Modificări

}}'''Sfântul Mare Mucenic Gheorghe''' (+ 303), supranumit „purtătorul de biruință” (grec. ''tropeophoros''), [[PrăznuirePraznic|prăznuit]] în fiecare an la [[23 aprilie]], este unul dintre cei mai cunoscuți și venerați apărători ai [[Introducere în Creștinismul Ortodox|creștinismului]], numeroase biserici având [[hram]]ul său, iar numele său fiind îmbrățișat de mulți creștini.

[[Imagine:Steagul_de_Lupta_Stefan_cel_Mare.jpg|thumb|250px220px|left|Steagul de luptă al lui [[Ştefan Ștefan cel Mare]], dăruit [[Mănăstirea Zografu (Muntele Athos)|Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos]] în 1500]]Dintre toți [[Sfinți]]i sărbătoriți în lumea creștină, puțini au ajuns la faima de care s-a bucurat, și se bucură, Sfântul Gheorghe, la poporul nostru. În satele și orașele țării noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Mulți oameni, bărbați si femei, îi poartă numele. De asemenea si , și multe orașe din țară. Al treilea braț al Dunării, în Deltă, se numește Brațul Sfântului Gheorghe. Se știe, apoi, că multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost Sfântul Gheorghe. De asemenea, steagul Moldovei, trimis de [[Ştefan Ștefan cel Mare]] la [[Mănăstirea Zografu (Muntele Athos)|mănăstirea Zografu]], din [[Muntele Athos]], are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului, doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și ca o chemare a poporului la lupta creștinilor împotrivă balaurului vremii, adică a păgânilor otomani și împotrivă [[diavol]]ului.

O dovadă este și rugăciunea lui [[Ştefan Ștefan cel Mare]], scrisă pe steagul său: ''"O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ştefan Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Ţării Țării Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea această și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Şi aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei Sale"''.

Şi Și în prezent Sf. Gheorghe este considerat ca fiind ocrotitorul („patronul”) Forțelor Terestre Române.<ref>[http://www.forter.ro/ro/zile_arme/ Forțele Terestre Române - Tradiții: Ziua Forțelor Terestre]</ref>

În timpul împăratului [[Constantin cel Mare]] (+337, prăznuit la [[21 mai]]), după ce acesta acordă libertate cultului creștin prin [[Edictul de la Milano]] (313), în [[Lida]] (gr. Lydda, azi Lod în Palestina, în vechime Diospolis), cetatea unde a crescut sfântul Gheorghe împreună cu mama sa, a fost construită o biserică închinată sfântului mucenic Gheorghe în care au fost depuse moaștele lui. Prăznuirea sfințirii acestei biserici și a depunerii moaștelor Sf. Gheorghe se face la [[3 noiembrie]] în [[sinaxar]]ele Bisericii Ortodoxe.  O parte din [[moaște]]le Sf. Mare Mucenic Gheorghe au fost aduse recent în România<ref>[http://basilica.ro/stiri/hramul-bisericii-isfantul-gheorghe-din-constanta_16531.html Agenția de știri BASILICA: Hramul Bisericii Sfântul Gheorghe din ConstanţaConstanța, 24 aprilie 2014]</ref>. IPS [[Teodosie (Petrescu) al Tomisului|Teodosie Arhiepiscopul Tomisului]], a adus spre cinstire la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Constanţa Constanța o raclă cu moaşte moaște ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Racla cu odoarele duhovniceşti duhovnicești a fost donată de către cardinalul Dionisie Tettamanzi, în prezent Arhiepiscop emerit de Milano (Italia), şi și va rămâne definitiv în acest lăcaş lăcaș de cult constănţeanconstănțean, renumit printre altele şi și datorită faptului că pictura este realizată de Nicolae Tonitza.<ref>[http://adevarul.ro/locale/constanta/foto-vdeo-moastele-sfantului-mare-mucenic-gheorghe-si-au-gasit-casa-lacasul-pictat-tonitza-1_53570f4c0d133766a802adba/index.html Adrian Boioglu: ''Moaştele Moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şiși-au găsit casă în lăcaşul lăcașul pictat de Tonitza'', Ziarul ''Adevărul'', 23 aprilie 2014]</ref>