Modificări

{{Traducere_EN}} [[ImageFișier:Ladder of Divine Ascent.jpg|right|frame|[[Ladder of Divine Ascent icon|Icoana Scării Raiului]] ([[Mănăstirea Sf. Ecaterina (Sinai)|Mănăstirea Sf. Ecaterina]], Peninsula Sinai, Egipt)]]'''''Scara sfintelor nevoinţe ale desăvârşiriidumnezeiescului urcuș''''' este un tratat [[asceză|ascetic]] despre părăsirea păcatului [[păcat]]ului și învățare a virtuțilorînaintarea pe calea [[virtuți]]lor, în vederea obținerii [[mântuire|mântuirii]]. Deși a fost scrisă de Sfântul [[Ioan Scărarul|Ioan din Sinai]] pentru [[monah]]i, a devenit, după [[Sfânta Scriptură]], una din lucrările cele mai importante și mai influente folosite în Biserică pentru povățuirea credincioșilor spre o viață plăcută lui Dumnezeu.  

 Există și o [[icoană]] a Scării Raiului. Aceasta prezintă mai mulți oameni (de regulă monahi) care urcă pe o scară; la capătul de sus al scării se găseste găsește Domnul [[Iisus Hristos]], gata să îi primească în [[Împărăţia Cerurilor|Rairai]] pe cei care urcă. De asemeni, apar [[înger]]i care îi ajută pe cei aflați pe scară și [[diavol]]i care aruncă înspre ei săgeți sau încearcă să îi tragă jos, aruncându-i în iad (adesea reprezentat ca un balaur cu gura deschisă). Aproape în toate reprezentările apre apare cel puțin o persoană care cade.

În vremea când era un [[pustnic|sihastru]] trăin trăind în Peninsula Sinai, Sfântul Ioan era cunoscut pentru [[smerenia ]] și [[ascultarea ]] sa, precum și pentru [[înțelepciunea ]] și discernământul [[discernământ]]ul său (obținute printr-o îndelungată experiență spirituală). Avea o reputație de foarte bun cunoscător în ceea ce privește modul în care trebuie dusă o viață duhovnicească. Sfântul [[Ioan din Rait|Ioan]], [[egumen]] al Mănăstirii Rait, i-a cerut într-o zi Sfântului Ioan Scărarul (cunoscut și ca Ioan din Sinai) să scrie lucrurile pe care le cunoștea într-o carte. La început, Sfântul Ioan Scărarul ezita ezită să-și asume o astfel de sarcină, dar în cele din urmă a ascultat rugămintea egumenului din Rait și a început să scrie ''Scara'' (mai târziu numită ''Scara sfintelor nevoințe ale desăvârșirii''). Sfântul Ioan a primit numele de "Scărarul" (Climax sau Climacus, adică "al Scării") datorită lucrării sale. Scrierea''Scării'' a fost comparată mai târziu în [[monahism]] cu primirea Legii pe muntele Sinai de către Sfântul [[Profet|prooroc]] [[Proorocul Moise|Moise]].

Această lucrare a fost folosită mai întâi de monahi. Până în zilele noastre, aceștia o citesc în special în timpul [[Postul Mare|Postului Mare]]. Este una din scrierile recomandate în perioadele de [[post ]] și pentru cei care mai sunt "în lume", însă numai cu precauție și sub sfătuirea unui Părinte duhovnicesc<ref>Un exemplu de citire a Scării pentru cei din lume este lucrarea Părintelui John Mack, ''O tîlcuire pentru cei din lume a „Scării” Sfîntului Ioan Scărarul, Editura Teognost, 2002, ISBN: 973-85376-4-9 </ref>. Această lucrare și-a lăsat amprenta asupra vieților multor sfinți precum Sf. [[Teodor Studitul]], Sf. [[Serghie de Radonej]], Sf. [[Iosif de Volokolamsk]], Sf. [[Petru Damaschinul]], Sf. [[Teofan Zăvorâtul]] etcși mulți alți părinți duhovnicești.

Scopul tratatului este de a fi un ghid în urmarea unei vieți închinate întru totul lui Dumnezeu. Metafora scării, asemănătoare cu cea din viziunea Patriarhului Iacov, este folosită pentru a descrie modul în care cineva poate urca spre Împărăția CerurulorCerurilor, începând cu renunțarea la lume și sfârșind în Rai, împreună cu Domnul. Lucrarea este împărțită în treizeci de capitole, fiecare ocupându-se de un păcat sau de o virtute anume. Inițial, capitolele erau numite ''logoi'', dar astăzi sunt mai cunoscute ca "trepte". Conținutul, ca și în cazul Legilor primite de Moise, nu cuprinde în primul rând reguli, reglementări de tot felul, ci mai ales observații asupra practicilor existente. Adesea, limbajul folosit este metaforic, pentru a ilustra mai bine natura păcatului sau a virtuții. În ansamblu, tratatul urmează o linie pogresivăprogresivă, pornind de la renunțarea la lume către sfârșitul care este viața trăită întru iubirea lui Dumnezeu.

