{{În lucruArticol de calitate}}

'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în [[limba română ]] din ebraică și greacă (împreună cu [[Vasile Radu ]] și [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.

Grigore (sau Grigorie<ref name=pacurariu>[[Mircea Păcurariu]], ''Dicționarul Teologilor Români: Grigorie Pișculescu'', Ediția a doua, Editura Enciclopedică, București, 2002, pp. 363-366. ISBN 973-45-0409-6</ref>) Pișculescu s-a născut în satul Didești din județul Teleorman, la 16 aprilie 1879. Tatăl său, Nicolae Pișculescu, de origine aromână, era arendaşul moşiei arendașul moșiei de la DideştiDidești, iar mama sa, Chiriachia, era fiica preotului Constantin Ostreanu, [[paroh]] din Roșiorii de Vede.<ref name=lumina>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/gala-galaction-o-personalitate-a-bisericii-si-literaturii-romane-161116.html Dorin Stănescu, ''Gala Galaction, o personalitate a Bisericii și literaturii române''], 9 martie 2021, ''Ziarul Lumina'', accesat la 17 martie 2022</ref><ref name=crestinortodox>[https://www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-gala-galaction-grigore-pisculescu-126023.html Teodor Danalache, ''Părintele Gala Galaction - Grigore Pișculescu''], CrestinOrtodox.ro, accesat la 17 martie 2022</ref>

În perioada interbelică, dar și după cel de-al doilea război mondial, părintele Gala Galaction a publicat numeroase opere literare, îndeosebi nuvele, apreciate atât de criticii literari cât și de cititori. De asemenea, a desfășurat o susținută activitate publicistică în principalele [[Începuturile presei bisericești românești|ziare ]] ale vremii. Ca teolog, a publicat un număr mare de articole pe teme religioase, meditații, conferințe și predici. Între anii 1928-1934 a realizat o nouă traducere a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română, împreună cu preotul prof. [[Vasile Radu]].<ref name=crestinortodox/>

Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul literaturii, în 1947 a fost ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru titular al Academiei Române.<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=G Academia Română: membrii Academiei din 1866 până în prezent], ''Acad.ro'', accesat la 31 martie 2022</ref>.

Părintele Gala Galaction a fost slujitorul altarului strămoșesc și al teologiei românești, prin cercetarea și traducerea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]]. Totodată, el a fost slujitorul condeiului prin opera literară de excepție pe care a scris-o. A fost un om al dialogului, fiind convins că pentru pacea socială este nevoie de dialogul interconfesional, de a-l accepta pe celălalt, de altă confesiune, fără a abdica de la convingerile sale religioase. Din acest motiv a fost considerat, de către unii critici, ca fiind omul compromisului în relațiile cu romano-catolicii, evreii și socialiștii. Cu toate acestea, Gala Galaction rămâne unul dintre pilonii de referință ai teologiei românești dar și ai literaturii universale.<ref>[https://archive.ph/tuvdX Adrian Nicolae Petcu, ''La comemorarea lui Gala Galaction''], 8 martie 2011, ''Ziarul Lumina'', accesat la 4 aprilie 2022</ref>

