Modificări

Salt la: navigare, căutare

Maica Domnului

5.233 de octeți adăugați, 6 februarie
m
Adăugare legătură
{{Articol de calitate}}
[[Imagine:Theotokos of Vladimir.jpg|right|frame|Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Vladimir]]
'''Maica Domnului''', (Aramaică: ܡܪܝܡ‎ Mariam; Ebraică: מִרְיָם‎ Miriam; cca.18 î.Hr. – cca. 43 d.Hr), Prea Curata Fecioară [[Maria ]] este „Născătoare de Dumnezeu”, maica lui [[Iisus Hristos]], Fiul și [[Cuvânt]]ul lui Dumnezeu, pe Care L-a zămislit prin puterea („umbrirea”) [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]]. [[Dreptul Iosif|Iosif]], logodnicul Ei, la îndemnul îngerului (Mat.1,20), a avut grijă de Ea și a luat-o în casa sa împreună cu Pruncul, pe care L-a crescut ca și cum ar fi fost copilul său. Prea Curata Fecioară Maria a fost fecioară înainte, în timpul și după nașterea cea mai presus de fire a Fiului lui Dumnezeu, după cum o atestă și unul din apelativele cu care Biserica o cinstește: '''Pururea Fecioara Maria'''. ==Cultul Maicii Domnului==Cultul marial sau Cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat lent până în sec. al IV-lea, iar în sec. al V-lea, după condamnarea [[Nestorianism|ereziei nestoriene]], a cunoscut o dezvolatre excepțională.  Într-adevăr, în privința [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], nestorienii respingeau termenul ''Theotokos'' (Născătoare de Dumnezeu) dat Fecioarei Maria, utilizând în schimb termenul ''Christotokos'' (Născătoare de Hristos) sau ''Anthropotokos'' (Născătoare de om). [[Nestorie]] susținea că deoarece în ființa lui Hristos ar exista două persoane deosebite (una dumnezeiască și cealaltă omenească), Sfânta Fecioară nu a născut decât pe Omul Hristos și deci nu poate fi numită „Născătoare de Dumnezeu“, ci numai „Născătoare de om“ (gr. ἀνθρωποτόκος — ''antropotokos'') sau cel mult „Născătoare de Hristos” (gr. ''Christotokos''). Prin condamnarea ereziei nestoriene (dioprosopiste) se formulează doctrina marială ortodoxă a Bisericii, prin recunoașterea celor două atribute ale Sfintei Fecioare: θεοτόκία (gr. ''teotokia''), adică meritul de a fi născut pe [[Dumnezeu]] în trup, și αειπάρθενος (gr. ''aipartenos''), adică pururea-fecioria ei.  Doctrina marială a început deci a fi mai limpede formulată la [[Sinodul III Ecumenic]] ([[Efes]] 431) și s-a manifestat sub forme multiple: 1. sărbători închinate Maicii Domnului; 2. cântări, rugăciuni și slujbe divine, compuse în cinstea ei (cum ar fi: [[acatist]]e, [[Paraclis|paraclisele]] Maicii Domnului, [[Troparele Născătoarei de Dumnezeu|troparele Maicii Domnului]] care se numesc ''Bogorodicine'' sau θεοτόκια - ''theotokia'', la [[vecernie]] și [[utrenie]]; ''Axionul'' sau [[Cuvine-se cu adevărat]] la [[Sfânta Liturghie]]; mai recent - prohodul Maicii Domnului) ; 3. zidiri de biserici cu hramul Sfintei Fecioare; 4. [[Icoanele Maicii Domnului|icoane]]; 5. predici și omilii; 6. onomastica.
==Sărbători/ Praznice ale Maicii Domnului==
Biserica Ortodoxă pomenește viața Născătoarei de Dumnezeu prin mai multe [[Praznic]]e. Anul liturgic începe și se sfârșește cu praznicele Născătoarei de Dumnezeu. Pentru cinstirea unora dintre [[Icoane făcătoare de minuni|Icoanele făcătoare de minuni]] ale Maicii Domnului s-au instituit, de asemenea, zile de pomenire.
===Sărbători mari===Patru dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului sunt zugrăvite pe catapeteasmă în șirul praznicelor împărătești, Sf. Fecioară fiind numită și „Doamna sau împărăteasa cerului“, cultul ei fiind strâns legat de al Mântuitorului. Acestea sunt praznice „cu roșu”, adică cu ținere și sunt socotite între praznicele împărătești. ====Nașterea Maicii Domnului====[[Nașterea Maicii Domnului]] (lat. ''Nativitas Beatae Mariae Virginis''; slv. ''Rojdestvo Bogorodiți''), numită în popor Sf. Măria Mică, se sărbătorește pe [[8 septembrie]].