#On renunciation of the worldDespre lepădarea de lume#On detachmentDespre neîmpătimire, adică neîntristare#On exile or pilgrimage; concerning dreams that beginners haveDespre înstrăinare#Despre ascultare#On blessed and ever-memorable obedience (in addition to episodes involving many individuals)Despre pocăință#On painstaking and true repentance which constitutes the life of the holy convicts; and about the PrisonDespre amintirea de moarte#On remembrance of deathDespre bucuria plânsului#On joy-making mourningDespre nemâniere și blândețe#On freedom from anger and on meeknessDespre ținerea de minte a răului#On remembrance of wrongsDespre grăirea de rău#On slander or calumnyDespre limbuție și tăcere#On talkativeness and silenceDespre minciună#On lyingDespre trândăvie#On despondencyDespre preaiubitul și vicleanul stăpân care este stomacul#On that clamorous mistress, the stomachDespre puritate și înfrânare#On incorruptible purity and chastity, to which the corruptible attain by toil and sweatDespre iubirea de arginți#On love of money, or avariceDespre sărăcia alergătoare către cer#On non-possessiveness Despre nesimțire (that hastens one Heavenwardsscil. indolență, insensibilitate)#On insensibilityDespre somn și rugăciune și despre cântarea de psalmi în comun#Despre privegherea trupească și duhovnicească#Despre nebărbăteasca temere#Despre slava deșartă#Despre mândrie și blasfemie#Despre blândețe, that issimplitate, deadening of the soul and the death of the mind before the death of the bodynerăutate și viclenie#On sleep, prayer, and psalmody with the brotherhoodDespre minunata smerenie#On bodily vigil and how to use it to attain spiritual vigil, and how to practise itDespre deosebirea gândurilor (discernământul). Recapitularea pe scurt a celor XXVI cuvinte anterioare.#On unmanly and puerile cowardiceDespre isihia (liniștea) trupului și sufletului#On the many forms of vaingloryDespre sfânta și fericita rugăciune#On mad pride and Despre liberarea de patimi (in the same Stepapathia) on unclean blasphemous thoughts; concerning unmentionable blasphemous thoughts, despre desăvârșire și despre învierea sufletului#On meeknessDespre legătura celor trei virtuți, adică credința, nădejdea și dragostea.Lucrarea se sfârșește cu un Cuvânt către păstor (stareț), adresat Sf. Ioan din Rait. == Despre citirea ''Scării'' == Ca orice alt text ascetic sau duhovnicesc, simplicityși acesta ar trebui citit cu grijă. Dat fiind că publicul pentru care a fost scris era unul de monahi, and guilelessness which come not from nature but from conscious effortlimbajul este foarte puternic, foarte dur atunci când compară viața în lume cu viața închinată lui Dumnezeu. Acesta este unul din motivele pentru care această lucrare ar trebui citită sub îndrumarea unui părinte duhovnicesc. ''Scara'' ar trebui citită cu mare atenție și concentrare, pentru a încerca urmarea pe cât posibil a vieții monahilor. Dar se poate citi și câte o treaptă, and about guileindividual. Este important ca un părinte duhovnicesc să fie implicat pentru a putea să-l ajute și să-l călăuzească pe cel care citește. ==Scara Raiului în Țările Române==#On the destroyer of the passions'''''Leastvița''''' este denumirea sub care a circulat în Țările Române până în perioada modernă scrierea Sfântului [[Ioan Scărarul]], ''Scara dumnezeiescului urcuș'', mai cu seamă în urma traducerii făcute de Sfântul Varlaam, traducerea cu cea mai largă răspândire și având impactul cel mai puternic în epocă.  ===Ediții românești=== Scara raiului este una din cele mai cunoscute cărți din literatura duhovnicească ortodoxă, drept care a cunoscut o serie lungă de traduceri, dintre care prima a aparținut mitropolitului Moldovei, most sublime humilityVarlaam, which is rooted in spiritual perceptiondatând din 1618. Un istoric pe larg al traducerilor Scării în [[limba română]] îl găsim în studiul introductiv realizat de Mitropolitul [[Nicolae (Corneanu) al Banatului]] la propria sa traducere a ''Scării''.