<!--*Gala Galaction a avut o importantă contribuție la traducerea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] în limba română. În anul 1936 a ieșit de sub tipar o nouă traducere a Sfintei Scripturi, realizată de Mitropolitul [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim]] al Moldovei, Gala Galaction și profesorul [[Vasile Radu]], denumită ulterior de specialiști ca ''Noul Testamenta doua Biblie sinodală''(deoarece a apărut cu aprobarea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]]). Traducerea Părintelui Grigorie s-a făcut după textul grecesc al [[Septuaginta|Septuagintei]], confruntat cu cel ebraic („textul masoretic”) și a fost realizată astfel: IPS Nicodim Munteanu - 23 cărți canonice și una necanonică ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], prof. pr. Vasile Radu - 16 cărți canonice și 8 necanonice ale Vechiului Testament, Gala Galaction- cele 10 [[Cărțile deuterocanonice|cărți deuterocanonice]] și [[Cartea lui Iov]] din Vechiul Testament. Pentru Noul Testament s-a folosit traducerea din 1927 (revizuită în 1930)a lui Gala Galaction și Vasile Radu.<ref name=robiblia>[https://robiblia.com/Traduceri-ale-Bibliei-in-limba-romana--pg74.html ''Traduceri ale Bibliei în limba română''], București''Robiblia.com'', accesat la 5 aprilie 2022</ref> Strădaniile părintelui Gala Galaction pentru o nouă traducere a Bibliei, 1927mai exigentă și mai bine adaptată schimbărilor lingvistice ale limbii române, 353 pîncepuseră însă cu mult înainte. (Astfel, în anexa - Registru 1927 a publicat o traducere a [[Noul Testament|Noului Testament]], având ca anexă și un registru de trimiteri și de citate biblice la Simbolul credinței); edo a doua ediție revizuită a apărut în 1930. Această traducere a constituit și o reacție la traducerea clasică a IIlui Dumitru Cornilescu, pe care Gala Galaction, împreună cu colegul său din corpul profesoral al Facultății de Teologie din București [[arhimandrit]]ul Iuliu Scriban, îl contesta ca fiind „neo-aprotestant”.<ref name=robiblia/> În 1929, 1930împreună cu reputatul specialist în limba ebraică prof. pr. Vasile Radu, identică;*a tradus și a publicat ''[[Psaltirea ]] proorocului și împăratului [[David]]''. Traducerea preoților Vasile Radu și Gala Galaction, Bucureștiiar în anul următor, 19291930, 116 p.;*a publicat ''Sfânta ScripturăNoul Testament și Psalmii'', tradusă după textul grecesc al Septuagintei confruntat traducere realizată tot împreună cu cel ebraic. Din îndemnul Vasile Radu și cu purtatea prefațată de grijă a I.P.S. Dr. Părintele Patriarh [[Miron Cristea, Patriarhul României]]. Cu aprobarea Sf. Sinod, București, Tipografia Căilor Bisericești, 1936, XXXII + 1525 p. (în colaborare cu pr. Vasile Radu și Mitropolit Nicodim Munteanu; lui Gala Galaction îi aparțin cărțile deuterocanonice, lov și Noul Testament);<ref name=robiblia/> *În 1938 a fost tipărită ''Biblia adică Sfânta Scriptură''. Traducere , o nouă traducere după textele originale ebraice și grecești de preoții profesori Vasile Radu și Gala Galaction. Cunoscută și sub numele „Biblia Carol al II-lea”, aceasta a apărut la la aniversarea a 250 de ani de la apariția [[Biblia de la București, Fundația pentru Literatură (1688)|Bibliei lui Șerban Cantacuzino]] (1688) și Artăa fost sponsorizată de regele Carol al II-lea. Cei doi traducători au utilizat ediția critică a textului ebraic, 1938, X + 1376 p. întocmită de Rudolf Kittel (tiraje noi în 1939 1937) și 1940[[Septuaginta]] (ediția R. Rahlfs, 1935);*''Biblia sau Sfânta Scriptură'', după textul grecesc al Septuagintei. Prin osârdia Înalt Prea Sfințitului Nicodim, Patriarhul României și binecuvântarea Această nouă traducere nu a primit însă recunoașterea Sfântului Sinod. Ediția a doua <ref name=robiblia/> „A treia Biblie sinodală” (= socotită după ed. 19361944), București Editura Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, 1944, XXVIII + 1395 p. și „a patra Biblie sinodală” (28 de cărți traduse de V. Radu 1968) au folosit și G. ele traducerile lui Gala Galaction);*''pentru Noul Testament'' tradus de Gala Galaction, reeditat în 1951, cu îndreptările de limbă necesare - apoi în 1979;** Notă: Edițiile ''Bibliei sinodale'' și pentru unele cărți din 1968Vechiul Testament. De asemenea, 1975, 1982 și 1988 reproduc cărțile Vechiului Testament după ''Biblia actuala ediție sinodală'' din 1936 , cea apărută în 1989 cu îngrijirea Părintelui Patriarh [[Teoctist (cu excepția ''Psaltirii''Arăpașu)al României|Teoctist]], iar ''Noul utilizează traducerea lui Gala Galaction a Noului Testament'' după ediția din 1951, cu unele îndreptări de limbă.**Câteva din cărțile Vechiului Testament (''Cântarea Cântărilor, Iov, Ecleziastul'') au fost traduse și separate între anii 1934-1936exprimare.--<ref name=pacurariu/><ref name=robiblia/>