Modificări

[[ImageImagine:Theotokos of Vladimir.jpg|right|frame|Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Vladimir]]'''Maica Domnului''', (Aramaică: ܡܪܝܡ‎ Mariam; Ebraică: מִרְיָם‎ Miriam; cca.18 î.Hr. – cca. 43 d.Hr), Prea Curata Fecioară [[Maria ]] este „Născătoare de Dumnezeu”, maica lui [[Iisus Hristos]], Fiul și [[Cuvânt]]ul lui Dumnezeu, pe Care L-a zămislit prin puterea („umbrirea”) [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]]. [[Dreptul Iosif|Iosif]], logodnicul Ei, la îndemnul îngerului (Mat.1,20), a avut grijă de Ea și a luat-o în casa sa împreună cu Pruncul, pe care L-a crescut ca și cum ar fi fost copilul său. Prea Curata Fecioară Maria a fost fecioară înainte, în timpul și după nașterea cea mai presus de fire a Fiului lui Dumnezeu, după cum o atestă și unul din apelativele cu care Biserica o cinstește: '''Pururea Fecioara Maria'''.

==Cultul Maicii Domnului==Cultul marial sau Cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat lent până în sec. al IV-lea, iar în sec. al V-lea, după condamnarea [[Nestorianism|ereziei nestoriene]], a cunoscut o dezvolatre excepțională.  Într-adevăr, în privința [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], nestorienii respingeau termenul ''Theotokos'' (Născătoare de Dumnezeu) dat Fecioarei Maria, utilizând în schimb termenul ''Christotokos'' (Născătoare de Hristos) sau ''Anthropotokos'' (Născătoare de om). [[Nestorie]] susținea că deoarece în ființa lui Hristos ar exista două persoane deosebite (una dumnezeiască și cealaltă omenească), Sfânta Fecioară nu a născut decât pe Omul Hristos și deci nu poate fi numită „Născătoare de Dumnezeu“, ci numai „Născătoare de om“ (gr. ἀνθρωποτόκος — ''antropotokos'') sau cel mult „Născătoare de Hristos” (gr. ''Christotokos''). Prin condamnarea ereziei nestoriene (dioprosopiste) se formulează doctrina marială ortodoxă a Bisericii, prin recunoașterea celor două atribute ale Sfintei Fecioare: θεοτόκία (gr. ''teotokia''), adică meritul de a fi născut pe [[Dumnezeu]] în trup, și αειπάρθενος (gr. ''aipartenos''), adică pururea-fecioria ei.  Doctrina marială a început deci a fi mai limpede formulată la [[Sinodul III Ecumenic]] ([[Efes]] 431) și s-a manifestat sub forme multiple: 1. sărbători închinate Maicii Domnului; 2. cântări, rugăciuni și slujbe divine, compuse în cinstea ei (cum ar fi: [[acatist]]e, [[Paraclis|paraclisele]] Maicii Domnului, [[Troparele Născătoarei de Dumnezeu|troparele Maicii Domnului]] care se numesc ''Bogorodicine'' sau θεοτόκια - ''theotokia'', la [[vecernie]] și [[utrenie]]; ''Axionul'' sau [[Cuvine-se cu adevărat]] la [[Sfânta Liturghie]]; mai recent - prohodul Maicii Domnului) ; 3. zidiri de biserici cu hramul Sfintei Fecioare; 4. [[Icoanele Maicii Domnului|icoane]]; 5. predici și omilii; 6. onomastica.  ==Sărbători/Praznice ale Maicii Domnului==

===Nașterea Maicii DomnuluiSărbători mari===[[Nașterea Patru dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului]] se sărbătorește sunt zugrăvite pe [[8 septembrie]]catapeteasmă în șirul praznicelor împărătești, Sf. Fecioară fiind numită și „Doamna sau împărăteasa cerului“, cultul ei fiind strâns legat de al Mântuitorului. Acestea sunt praznice „cu roșu”, adică cu ținere și sunt socotite între praznicele împărătești.

