație și teodulie? Ca între un stăpân impus și un servitor voluntar. Teocrația poate fi dublă: clericală (preoțească) și laică. Teocrația clericală este singura cunoscută și extrem de detestată în Europa, iar teocrația laică este cunoscută în lumea musulmană, în care un calif sau șeic sau șah este purtătorul autorității divine. Fiind ceva trecător, nu menționăm aici teocrația laică din Geneva, fondată de Calvin, dar care a dispărut odată cu el. Teocrația monastică de tip mai mare a existat din vremuri străvechi și există și acum în Tibet.
=== Teodulia la Sf. Sava ===
=== Concluzie ===
Prin slujirea sa lui Dumnezeu și poporului, prin duhul său gospodăresc, Sava a fost cel mai apropiat sârb de Hristos Domnul. Un servitor gospodar și un gospodar servitor - adevăratul Teodul. Teodulia a fost întreaga sa viață pământească, Teodulia - cel mai clar exemplu și testamentul său pentru tot poporul sărbesc. Acest exemplu și testament lăsat de el au fost ca o sămânță sănătoasă aruncată pe un pământ fertil, care a adus o recoltă bogată lui Dumnezeu pentru Împărăția Cerurilor de-a lungul secolelor până în prezent. Și exemplul și testamentul său pot fi exprimate printr-un singur cuvânt - Teodulia sau slujirea lui Dumnezeu.
== Teodulia explicată ==
Gândul lui Sava era că ambii boi ar trebui să tragă la același jug, să slujească în mod egal Stăpânului. Atât biserica, cât și statul. Aceasta a fost o gândire biblică - chiar porunca lui Dumnezeu în Vechiul și în Noul Testament. Psalmistul examinează întreaga lume și tot ce este pe pământ, apoi, uimit, îi vorbește lui Dumnezeu: „Toate sunt slujitoare Ție” ([[Psalm]]ul 118, 91). Ce este omul, să fie singurul care face excepție?
== Concluzie ==
Ce a realizat poporul sârb prin teodulie, prin slujirea lui Hristos Dumnezeu? A realizat că, prin Hristos, ajunge la cunoașterea sensului, drumului și scopului vieții umane pe pământ, și la o viziune clară și confirmată a Împărăției Cerurilor. Acesta este cel mai important lucru din toate, iar totul celelalte decurge din acesta.
