2.272 de modificări
Modificări
m
La [[4 februarie]] 1925În paralel cu studiile, [[mitropolit]]ul [[primat]] Miron Ilie Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Românedesfășurat o susținută activitate publicistică, colaborând la ziarele ''Telegraful Român'', ''Tribuna'', fiind investit ''Dreptatea'' și înscăunat la [[1 noiembrie]] 1925 şi devenind astfel primul patriarh ''Gazeta Transilvaniei''. A fost secretar al creștinismului ortodox românescSocietății studențești „Petru Maior”.
==Alte demnităţi deţinute==Prea Fericitul Miron Cristea Criste a fost senator contribuit la strângerea legăturilor Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte [[Biserica Ortodoxă|Biserici Ortodoxe]] surori, prin:* trimiterea unor delegații la conferințele interortodoxe de drept la [[Constantinopol]] (în 1923) și de la [[Muntele Athos]] (în Senatul României interbelice. A fost regent între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930 (perioada când regele Mihai I era minor), iar ca și la întrunirile Mișcării Ecumenice; * călătorii în perioada 1 februarie 1938 – 6 martie 1939Orient, până la Locurile Sfinte (în 1927); * intervenția la [[Patriarhia Ecumenică]] pentru recunoașterea [[autocefalie]]i [[Biserica Ortodoxă a Albaniei|Bisericii Ortodoxe a Albaniei]]; * edificarea a fost prim-ministru al Românieidouă biserici românești la [[Ierusalim]] și la Iordan;* înființarea Episcopiei Ortodoxe Române în Statele Unite ale Americii și Canada (1934); * primirea vizitelor efectuate la București de către ierarhi și reprezentanți ai bisericilor ortodoxe și neortodoxe.
Adăugare legătură
{{În cursCutie Biografie Episcopi| Nume = Prea Fericitul Patriarh Miron Cristea| Imagine = [[Imagine:Miron_Cristea1.jpg|250px]]| Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]]| Reşedinţă = Bucureşti| Formulă = Preafericirea Sa| Titlul = [[Arhiepiscop]] al Bucureștilor,<br>[[Mitropolit]] al Munteniei și Dobrogei,<br>[[Patriarh]] al României| Perioada = 1925-1939| Predecesor = - | Succesor = [[Nicodim Munteanu]]| Hirotonire preot = [[13 aprilie]] 1903| Hirotonire episcop = [[21 noiembrie]] 1909,<br>la [[Episcopia Caransebeșului|Caransebeș]]| Consecratori =| Titluri precedente = | Funcţii = | Data naşterii = [[20 iulie]] 1868| Locul naşterii = Toplița, județul Harghita| Data morţii = [[6 martie]] 1939| Locul morţii = Cannes, Franța|}}'''Miron Cristea''', pe numele de mirean '''Ilie Cristea''' (n. [[20 iulie]] 1868, Toplița, judeţul județul Harghita– d. [[6 martie]] 1939, Cannes, Franța) a fost primul [[Patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], între anii 1925 - 1939.
==Biografie==
Patriarhul Miron Cristea s-a născut la 20 iulie 1868, în orașul Toplița, județul Harghita, într-o familie de țărani româniortodocși, primind la botez prenumele Ilie. După mamă, provenea dintr-o familie greco-catolică.
A făcut studii la Gimnaziul săsesc din Bistrița (1879 - 1883), la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883 - 1887) și apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887 - 1890).
După absolvirea Institutului Teologic din Sibiu (1890), Ilie Cristea a devenit învățător și, mai apoi.director la Școala confesională românească din Orăștie..............După un an, [[Mitropolia Ardealului]] i-a acordat o bursă pentru a-și continua studiile superioare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891 - 1895), unde a obținut la [[15 mai]] 1895 titlul de doctor în filologie, teza sa de doctorat având subiectul ''Viața și opera lui Eminescu''.
După terminarea studiilor de la Budapesta, Ilie Cristea a revenit la Sibiu, unde a devenit secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 - 1902), având și o activitate publicistică asiduă și meritorie, iar în continuare a fost avansat în funcția consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 - 1909). În această calitate, s-a distins ca un bun administrator și organizator. Printre altele, s-a îngrijit de proiectul edificării frumoasei catedrale ortodoxe din Sibiu.
Ilie Cristea a devenit și membru al clerului, fiind [[hirotonire|hirotonit]] la [[30 ianuarie]] 1900 ca [[diacon]] și apoi ridicat la rangul de [[arhidiacon]] la [[8 septembrie]] 1901. Este tuns în [[monah]]ism la [[23 iunie]] 1902 la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, de lângă Arad, când a primit numele de monah '''''Miron''''', iar la [[13 aprilie]] 1903 a fost hirotonit [[ieromonah]]. La [[1 iunie]] 1908 a fost ridicat la rangul de [[protosinghel]].
La [[21 noiembrie]] 1909 Miron Cristea a fost ales ca [[episcop]] ortodox al [[Episcopia Caransebeșului|Caransebeșului]]. A fost hirotonit arhiereu și instalat în scaunul episcopal la [[3 mai]] 1910. În această calitate s-a remarcat prin activitatea sa de sprijinire a emancipării românilor din Austro-Ungaria. Astfel, printre altele, a apărat energic școlile confesionale ortodoxe românești din Banat de încercările guvernului ungar de la Budapesta de a le desființa.
La sfârșitul primului război mondial, Miron Cristea a participat, în calitate de episcop ortodox al Caransebeșului, alături de episcopul [[Biserica Greco-Catolică|unit]] Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din [[1 decembrie]] 1918, dând actului Marii Uniri binecuvântarea Bisericii creștine. Un gest memorabil s-a întâmplat atunci: în fața Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul [[Biserica Greco-Catolică|greco-catolic]] Iuliu Hossu s-a îmbrățișat cu episcopul [[Biserica Ortodoxă|ortodox]] Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă: „''Precum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!''”