===Acoperământul =Nașterea Maicii Domnului====[[Acoperământul Nașterea Maicii Domnului]] (lat. ''Nativitas Beatae Mariae Virginis''; slv. ''Rojdestvo Bogorodiți''), numită în popor Sf. Măria Mică, se sărbătorește la pe [[1 octombrie8 septembrie]].

====Intrarea în Biserică====[[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Aducerea Maicii Domnului]] la [[Templul din Ierusalim|Templu ]], popular Vovidenia sau Ovidenia, se sărbătorește la [[21 noiembrie]]. Praznic în amintirea aducerii la templu a Sf. Fecioare de către părinții ei [[Ioachim și Ana]], care, fiind bătrâni și neavând copii, s-au rugat lui Dumnezeu că, de le va da unul, I-l vor închina Lui; când Maria a împlinit trei ani, a fost adusă la templu, unde era o școală de educație religioasă pentru copiii pe care părinții lor îi promiseseră Domnului, chiar înainte de zămislirea lor; aici Maria a rămas până la vârsta de 15 ani, primind o educație profund religioasă.

===Soborul Maicii Domnului=Bunavestire====[[Soborul Bunavestire|Vestea cea bună]] adusă Maicii Domnuluide Sfântul [[Gavriil (Arhanghelul)|Arhanghel Gavriil]] , popular Blagoveștenia, se sărbătorește a doua zi de pe [[Crăciun25 martie]]. Acest praznic ce amintește ziua când Sf. Arhanghel Gavriil, trimis de Dumnezeu, a vestit pe Sf. Fecioară că va naște pe [[Mesia (Luca 1, 26 decembrie]]-38); apusenii (catolicii) numeau această sărbătoare Zămislirea Domnului (lat. ''Festum Conceptionis Christi'').

===Bunavestire=Adormirea Maicii Domnului==== [[Bunavestire|Vestea cea bună]] adusă Adormirea Maicii Domnului de Sfântul [[Gavriil (Arhanghelul)|Arhanghel Gavriil]] , numită în popor Uspesnia și Sfânta Măria Mare, se sărbătorește pomenește pe [[25 martie15 august]], când se comemorează sfârșitul pământesc al Sf. Fecioare; după tradiția pioasă, la trei zile de la „adormire“, Sf. Fecioară ar fi fost ridicată cu trupul la cer, ca și Fiul ei dumnezeiesc. La catolici sărbătoarea se numește ''Assumptio Beatae Mariae Virginis'', adică Ridicarea la cer a Sf. Fecioare Maria.

===Izvorul TămăduiriiSărbători mai mici===[[Izvorul Tămăduirii]] se sărbătorește vineri în [[Săptămâna luminată]].Sărbători „mai mici” ale Maicii Domnului, adică fără ținere obligatorie, ar fi:

===Adormirea =Soborul Maicii Domnului====[[Soborul Maicii Domnului]] sau Adunarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu (slv. Sobor Prezviație Bogorodiție), adică adunarea de slujbă a credincioșilor în cinstea Fecioarei, se sărbătorește a doua zi de [[Crăciun]], pe [[26 decembrie]]. În vechime era obiceiul ca în această zi să se împartă pâinișoare făcute din făină de grâu numite semidale, ca o cinstire simbolică a lăuziei Maicii Domnului. ====Acoperământul Maicii Domnului==== [[Adormirea Acoperământul Maicii Domnului]] (slv. Pocrov) se pomenește sărbătorește la [[1 octombrie]]. Praznic în amintirea unei minuni petrecute în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlahernelor (Constantinopol), pe timpul împăratului Leon înțeleptul (886-911), când Sf. Fecioară s-a arătat ca ocrotitoare a creștinilor; grecii țin această zi ca o sărbătoare națională la 28 octombrie, când aniversează respingerea atacului italian asupra Greciei din 1940, în al doilea război mondial. Pocrovul se ține și la români, mai ales în mănăstiri. ====Izvorul Tămăduirii====[[Izvorul Tămăduirii]] se sărbătorește vineri în [[15 augustSăptămâna luminată]]. Se pomenește la acest praznic una din minunile permanente ale Maicii Domnului și se face sfințirea apei sau agheazmă în biserici, la fântâni.  Alte pomeniri ale Maicii Domnului, în calendarul ortodox, mai avem la: 2 iulie, „Punerea cinstitului veșmânt al Maicii Domnului în raclă“ (sinaxar în Mineiul pe iulie); la 31 august, „Punerea brâului Maicii Domnului în raclă“ (sinaxar Minei pe august) și la 1 sept. (sinaxar Minei pe sept.).