===Acoperământul Maicii Domnului=Intrarea în Biserică====[[Acoperământul Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Aducerea Maicii Domnului]] la [[Templul din Ierusalim|Templu]], popular Vovidenia sau Ovidenia, se sărbătorește la [[1 octombrie21 noiembrie]]. Praznic în amintirea aducerii la templu a Sf. Fecioare de către părinții ei [[Ioachim și Ana]], care, fiind bătrâni și neavând copii, s-au rugat lui Dumnezeu că, de le va da unul, I-l vor închina Lui; când Maria a împlinit trei ani, a fost adusă la templu, unde era o școală de educație religioasă pentru copiii pe care părinții lor îi promiseseră Domnului, chiar înainte de zămislirea lor; aici Maria a rămas până la vârsta de 15 ani, primind o educație profund religioasă.
===Intrarea în Biserică=Bunavestire====[[Intrarea Bunavestire|Vestea cea bună]] adusă Maicii Domnului în Bisericăde Sfântul [[Gavriil (Arhanghelul)|Aducerea Maicii DomnuluiArhanghel Gavriil]] la Templu , popular Blagoveștenia, se sărbătorește la pe [[21 noiembrie25 martie]]. Acest praznic ce amintește ziua când Sf. Arhanghel Gavriil, trimis de Dumnezeu, a vestit pe Sf. Fecioară că va naște pe Mesia (Luca 1, 26-38); apusenii (catolicii) numeau această sărbătoare Zămislirea Domnului (lat. ''Festum Conceptionis Christi'').
===Soborul =Adormirea Maicii Domnului====[[Soborul Adormirea Maicii Domnului]] , numită în popor Uspesnia și Sfânta Măria Mare, se sărbătorește a doua zi de pomenește pe [[Crăciun15 august]], pe [[26 decembrie]]când se comemorează sfârșitul pământesc al Sf. Fecioare; după tradiția pioasă, la trei zile de la „adormire“, Sf. Fecioară ar fi fost ridicată cu trupul la cer, ca și Fiul ei dumnezeiesc. La catolici sărbătoarea se numește ''Assumptio Beatae Mariae Virginis'', adică Ridicarea la cer a Sf. Fecioare Maria.
===BunavestireSărbători mai mici===Sărbători „mai mici” ale Maicii Domnului, adică fără ținere obligatorie, ar fi: ====Soborul Maicii Domnului==== [[Bunavestire|Vestea cea bunăSoborul Maicii Domnului]] sau Adunarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu (slv. Sobor Prezviație Bogorodiție), adică adunarea de slujbă a credincioșilor în cinstea Fecioarei, se sărbătorește a doua zi de [[Crăciun]], pe [[26 decembrie]] adusă . În vechime era obiceiul ca în această zi să se împartă pâinișoare făcute din făină de grâu numite semidale, ca o cinstire simbolică a lăuziei Maicii Domnului de Sfântul . ====Acoperământul Maicii Domnului====[[Gavriil Acoperământul Maicii Domnului]] (Arhanghelulslv. Pocrov)|Arhanghel Gavriil]] se sărbătorește pe la [[25 martie1 octombrie]]. Praznic în amintirea unei minuni petrecute în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlahernelor (Constantinopol), pe timpul împăratului Leon înțeleptul (886-911), când Sf. Fecioară s-a arătat ca ocrotitoare a creștinilor; grecii țin această zi ca o sărbătoare națională la 28 octombrie, când aniversează respingerea atacului italian asupra Greciei din 1940, în al doilea război mondial. Pocrovul se ține și la români, mai ales în mănăstiri.
====Izvorul Tămăduirii====[[Izvorul Tămăduirii]] se sărbătorește vineri în [[Săptămâna luminată]]. Se pomenește la acest praznic una din minunile permanente ale Maicii Domnului și se face sfințirea apei sau agheazmă în biserici, la fântâni.
===Adormirea Alte pomeniri ale Maicii Domnului=== [[Adormirea , în calendarul ortodox, mai avem la: 2 iulie, „Punerea cinstitului veșmânt al Maicii Domnului]] se pomenește în raclă“ (sinaxar în Mineiul pe [[15 iulie); la 31 august]], „Punerea brâului Maicii Domnului în raclă“ (sinaxar Minei pe august) și la 1 sept. (sinaxar Minei pe sept.).