#On discernment of thoughtsCele mai cunoscute ediții contemporane ale ''Scării" sunt: * a Părintelui [[Dumitru Stăniloae]], în volumul IX din ''Filocalia'' (ed. I IBM, București, passions and virtues1980; on expert discernment; brief summary of all aforementioneded. II Humanitas, București, 2002)* a IPS [[Nicolae (Corneanu) al Banatului]], cu titlul ''Scara raiului'', Amarcord, Timișoara, 1997 (ulterior reeditată). Ambele ediții cuprind câte un studiu introductiv foarte bine documentat despre viața Sf. Ioan Scărarul, despre locul ''Scării'' în spiritualitatea ortodoxă și despre diferitele ediții și traduceri ale lucrării. ===Tema/motivul ''Leastviței'' în arta populară și cultă românească===În Ţările Române, lucrarea ce a fost cunoscută sub denumirea de ''Leastvița'' a avut o mare răspândire și un impact deosebit, motivul scrierii fiind zugrăvit pe pereții mănăstirilor [[Sucevița]] și [[Râșca]]. De asemenea este prezent în sculptura stâlpilor de la case sau în ouăle încondeiate. În secolul al XX-lea' Constantin Brâncuși folosește motivul ''Leastviței'' pentru [[Coloana Infinitului]] de la Târgu Jiu. Motivul rămâne actual, numeroși artiști plastici și meșteri populari continuă să-l folosească.  ===Istoricul ''Leastviței'' în Ţările Române===Pătrunderea scrierii în Ţările Române s-a făcut prin manuscrisele grecești, dar cel mai probabil prin traducerile slavone. Manuscrisele în limba slavonă s-au păstrat din secolul al XV-lea. De aici provine și denumirea de "Leastvița" sau "Lestvița". Unii cercetători sunt de părere că "Scara" a pătruns prin manuscrisele grecești mult mai devreme și de aici a fost tradusă direct în limba română. Aceasta se explică prin receptivitatea culturii românești fața de modelul bizantin. Popularitatea ei trebuie să fi fost mare, de vreme ce Î. P. S. Mitropolit Corneanu afirmă că "episcopi și călugări, voievozi și înalți demnitari, târgoveți și săteni, bărbați și femei, toți au citit cu același nesaț stepenele (treptele) suitoare către cer ale Lestviței". Familii de creștini păstrau în casele lor ''Leastvița'' alături de Sfânta Scriptură sau Cartea de rugăciuni. În Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie'' întâlnim de în nenumărate rânduri referiri la Cuviosul Ioan Scărarul. #On holy stillness of body and soul; different aspects of stillness and how to distinguish them#On holy and blessed prayerPrima traducere cunoscută a ''Scării'' în limba română aparține Mitropolitului Varlaam(?-1657), canonizat de B. O. R. în anul 2007, la 350 de ani de la moartea sa, , the mother of virtuesfăcută pe când era călugăr la mănăstirea Secu(1602-1613). Varlaam traduce într-o limbă vie, and on the attitude of mind and body in prayeraceea care se vorbea pe vremea lui în nordul Moldovei și nu urmează servil topica originalului:#Concerning Heaven on earth''"Ca de mult preț și sufletului de folos aciastia carte ce o au agonisit cu trudă fericitul acela și svântul egumenul de svânta mănăstiria Sinaei. Părinți și frați întru Hristos, or Godlike dispassion and perfectionnumai pentru numele aceștiia cărți ce se chiama Leastvița, and the resurrection of the soul before the general resurrectionadeca Scara. . . "''#Concerning the linking together of the supreme trinity among the virtues; Deși nu s-a tipărit, a avut o largă circulație în copii manuscrise. Reprezintă un moment de cotitură, căci dă un puternic avânt isihasmului românesc, făcându-l de aici înainte accesibil și laicilor. Deși s-a crezut inițial că Varlaam a tradus după un manuscris slavon, s-a demonstrat că sursa a brief exhortation summarizing all that has said at length in this bookconstituit-o manuscrisul neogrec al lui Maximos Margunios.

