2.202 modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
| Succesor = [[Nicodim Munteanu]]
| Hirotonire preot = [[13 aprilie]] 1903
| Hirotonire episcop = [[21 noiembrie]] 1909,<br>la [[Episcopia Caransebeșului|Caransebeș]]
| Consecratori =
| Titluri precedente =
| Locul morţii = Cannes, Franța
|}}
'''Miron Cristea''', pe numele de mirean '''Ilie Cristea''' (n. [[20 iulie]] 1868, Toplița, județul Harghita– d. [[6 martie]] 1939, Cannes, Franța) a fost primul [[Patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], între anii 1925 - 1939.
==Biografie==
Ilie Cristea a devenit și membru al clerului, fiind [[hirotonire|hirotonit]] la [[30 ianuarie]] 1900 ca [[diacon]] și apoi ridicat la rangul de [[arhidiacon]] la [[8 septembrie]] 1901. Este tuns în [[monah]]ism la [[23 iunie]] 1902 la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, de lângă Arad, când a primit numele de monah '''''Miron''''', iar la [[13 aprilie]] 1903 a fost hirotonit [[ieromonah]]. La [[1 iunie]] 1908 a fost ridicat la rangul de [[protosinghel]].
La [[21 noiembrie]] 1909 Miron Cristea a fost ales ca [[episcop]] ortodox al [[Episcopia Caransebeșului|Caransebeșului]]. A fost hirotonit arhiereu și instalat în scaunul episcopal la [[3 mai]] 1910. În această calitate s-a remarcat prin activitatea sa de sprijinire a emancipării românilor din Austro-Ungaria. Astfel, printre altele, a apărat energic școlile confesionale ortodoxe românești din Banat de încercările guvernului ungar de la Budapesta de a le desființa.
La sfârșitul primului război mondial, Miron Cristea a participat, în calitate de episcop ortodox al Caransebeșului, alături de episcopul [[Biserica Greco-Catolică|unit]] Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din [[1 decembrie]] 1918, dând actului Marii Uniri binecuvântarea Bisericii creștine. Un gest memorabil s-a întâmplat atunci: în fața Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul [[Biserica Greco-Catolică|greco-catolic]] Iuliu Hossu s-a îmbrățișat cu episcopul [[Biserica Ortodoxă|ortodox]] Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă: „''Precum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!''”
==Alte demnități deținute==
Miron Cristea a fost senator de drept în Senatul României. Ca lider național român și militant pentru unificarea teritorială a României, patriarhul Miron Cristea s-a implicat puternic și în viața politică a României interbelice. A fost regent între [[20 iulie]] 1927 și [[8 iunie]] 1930 (perioada când regele Mihai I era minor)<ref>Nicolae C. Nicolescu, ''Șefii de stat și de guvern ai României (1859 - 2003)'', Ed. Meronia, București, 2003. ISBN: 973-8200-49-0</ref>, iar în perioada [[1 februarie]] 1938 – [[6 martie]] 1939, a fost prim-ministru al României<ref>Stelian Neagoe, ''Istoria guvernelor României de la începuturi - 1859 până în zilele noastre - 1995'', Editura Machiavelli, București, 1995. ISBN: 973-96599-7-7</ref>.
A fost de asemenea [[teolog]], publicist și filolog. La [[7 iunie]] 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C Academia Română: membrii Academiei din 1866 până în prezent], ''Acad.ro'', accesat la 18 decembrie 2023</ref>
==Decesul==
Pe [[tron]]ul patriarhal al României i-a succedat (între 1939 - 1948) Preafericitul [[Nicodim Munteanu]].
==Note==
<references />
==Surse==
[[Categorie:Ierarhi români]]
[[Categorie:Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române]]
[[Categorie:Mitropolia Munteniei și Dobrogei]]
[[Categorie:Teologi români]]
[[Categorie: Membri de onoare ai Academiei Române]]
