2.597 de modificări
Modificări
→Contribuții: Adăugare pagini urmărite
* [[Listă a duhovnicilor români din secolul XX]]
* [[Listă a eparhiilor românești dispărute]]
* [[Listă a curentelor duhovnicești românești]]
=== Articole propriu-zise ===
* [[Spiritualitatea luptei anticomuniste]]
* [[Sfinții_români_din_închisori#Situația în 2024|Situația mișcării „Sfinții Închisorilor” în 2024]]
* [[Grupul misticilor]]
* [[Mucenicii din Gherla]]
=== Pagini speciale ===
* [[:Categorie:Membri ai Rugului Aprins|Categorie pentru membrii Rugului Aprins]]
=== Digitizări din ======= Mircea Păcurariu ====
* [[Limba română]]
** Despre formarea limbii române, compoziția lingvistică a vocabularului, și demonstrarea vechimii creștinității la noi.
* [[Iustiniana Prima]]
** Arhiepiscopie autocefală (cred că noi în România i-am zice mai degrabă „mitropolie”) foarte importantă pentru o perioadă săracă în date a istoriei românilor; se presupune că veneau de-aici horepiscopi să treacă Dunărea posibil să hirotonească preoți pentru teritoriile noastre.
* [[Ursus]]
** Un episcop participant la sinodul VII ecumenic, posibil român sau păstor al românilor din Banat/Crișana. Ar fi primul episcop român nord-dunărean cunoscut cu numele.
* [[Încreștinarea bulgarilor]]
** Aici practic se reiau informațiile despre viața creștinească a românilor deși articolul este despre bulgari. Sunt lucruri importante aici în special despre introducerea ritului bizantino-slav (adică ritul bizantin în limba slavă) pe teritoriile noastre, dar și alte informații importante precum dezvoltarea culturală din Ohrida, o Arhiepiscopie ce-și va pierde prioritatea în fața Patriarhiei de la Târnovo mai târziu.
* [[Patriarhia de Târnovo]]
** Aceasta e importantă ca o instituție mult mai puternică ca cele discutate anterior, posibil conduse și de episcopi vlahi. Aici vorbim de secolele chiar dinaintea formării principatelor, aducerea lui Nicodim la noi în Țară, deci este mult mai apropiată și imediat relevantă istoriei noastre știută.
* [[Primele episcopii transilvănene]]
** Situația ecleziastică în Transilvania înainte de expansiunea Ungariei și de prozelitismul catolic. Sunt propuse câteva centre bisericești în care e probabil să fi fost episcopii și chiar o viață bisericească bogată.
* [[Mitropolia Vicinei]]
** Mitropolie importantă din Dobrogea, continuă tradiția mitropolită de la Tomis și prevestește Mitropolia Țării Românești, Sfântul Iachint mutându-se în Muntenia pentru păstorirea întregului teritoriu din sudul României.
* [[Începuturile Mitropoliei Țării Românești]]
** Despre cum s-a înființat Mitropolia Țării Românești, cu detalii despre perioada dinaintea strămutării Sf. Iachint al Vicinei dar și o prezentare mai pe larg a contextului înființării din 1359.
* [[Începuturile Mitropoliei Moldovei]]
** Mitropolia Moldovei a avut o recunoaștere mai dificilă, fiind și sub anatemele Patriarhiei Ecumenice din cauza faptului că au respins propunerile de mitropoliți de neam grec. Alexandru cel Bun reușește să pună fundamentul organizației bisericești la începutul veacului XV.
* [[Iosif Mușat]]
** Primul mitropolit recunoscut de Constantinopol (foarte puține date existente). În timpul arhipăstoririi sale au fost aduse moaștele Sf. Ioan cel Nou, dar oricum e de reținut că cel mai probabil au fost și alți ierarhi nerecunoscuți înainte.
* [[Hariton al Ungrovlahiei]]
** Al doilea mitropolit al Țării Românești, era egumen la Mănăstirea Cutlumuș în Athos și conducătorul tuturor mănăstirilor athonite. E important că aveam relații așa de strânse cu Athos atât de devreme, iar Mănăstirea Cutlumuș era numită „Lavra Țării Românești” (noi tot nu avem încă o mănăstire în Athos).
* [[Ortodocșii români de peste hotare]]
** Din secolele XVIII-XIX, românii încep să aibă biserici în afara țării.
* [[Legea si statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române]]
** După Marea Unire, trebuia să se organizeze Biserica unificată, dar fiind mai multe mitropolii cu organizări distincte, a trebuit să se creeze ceva care să mulțumească pe toată lumea. Ardealul insista ca mirenii să aibă un rol important în administrarea BOR, iar vechea Românie se opunea acestor idei.
* [[Înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române]]
** În 1925, BOR s-a proclamat Patriarhie, ceea ce era natural în contextul acela (existau multe mitropolii după unire, vecinii erau patriarhate, Biserica era autocefală, statul român se reorganiza, etc.)
* [[Biserica transilvăneană în perioada horthystă]]
** Pe lângă masacrele comise de unguri discutate în altfel de surse, au fost și numeroase suferințe pătimite de clerul și credincioșii români din acea perioadă. Acesta este și ultimul articol din volumul III al seriei Pr. Păcurariu deci și ultimul articol din serie.
* [[Catolicism]]
** Această pagină a fost contribuită din altă carte scrisă de Pr. Păcurariu cu ocazia certurilor de după 1989. E un rezumat foarte concis, balansat, și obiectiv bineînțeles scris din perspectivă ortodoxă.
==== Alții ====
* [[Cernicanism]] (D. Stăniloae)
** O comparație destul de dezvoltată între paisianism și cernicanism, realizată de Pr. Stăniloae când a fost proclamată canonizarea Sf. Calinic. Ideea principală este că cernicanismul este mai fidel tradiției baziliene iar paisianismul este mai degrabă o „democratizare” a isihasmului deci mai aproape de principiile Rugului Aprins.
* [[Unirea de la Brest-Litovsk]] (G. Florovsky)
** Pr. Florovsky despre uniatismul slav din Brest, petrecut cu 100 de ani înainte de cel din Transilvania dar în fond asemănător.
* [[Grigorie_Sinaitul#Grigorie Sinaitul și românii|Grigorie Sinaitul și românii]] (D. Stăniloae)
** O expunere a unor dovezi ce susțin faptul că românii au primit tradiția isihastă direct de la Grigorie Sinaitul dar și o argumentare a importanței isihasmului în viața românilor încă de la apariția principatelor.
* [[Sfârșitul Bizanțului românesc]] (N. Iorga)
** Despre epoca de tranziție din sec. XVIII-XIX, începând cu epoca fanariotă și sfârșind cu revoluția din 1821.
== Păreri personale ==