''Theotokos'' (în limba greacă: Θεοτοκος) este un cuvânt din limba greacă, care înseamnă ''Purtătoare de Dumnezeu'' sau ''Cea care I-a dat naștere lui Dumnezeu'' (în [[limba română |română]] termenul este tradus ca: ''Născătoare de Dumnezeu'' sau, după numirea cea mai uzitată în [[Biserica Ortodoxă Română]], ''Maica Domnului'').

În timp ce unele din limbile folosite în Bisericile Ortodoxe traduc ''Theotokos'' printr-un singur cuvânt, în [[limba română ]] el este tradus cel mai adesea ca ''Născătoare de Dumnezeu'', uneori ca ''Maica lui Dumnezeu'' sau, în limbaj curent, ''Maica Domnului''.

[[ImageImagine:Fecioara Maria, sec al VI-lea.jpg|thumb|200px|right|Fecioara Maria.<br />Icoană din secolul al VI-lea]]

O altă mărturie din Scriptură este aceea că, pe Cruce fiind, Domnul a încredințat-o pe preasfânta Sa Maică Sfântului Apostol [[Apostolul Ioan|Ioan]] (Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=19#26 19, 26]). Pare o atitudine foarte practică, dar trebuie să ne amintim că Legea mozaică ar fi stabilit ca ea să fie încredințată copiilor ei naturali, întrucât întâiul-născut era pe moarte. Hristos, care a împlinit mereu Legea în chip desăvârșit nu ar fi încălcat-o sub nici un aspect. Astfel că atunci când a încredințat-o pe mama Sa ucenicului Său, a făcut aceasta numai pentru că nu avea alți copii care să o ia în casa lor, dar dat fiind că Sf. Iosif murise de mai multă vreme.

:El afirmă că [Maria lui Cleopa] era sora mamei lui Iisus și, astfel, adoptă terminologia ebraică, conform căreia verii și alte rude sunt desemnați și ei cu cuvântul folosit pentru ''frați'' - – Jean Calvin, ''Comentariu la Evanghelia după Ioan'', referitor la pasajul: [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=19 Ioan 19, 25].

:Cuvântul ''frați'' pe care l-am menționat mai înainte se folosește, conform limbii ebraice, pentru a indica orice fel de rude; și astfel Helvidius dovedește o nemăsurată ignoranță atunci când ajunge la concluzia că Maria trebuie să fi avut mulți copii, fiindcă „frații” lui Hristos sunt menționați uneori. - – Jean Calvin, ''Comentariu asupra concordanței Evangheliștilor Matei, Marcu și Luca'', vol. II, p. 215 (asupra pasajului: [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=13 Matei 13, 55]).

:Să dau un exemplu: învățați, prin lumina credinței, că Hristos S-a născut dintr-o fecioară, știm că acest lucru este adevărat, și nu avem nici un dubiu că acei care au încercat să considere această afirmație drept o figură de stil se înșelau în mod categoric, și declarăm absurde lucrurile pe care Helvidius și alții le-au inventat despre pururea-feciorie. - – Huldrych Zwingli. "Friendly Exegesis, that is, Exposition of the Matter of the Eucharist to Martin Luther, February 1527", în ''Selected Writings of Huldrych Zwingli'', Volume Two, trans. and ed. by H. Wayne Pipkin, Pickwick Publications, 1984 p.275.

