2.632 de modificări
Modificări
Adăugare secolul XVI
== Secolul XVI ==
Secolul al XVI-lea constituie perioada „clasică” a artei medievale românești, în care s-au creat cele mai reprezentative opere de arhitectură, pictură, sculptură, broderie și argintărie.
===Țara Românească===
Ca și în cazul broderiilor, numărul mare de obiecte de cult cu care au fost înzestrate mănăstirile din țară, precum și alte așezăminte bisericești din Răsăritul Ortodox, presupun existența unor ateliere locale, la sfârșitul secolului al XV-lea și în cursul celui de-al XVI-lea (o scrisoare a lui [[Neagoe Basarab]] către aurarul Celestin din Sibiu pomenea de exercitarea acestui meșteșug al argintăriei de către români). Multe piese erau lucrate însă tot de meșteri sași din Sibiu și Brașov, altele de meșteri din Banat (Petru Smeredeva din Becicherecul Mare, Condo Vlahul, Dumitru Zlătarul din Lipova).
Între piesele păstrate menționăm: [[chivot]]ul dăruit de Neagoe Basarab [[Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)|mănăstirii Dionisiu]] din [[Muntele Athos]], cădelnița și chivotul dăruit de Craiovești [[Mănăstirea Bistrița (Vâlcea)|mănăstirii Bistrița]], trei [[panaghiar]]e, cu reprezentarea unor scene religioase (unul dăruit de Drăghici Vintilescu Șagorului, în 1491, alte de Craiovești, mănăstirilor Bistrita și [[Mănăstirea Tismana|Tismana]]), ferecătura [[Tetraevangheliar]]ului dăruit de postelnicul Marcea mănăstirii Bistrița (1510). În a doua jumătate a secolului, se cunosc alte ferecături, mai multe [[cruce|cruci]] sculptate în lemn și ferecate în argint aurit ș.a.
===Moldova===
În Moldova, numărul meșterilor locali era mult mai mare decât al celor din Țara Românească, deși se cunosc și piese lucrate de meșteri din Transilvania (de pildă, aurarul Ștefan din Cluj lucra pentru mănăstirea Slatina în 1557).
Către sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul celui următor, se cunoaște numele moldoveanului Gligorie Moisiu. Se remarcă o modificare a tematicii tradiționale, renunțându-se la scenele cu multe personaje, în favoarea unor figuri izolate. Dintre piesele reprezentative, notăm câteva ferecături, toate cu scene religioase, având chenare cu inscripții și felurite ornamente, o anaforniță și o cristeniță (refăcută în 1567 din materialul celei dăruite de Ștefan cel Mare), ambele date de Alexandru Lăpușneanu [[Mănăstirea Putna|mănăstirii Putna]], ferecătura unor cruci de lemn sculptate (una dăruită de [[Grigorie_(Roșca)_al_Moldovei|Grigorie Roșca]] [[Mănăstirea Voroneț|Voronețului]], alta de Alexandru Lăpușneanu Slatinei), un panaghiar de la Pângărați (adus la Agapia) și altele.
Multe piese de argintărie au ajuns în posesia unor așezăminte bisericești din Răsărit, ca urmare a daniilor făcute de domnitorii noștri. Altele au dispărut în timpul războaielor purtate pe pământ românesc.
== Secolul XVII ==