== Guide to reading =Importanța ''The LadderLeastviței'' în renașterea isihasmului în Ţările Române===Like with other ascetical and spiritual texts, this one should be read carefully. Since the original audience was those practicing the monastic life, the language is very strong when contrasting the life of the world and the life devoted to God. This is one of the reasons why this work should be read under the guidance of a spiritual father. This work can be read at once with careful attention and intense concentration, trying to replicate as much as possible the monastic life. Yet it can also be read in its individual steps as well. The bottom line is that a spiritual father should be there as a guiding hand with this work.

==English language editions==Deși ''The Ladder of Divine Ascent[[Isihasmul]]''pătrunde în Ţările Române încă din secolul al XIV-lea, published by [http://www.thehtm.org/ Holy Transfiguration Monastery]a avut o răspândire mai mult în rândul monahilor și sihaștrilor. (ISBN 0943405033) This editionMitropolitul Tit Simedrea arată că spiritualitatea filocalică pătrunde mult mai devreme, based on prin călugării români ce s-au nevoit la [[ArchimandriteMuntele Athos]] Lazarus Moore's translation is generally preferred over the Paulist Press edition of the ''Ladder''—especially because of the verse numberings, which are the standard way of referencing Climacus' sayings (these are also present in older versions of Archimandrite Lazarus' translation). It is also physically beautiful and much nicer to have on one's bookshelf. It contains an icon of "The Ladder," many other embellishments, and is printed on high quality paper. All that said, the Paulist Press edition is also worth having, especially because of the helpful introduction by Mitropolitul scoate la iveală faptul că în jurul Cuviosului [[Kallistos (Ware) of Diokleia|Bishop KallistosGrigorie Sinaitul]]s-au nevoit și călugări români.

*LuibheidDar numai prin traducerea Mitropolitului Varlaam, Colm; Russell, Norman. ''John Climacus: The Ladder of Divine AscentLeastvița''devine accesibilă în limba română și astfel cunoscută de cât mai mulți cititori. Paulist PressDe altfel , traducerea s-a făcut dintr-o necesitate. [ISBN 0809123304]*MackÎn secolul al XVII-lea, Johnpuțini mai cunoșteau limba slavonă, cu atât mai puțin limba greacă. Prin această traducere, ''Ascending the Heights: A Laymanisihasmul's Guide to the Ladder of Divine Ascent' românesc se răspândește în popor, dovadă fiind folosirea motivului ''Leastviței''la încondeierea ouălor sau la sculptarea stâlpilor de la case. [ISBN 1888212179]

== See also =Importanța ''Leastviței'' în particularizarea ''Rugăciunii lui Iisus''===*[[Ladder of Divine Ascent Icon]]Popularitatea pe care Cuviosul Ioan Scărarul a cunoscut-o în Ţările Române i-a făcut pe unii să creadă că ''Rugăciunea lui Iisus'' ar fi circulat aici, mai mult ca în altă parte, sub forma monologică (monologhistos), conform recomandării Cuviosului din Cuvântul al XXVIII:

== References ==*''The Ladder of Divine Ascent'' as published by [http://www.thehtm.org/ Holy Transfiguration Monastery]*Orthodox Church in America"Nu te porni la vorbărie, biography on St. John of Sinai*[http://wwwca nu cumva prin căutarea cuvintelor să ți se împrăștie mintea.monachosUn cuvânt al vameșului a făcut pe Dumnezeu îndurător și un cuvânt spus cu credință a mântuit pe tâlhar.net/patristics/klimakos_repentanceMultă vorbărie în rugăciune pricinuiește minții năluciri și împrăștiere.shtml Iar un singur cuvânt (Iisus) o adună"'On Repentance that Leads to Joy: The Spirituality of St John Klimakos'], by M.C. SteenbergRugăciunea monologică este puțin răspândită, from the [httpe de părere Kallistos Ware://www''"Formula verbală poate fi scurtată. .monachos.net Monachossau chiar numai "Iisuse", deși această ultimă formulă e mai puțin răspândita"''.net web site]