:Apoi, mintea evlavioasă găsește minunate bucurii în căutarea motivelor pentru care Mielul a ales să se nască dintr-o pururea-fecioară; dar în ceea ce privește acest lucru [Zwingli se referă la Prezența reală a lui Hristos în Euharistie], se îngrozește. - – Huldrych Zwingli. "Subsidiary Essay on the Eucharist, August 1525", în ''Selected Writings of Huldrych Zwingli'', Vol. 2, trans. and ed. by H. Wayne Pipkin, Pickwick Publications, 1984 p.217.

:A fost pusă în circulație o nouă minciună cu privire la mine. Se zice că, prin predică și prin scris, aș fi afirmat că Maria, Maica lui Dumnezeu nu a fost fecioară nici înainte, nici după ce I-a dat naștere lui Hristos, ci că aș fi spus că L-a zămislit pe Hristos de la Iosif și că ar fi avut mai mulți copii după aceasta. - – Martin Luther, "That Jesus Christ Was Born a Jew", în ''Luther's Works'', vol. 45, ed. Walther I. Brand, 1962, Muhlenberg Press, p.199.

:Forma de exprimare folosită de [[Apostolul Matei|Matei]] este cea comună, cum aș zice eu: 'Faraon nu l-a crezut pe Moise până ce s-a înecat în Marea Roșie.' De aici nu rezultă că Faraon l-a crezut mai târziu, după ce s-a înecat; dimpotrivă, înseamnă că nu a crezut niciodată. Tot astfel, atunci când Matei spune că Iosif nu a cunoscut-o pe Maria până ce nu L-a născut pe Fiul. Și iarăși: Marea Roșie l-a înconjurat pe Faraon până să apuce să treacă. Nici de aici nu rezultă că Faraon a reușit mai târziu să treacă Marea Roșie, ci că nu a trecut-o deloc. Tot astfel, când Matei zice: 'Și s-a aflat purtând în pântece, până să fi fost ei împreună', nu rezultă că ulterior Maria ar fi avut relații cu Iosif, ci că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. - – Martin Luther, "That Jesus Christ Was Born a Jew", în ''Luther's Works'', vol. 45, ed. Walther I. Brand, 1962, Muhlenberg Press, p. 212.

:Cred că El S-a făcut om, alăturând natura divină și pe cea umană într-o singură persoană; că a fost zămislit prin lucrarea deosebită a Sfântului Duh, și născut din binecuvântata Fecioară Maria care a rămas fecioară nestricată și neîntinată atât înainte cât și după ce I-a dat naștere (lui Hristos). - – John Wesley, ''Scrisoare către un romano-catolic''.