În 1919, murind [[Conon Arămescu-Donici]], scaunul de [[mitropolit]] [[primat]] al Bisericii Ortodoxe din România întregită a rămas vacant. Marele Colegiu Electoral s-a întrunit și l-a ales pe Miron Cristea ca mitropolit primat, la [[18 decembrie]] 1919. Printre motivele alegerii sale a fost și recunoașterea meritelor lui la realizarea Marii Uniri din 1918. Investitura și înscăunarea au avut loc a doua zi, pe [[19 decembrie]] 1919.
În calitate de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe din România Mare, Miron Cristea a definitivat unificarea eclezială prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. Dintre inițiativele în acest sens se pot cita:
* unificarea bisericească a tuturor românilor ortodocși în baza principiilor „''Statutului Șagunian''”, care a dat laicilor un rol sporit în administrarea chestiunilor bisericești;
* înființarea „''Institutului Biblic''”, care continuă să activeze și astăzi, având propria sa editură și tipografie;
* înființarea unor noi [[eparhie|eparhii]], între care „Episcopia Armatei” (cu sediul la Alba Iulia), precum și în Basarabia (la Bălți și Ismail);
* reînființarea vechilor eparhii de la Tomis (Constanța), Oradea Mare și Cluj.
==Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române==
La [[4 februarie]] 1925 [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât să înființeze Patriarhia Ortodoxă Română. [[Mitropolit]]ul [[primat]] Miron Cristea a fost ales [[patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]]. Legea pentru înființarea Patriarhiei a fost promulgată la [[25 februarie]] 1925, Prea Fericitul Patriarh Miron fiind investit și înscăunat la [[1 noiembrie]] 1925 și devenind astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc.
În calitatea sa de [[întâistătător]] al Bisericii Ortodoxe Române, a desfășurat o intensă activitate cultural-misionară:
* revigorarea revistei „''Biserica Ortodoxă Română''”;
* înființarea la București a publicației eparhiale „''Apostolul''”, acest exemplu generalizându-se și în alte eparhii și chiar în unele parohii, care au scos foi parohiale;
* a stăruit asupra importanței predicii și a determinat publicarea unor părți din [[Sfânta Scriptură]] cu explicații pentru credincioși, precum și tipărirea și răspândirea unor broșuri cu cuprins religios și moral;
* a susținut intensificarea învățământului religios în școlile secundare, iar în privința pregătirii clerului, încă puțin numeros în raport cu cerințele timpului, a reînființat unele seminarii și a pus bazele altora noi.
* a sprijinit activitatea filantropică prin crearea „''Fondului Milelor''”, sprijinirea tinerilor teologi plecați la studii în străinătate etc.
==Alte demnități deținute==Miron Cristea a fost senator de drept în Senatul României. Ca lider național român și militant pentru unificarea teritorială a României, patriarhul Miron Cristea s-a implicat puternic și în viața politică a României interbelice. A fost regent între [[20 iulie]] 1927 și [[8 iunie]] 1930 (perioada când regele Mihai I era minor)<ref>Nicolae C. Nicolescu, ''Șefii de stat și de guvern ai României (1859 - 2003)'', Ed. Meronia, București, 2003. ISBN: 973-8200-49-0</ref>, iar în perioada [[1 februarie]] 1938 – [[6 martie]] 1939, a fost prim-ministru al României<ref>Stelian Neagoe, ''Istoria guvernelor României de la începuturi - 1859 până în zilele noastre - 1995'', Editura Machiavelli, București, 1995. ISBN: 973-96599-7-7</ref>. A fost de asemenea [[teolog]], publicist şi și filolog. La [[7 iunie ]] 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C Academia Română: membrii Academiei din 1866 până în prezent], ''Acad.ro'', accesat la 18 decembrie 2023</ref> ==Decesul==Decesul patriarhului Miron Cristea a survenit pe [[6 martie]] 1939, la Cannes, în Franța, unde plecase pentru tratament medical. Trupul neînsuflețit al patriarhului a fost adus în țară și înmormântat cu onorurile cuvenite în [[Catedrala patriarhală din București]]. Pe [[tron]]ul patriarhal al României i-a succedat (între 1939 - 1948) Preafericitul [[Nicodim Munteanu]]. ==Note==<references />
==Surse==
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Cristea Miron Cristea - de la Wikipedia, enciclopedia liberă]
* [http://www.patriarh.ro/Miron/index.php Biserica Ortodoxă Română - Patriarhii României]
==Legături externe==
* [http://ziarullumina.ro/evocare/un-luptator-pentru-unitatea-poporului-roman-si-demnitatea-bisericii Un luptător pentru unitatea poporului român și demnitatea Bisericii], 9 martie 2009, ''Ziarul Lumina''
* [http://ziarullumina.ro/chipuri-si-fapte-din-viata-bor/funeraliile-primului-patriarh-al-romaniei Funeraliile primului patriarh al României], 12 decembrie 2010, Dr. George Enache, ''Ziarul Lumina''
{{start box}}
{{succesiune|
înainte= - |
titlu=[[Listă a Patriarhilor României|Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române]]|
ani=1925 - 1939|
după=[[Nicodim Munteanu]]}}
{{end box}}
{{Patriarhi BOR}}
[[Categorie:EpiscopiBiserica Ortodoxă Română]][[Categorie:Ierarhi români]]
[[Categorie:Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române]]
[[Categorie:Mitropolia Munteniei și Dobrogei]]
[[Categorie:Teologi români]]
[[Categorie: Membri de onoare ai Academiei Române]]