Se pare că forma monologică ar constitui idealul în rugăciunea lui Iisus, conform viziunii Cuviosului ''[[Calist Catafygiotul]]'' care este de părere că ''"atunci când mintea este împărțită între multe, sau cel puțin între două, nu vede pe Cel ce e simplu Unul"''. După Cuviosul ''Calist Angelicude'' acest ideal nu poate fi atins decât de cei care au înaintat în dragoste pentru Hristos: ''"Rugăciunea aceasta făcută cu luare aminte, fără gândul la ceva prin cuvintele:Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu", înalță mintea în chip nematerial și cu totul negrăit spre însuși Domnul cel pomenit, iar prin :"miluiește-mă pe mine" o face să se întoarcă la ea însăși, nesuferind să nu se roage pentru sine. Dar cel ce a înaintat în dragoste, se îndreaptă prin experiență numai spre Domnul, pentru că a luat încredințare despre lucrul al doilea(despre iertare)"''.<ref>Calist Catafygiotul'',Despre viața contemplativă'',în ''Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii'',vol. VIII</ref> ===Importanța ''Leastviței'' în păstrarea integrității spirituale și teritoriale===Lucrarea lui Varlaam se distinge printr-un suflu umanist. Este o lucrare de atitudine orientată în direcția sprijinirii luptei pentru păstrarea integrității spirituale și teritoriale, pentru păstrarea valorilor Ortodoxiei în fața expansiunii islamului sau a influențelor catolice și protestante. După Liliana Botez, traducerea ''Leastviței'' a fost făcuta de Varlaam după o lungă chibzuința și a avut un scop bine definit, făcând parte din planul defensiv al mitropolitului în fața presiunilor reformator-calvine, a celor unionist-catolice, precum și împotriva jugului otoman.<ref>Liliana Botez,Varlaam,''Scara'' în ''Crestomație de literatură româna veche'''''</ref> Mai târziu, când presiunile reformator-calvine se vor înteți, Varlaam va trece la redactarea unei lucrări ofensive. Astfel, ca reacție împotriva planului de calvinizare a românilor din Ardeal de către principele Rakoczi I, va redacta în anul 1645, lucrarea polemică antireformă ''"Răspuns împotriva catihismusului calvinesc''".  Două secole mai târziu, asemenea lui Varlaam, Teofan Zăvorâtul va face același lucru într-un moment de cumpănă al Ortodoxiei ruse, când aceasta era supusă presiunilor reformator-unioniste și protestante. Dând dovadă de o viziune extraordinară, eremitul Teofan și monahii de la mănăstirea Optina vor traduce într-o limbă rusă vie și accesibilă pe Cuviosul Ioan Scărarul împreună cu alți Sfinți părinți ai ''Filocaliei'', publicând lucrarea în cinci volume , în anul 1877. Efectele au fost de neimaginat. Ia naștere mișcarea slavofilă de întoarcere a Ortodoxiei ruse către ea însăși, își fac apariția pelerinii ruși, nebunii pentru Hristos, care mai târziu vor face obiectul unui subcapitol al hagiografiei populare rusești. ===Importanța ''Leastviței'' pentru secolele care vor urma===Traducerea făcută de Varlaam a reprezentat un moment de cotitură în Ortodoxia românească și a fost de actualitate cel puțin un secol. De abia în 1766, la mănăstirea Putna, va fi făcută o nouă traducere din slavonă de către Vartolomeu Măzăreanu, o traducere care a încercat să țină pasul cu evoluția limbii române. O altă traducere o găsim într-un manuscris din secolul al XVIII-lea, făcută la mănăstirea Căldărușani după un model slav. Au existat și traduceri. Toate acestea au fost sub nivelul traducerii lui Varlaam, denaturând originalul grecesc. O interesantă traducere după un original grecesc o realizează spre sfârșitul secolului al XVIII-lea iluministul Samuil Micu Clain(1745-1806). O încercare de a traduce, pe cât se poate de fidelă este cea a învățatului ieromonah Macarie de la Cernica, care o termină în anul 1782, fără să o poată tipări. == Note: ==<references/> == A se vedea și ==*[[Ioan Scărarul]]*[[Icoana Scării Raiului]] ==Secondary literatureBibliografie == *"Scara dumnezeiescului urcuș" în ''Ascending the Heights Filocalia IX'', ed. a II- A Laymana, traducere de Pr. Dumitru Stăniloae, Humanitas, București, 2002, pp. 7-435.*Ioan Scărarul, ''Scara Raiului'', traducere de IPS Nicolae Corneanu, Amarcord, Timișoara, 1997.*''Scara Sfântului Ioan Scărarul și învățăturile lui Ava Dorotei'', în ''s Guide to The Ladder of Divine AscentFilocalia sau Culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curați, lumina și desăvârși'' by Fr, Ed. John Mack ISBN 1Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1980.*I. C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), ''Crestomație de literatură română veche, ''vol. I-888212II, Ed. Dacia, 1981.*Episcop [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]], ''Puterea Numelui. Rugăciunea lui Iisus în spiritualitatea ortodoxă'', Asociația filantropică medicală creștină CHRISTIANA, București, 1992.*Ieromonah Ioanichie Bălan, ''Vetre de sihăstrie românească, secolele IV-17XX'', Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1982.*Pr. Prof. Dr. Ion Bria, ''Dicționar de teologie ortodoxă A-9 (Z'', Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1981.*Pr. Dr. [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1987. ==Legături externe==*[http://www.svspresslogos.commd/product_info.php?products_id=2710 St Vladimir's Seminary Press2007/08/30/mitropolitul-varlaam-a-devenit-sfant-al-bisericii-ortodoxe-romane Sfantul/Mitropolitul Varlaam])