* „Ea nu L-ar fi putut purta pe Cuvântul lui Dumnezeu în trup, dacă nu ar fi primit mai întâi Cuvântul lui Dumnezeu în inimă” - inimă.” – [[Mitropolit]] [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]]*„Preasfânta Fecioară Maria, ea singură, șezând între Dumnezeu și oameni, pe Dumnezeu L-a făcut Fiul omului, iar pe oameni i-a făcut fiii lui Dumnezeu - .” – [[Nicodim Aghioritul|Sfântul Nicodim Aghioritul]]*„Căci aşa așa cum fiecare mamă dă copiilor ei simpla existenţăexistență, tot aşa şi așa și Mama lui Dumnezeu dăruie tuturor existenţa fericită” - existența fericită.” – Sfântul Teofan al Niceei*„Maica Domnului este şi și cauză a celor dinaintea ei, şi și patroană a celor de după ea, şi și procurătoare a celor veşniceveșnice. Ea este tema profeţilorprofeților, obârşia obârșia apostolilor, temelia martirilor, postamentul dascălilor. Ea este slava celor de pe pământ, desfătarea celor din cer, podoaba întregi creaţiicreații. Ea este început, izvor şi și rădăcină a bunătăţilor bunătăților negrăite. Ea este pisc şi desăvârşire și desăvârșire a tot ce-i sfânt.” - – [[Grigorie_PalamaGrigorie Palama|Sfântul Grigorie Palama]]*„Când te rogi în biserică ori acasă, străduieştestrăduiește-te ca în rugăciune să îţi înfăţişezi îți înfățișezi toate cuvintele şi și chipurile - — chipul Maicii Domnului, chipurile îngerilor, ale sfinţilor sfinților sau oamenilor de pe pământ pentru care te rogi — la modul ideal, adică aşa așa cum sunt ele în esenţa esența lor sau aşa așa cum ar trebui să fie (arhierei, preoţipreoți, diaconi şi ceilalţiși ceilalți, fiecare după cinul lor): să ţiți-i înfăţişezi sfinţiînfățișezi sfinți, potrivit temeiului lor dumnezeiesc, nu în chip trupesc, sau material, sau păcătos, şi îţi și îți va fi rugăciunea ta întru bucurie” - bucurie.” – [[Ioan_de_KronștadtIoan din Kronstadt|Sfântul Ioan de Kronștadtdin Kronstadt]]*„Femeia trebuie preţuităprețuită, să ştițiștiți, pentru că mai întâi ne reprezintă o femeie în Împărăţia Împărăția cerurilor: Maica Domnului. Te cutremuri, ţiți-e şi și frică să vorbeşti vorbești comparând-o pe ea cu oamenii” - oamenii.” – [[Arsenie Papacioc|Părintele Arsenie Papacioc]]*„Aşadar „Așadar deci fecioria ne propune ca model al ei, viaţa viața Mariei, în care ca într-o oglindă fecioria îşi priveşte frumuseţea își privește frumusețea ei şi virtuţile și virtuțile exemplare. Maria a fost fecioară nu doar cu trupul ci şi și cu mintea, printr-o dragoste sinceră unde nu este loc nici pentru făţărnicie fățărnicie nici pentru falsitate... Smerită la inimă, atentă, tăcută, iubitoare de citire a Sfintelor Scripturi nu îşi își punea nădejdea în bogăţiile bogățiile trecătoare ci în rugăciunile săracilor. Nu ieşea ieșea afară decât pentru a merge la templu şi și atunci însoţită însoțită de părinţi părinți sau cunoscuţi” - cunoscuți.” – [[Ambrozie_al_MilanuluiAmbrozie al Milanului|Sfântul Ambrozie al Milanului]]*„În Maica Domnului avem în cer o inima de mamă, inimă care s-a topit cel mai mult pentru Fiul ei și a bătut și bate ea însăși la inima Lui pentru cauza Lui, care e mântuirea noastranoastră, căci mantuirea mântuirea nu e o chestiune de justiție, ci de iubire între Dumnezeu și oameni” - oameni.” – [[Dumitru_StăniloaeDumitru Stăniloae|Părintele Dumitru Stăniloae]]*„Da, frații mei! Într-adevăr, Preasfânta Fecioara Maria a fost împodobită de Dumnezeu cu toate darurile cele duhovnicești. Însă darul cel mai mare care i-a fost ei pricină de slavă și de cinste negraită negrăită a fost darul smereniei. Fără de acest dar, toate celelalte daruri nu i-ar fi fost de nici un folos” - folos.” – [[Cleopa_IlieCleopa Ilie|Părintele Cleopa Ilie]]*„Icoanele ortodoxe ale Maicii Domnului se recunosc cel mai degrabă după cele trei stele - — una pe frunte, a doua pe umărul drept, a treia pe umărul stâng. Aceste trei stele simbolizează fecioria Fecioarei Maria înainte de naşterenaștere, în naştere şi naștere și după naştere” - naștere.” – [[Nicolae_(Nicolae Velimirovici)|Sfântul Nicolae Velimirovici]]*„Era ascuns în neamul acesta al poporului evreu un mare destin: desăvârşirea desăvârșirea prin el a tainei celei din veac ascunse şi și de îngeri neştiuteneștiute. Trebuia, era scris în istoria nevăzută, ca la [[plinirea vremii]], să răsară între oameni crinul neamului omenesc: Sfânta Fecioară, Maica Domnului” - Domnului.” – [[Arsenie_Arsenie (Boca)|Părintele Arsenie Boca]]*„Cât poate Dumnezeu cu puterea, poate și Maica Domnului cu rugăciunea.” (Dicton patristic)