==Cum este numită Maica Domnului în Biserica Ortodoxă==
=== ''Theotokos'' (Născătoarea de Dumnezeu) ===
''Theotokos'' (în limba greacă: Θεοτοκος) este un cuvânt din limba greacă, care înseamnă ''Purtătoare de Dumnezeu'' sau ''Cea care I-a dat naștere lui Dumnezeu'' (în [[limba română |română]] termenul este tradus ca: ''Născătoare de Dumnezeu'' sau, după numirea cea mai uzitată în [[Biserica Ortodoxă Română]], ''Maica Domnului'').
În ceea ce privește numirea de ''Theotokos'' (Născătoare de Dumnezeu) dată Fecioarei Maria, acesta i-a fost recunoscut în [[Biserica Ortodoxă]] la [[Sinodul III Ecumenic|Al treilea Sinod Ecumenic]], ținut la Efes în anul 431. Acest apelativ era deja folosit de câtăva vreme în practica liturgică și prin evlavia credincioșilor Bisericii. Semnificația [[teologie|teologică]] a acestui nume este: reafirmarea faptului că Fiul Mariei, Domnul nostru [[Iisus Hristos]] este Dumnezeu adevărat, Om adevărat și că natura divină și natura umană a lui Hristos erau, în El, unite într-o singură [[Ipostas|Persoană]] a [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]. O viziune concurentă, susținută de [[Nestorie]], pe atunci Patriarh al Constantinopolului susținea că Maria trebuia numită doar '''''Christotokos''''', adică ''Născătoare de Hristos''. Intenția implicită în această denumire era de a limita rolul Maicii Domnului doar la cel de Maică a „umanității lui Hristos”, cu excluderea naturii Sale dumnezeiești.
==== Traducerea cuvântului ''Theotokos'' ====
În timp ce unele din limbile folosite în Bisericile Ortodoxe traduc ''Theotokos'' printr-un singur cuvânt, în [[limba română ]] el este tradus cel mai adesea ca ''Născătoare de Dumnezeu'', uneori ca ''Maica lui Dumnezeu'' sau, în limbaj curent, ''Maica Domnului''.
Traducerea prin ''Maica lui Dumnezeu'' poate fi o traducere corectă (mai rară în limba română), aceasta fiind însă de fapt traducerea literală a unei alte formulări, prezentă în aproape toate icoanele Născătoarei de Dumnezeu: Μητηρ Θεου (''Meter Theou''), abreviată de regulă ca '''ΜΡ ΘΥ'''. De aceea, când cei doi termeni apar într-aceeași cântare, ''Theotokos'' este tradus cu ''Născătoare de Dumnezeu'', iar ''Meter Theou'' cu ''Maica lui Dumnezeu'', pentru a se păstra distincția pe care [[Imnografie|imnograful]] dorea să o facă între cei doi termeni.
* „Da, frații mei! Într-adevăr, Preasfânta Fecioara Maria a fost împodobită de Dumnezeu cu toate darurile cele duhovnicești. Însă darul cel mai mare care i-a fost ei pricină de slavă și de cinste negrăită a fost darul smereniei. Fără de acest dar, toate celelalte daruri nu i-ar fi fost de nici un folos.” – [[Cleopa Ilie|Părintele Cleopa Ilie]]
* „Icoanele ortodoxe ale Maicii Domnului se recunosc cel mai degrabă după cele trei stele — una pe frunte, a doua pe umărul drept, a treia pe umărul stâng. Aceste trei stele simbolizează fecioria Fecioarei Maria înainte de naștere, în naștere și după naștere.” – [[Nicolae Velimirovici|Sfântul Nicolae Velimirovici]]
* „Era ascuns în neamul acesta al poporului evreu un mare destin: desăvârșirea prin el a tainei celei din veac ascunse și de îngeri neștiute. Trebuia, era scris în istoria nevăzută, ca la [[plinirea vremii]], să răsară între oameni crinul neamului omenesc: Sfânta Fecioară, Maica Domnului.” – [[Arsenie (Boca)|Părintele Arsenie Boca]]
* „Cât poate Dumnezeu cu puterea, poate și Maica Domnului cu rugăciunea.” (Dicton patristic)
[[Categorie:Maica Domnului| ]]
[[ar:والدة الإله]]
[[bg:Богородица]]
[[el:Θεοτόκος]]
[[en:Theotokos]]
[[es:Theotokos]]
[[fr:Marie la Mère de Dieu]]
[[mk:Пресвета Богородица]]
[[pt:Mãe de Deus]]
2.285 de modificări

Meniu de navigare