FileFișier:Maica-Domnului-Prodromita-Athos.jpg|Maica Domnului Prodromita, Muntele AthosFileFișier:Maica-Domnului-Vindecatoarea.jpg|Maica Domnului VindecătoareaFileFișier:Maica-Domnului-Binecuvantand.jpg|Maica Domnului binecuvântândFileFișier:Maica-Domnului-Theotokos.jpg|Maica Domnului TheotokosFileFișier:Maica-Domnului-nasterea-Domnului.jpg|Nașterea Domnului Iisus HristosFileFișier:Maica-Domnului-Trandafir.jpg|''necunoscută''FileFișier:Burning Bush - Icon of Mother of God-2.jpg|Maica Domnului, icoană rusească (Rugul aprins)FileFișier:Panagia Spiliani.jpg|Fecioara Maria a Peșterilor (Spiliani)FileFișier:Maica-Domnului-2.jpg|''necunoscută''FileFișier:Church icon Berat, Albania.JPG|Fecioara Maria și Pruncul, Berati - (Albania)FileFișier:Maica-Domnului.jpg|''Eleous Theotokos'', cu scene din viața Maicii Domnului, sec.XVIIIFileFișier:Icoana_Dalhauti.jpg|Icoana [[Făcător de minuni|făcătoare de minuni]] de la [[Mănăstirea Dălhăuți]]FileFișier:Ierosolimitissa.jpg|Maica Domnului ''Ierosolimitissa'' ([[Ierusalim]])FileFișier:Our Lady of Kazan.jpg|Maica Domnului -<br>, Kazan (Rusia)FileFișier:Panag Chrysafitissa.jpg|Panagia ChrysafitissaFileFișier:Theotokos of Czestochowa.jpg|Theotokos din CzestochowaFileFișier:PanagiaPantanassa.jpg|Icoana Maica Domnului "Pantanassa" „Pantanassa” (Împărăteasa tuturor); [[Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)|Mănăstirea Vatopedi]], [[Muntele Athos]]

*Monahia Semfora Gafton, ''Maica Domnului în Biserica Ortodoxă'', ed. Sophia, București, ISBN: 973-98327-6-8 ([http://www.sophia.ro/Maica-Domnului-in-Biserica-Ortodoxa-de-Monahia-Semfora-Gafton-carte-ro-33.htm]).*Pr. Michel-Philippe Laroche, ''Theotokos. Maica Domnului în trăirea duhovnicească a Bisericii Ortodoxe'', traducere din limba franceza de Dora Mezdrea, ed. Sophia, București, 2004, ISBN: 973-7740-19-X ([http://www.sophia.ro/Theotokos.-Maica-Domnului-in-trairea-duhovniceasca-a-Bisericii-Ortodoxe-de-Pr.-Michel-Philippe-Laroche-carte-ro-147.htm]).*Protosinghel Nicodim Măndiță, ''Minunile Maicii Domnului'', Editura Bunavestire, Bacău, 1994 (fragmente disponibile [http://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/minuni.htm aici]).

===Interviuri (audio)===*[http://www.ortodoxmedianistea.com/dn/0056-Pr-Teofil__Maica-Domnului-in-gandirea-si-evlavia-ortodoxa_1theotokos2.mp3 Părintele Teofil Părăian despre Maica Domnului - partea 1]*[http://www.ortodoxmedia.com/dn/0057-Pr-Teofil__Maica-Domnului-in-gandirea-si-evlavia-ortodoxa_2.mp3 Părintele html Arhimandrit Teofil Părăian despre – Cine este Maica Domnului - partea 2pentru mine?]*[http://www.ortodoxmediasfaturiortodoxe.comro/dnpcleopa/0058-Pr-Teofil__Maica-Domnului-in-gandirea-si-evlavia-ortodoxa_328cinstireamd.mp3 htm Părintele Teofil Părăian despre Maica Cleopa – Cinstirea Maicii Domnului - partea 3]*[http://www.ortodoxmedia.com/dn/0059-Pr-Teofil__Maica-Domnului-in-gandirea-si-evlavia-ortodoxa_4.mp3 Părintele Teofil Părăian despre Maica Domnului - partea 4]