Modificări

{{copyright|url=http://legalhighs-wholesale'''Sfânta Masă''' (gr.com/ortodoxia.md/tipic-bisericesc/84-explicaii/4526-obiecte-de-cult-simbolismul-ἡ ἁγία τράπεζα — ''i-intrebuinarea-lor}}{{Îmbunătăţire}}aghia trapeza'') sau '''Masa Altarului''', numită și '''Prestol''' sau '''Sfânta MasăPristol''' , este o masă masa așezată în bisericile ortodoxe în mijlocul absidei [[Altar]]ului pe care se aduce [[Euharistie|Sfânta Jertfă]]. Este de formă pătrată confecţionată , lungă și lată de aproximativ un metru, confecționată din piatră sau din lemn. Se sprijină pe unul sau patru stâlpi sau coloane, simbolizându-i respectiv pe care se aduce Jertfa cea fără de sângeDomnul [[Iisus Hristos]] și pe cei patru [[Evanghelist|Evangheliști]]. Sfânta Masă simbolizează tronul slavei lui Dumnezeu şi Mormântul Domnului. Ea este locul prezenţei tainice a Mântuitorului ca Jertfitor şi Jertfă. Sfânta Masă se îmbracă la sfinţirea ei în Este îmbrăcată permanent cu două veşminte. Primul veşmânt este veșminte așezate permanent pe ea, [[cămaşa altarului|cămașa]] sau ''katasarkia. Cămaşa rămâne neschimbată şi este confecţionată '' (de culoare albă, frecvent din material alb de in sau hasa. Ea simbolizează giulgiurile de îngropare a Mântuitorului. Al doilea veşmânt care se îmbracă peste cămaşă este ) și [[enditon]]ul, inditionul sau inditia. El este confecţionat , din material strălucitor şi de diferite culori brocart sau alte țesături prețioase (conform sărbătorilorsau chiar din metale prețioase) în [[culori liturgice|culori]] strălucitoare și care se poate fi schimbatschimba odată cu celelalte [[veșminte]] liturgice și [[acoperăminte]], în funcție de perioada liturgică. Inditionul simbolizează slava lui Dumnezeu. În unele biserici se întâlnesc Sfinte Mese cu indition confecţionat din metal preţios şi împodobit Pe și lângă Sfânta Masă sunt așezate mai multe [[obiecte liturgice]], fiecare cu icoanerolul său specific.

==Obiectele de pe Sfânta MasăSimbolistica==Pe Sfânta Masă reprezintă Jertfelnicul lui Dumnezeu. Ea simbolizează în același timp Tronul lui Dumnezeu, întrucât, prin Sfânta Jertfă săvârșită aici [[har]]ul lui Dumnezeu cel mântuitor și sfințitor se găsesc următoarele obiecte răspândește asupra tuturor credincioșilor. Ea este totodată [[Golgota]], locul răstignirii Domnului Iisus, căci pe acest jertfelnic sunt reactualizate, la fiecare [[Sfânta Liturghie|Liturghie]] Patimile Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Mai reprezintă și Mormântul Domnului, căci prin moartea Lui a dăruit lumii întregi viața veșnică, precum și Cina cea de cult: Sfântul AntimisTaină, când a fost întemeiată Sfânta Evanghelie[[Euharistie]] (spune Teodor de Andida)<ref>Teodor de Andida, ''Comentariu liturgic'', trad. în revista ''BOR'', Sfânta Cruce1971, Chivotul şi trusa pentru boteznr. 3-4.</ref>.

===Sfântul Antimis=Sfințirea==Sfântul Antimis este o bucată de pânză de in sau mătase de formă dreptunghiulară (Sfințirea Sfintei Mese se face la sfințirea Bisericii. Atunci masa altarului se așază și se lipește pe stâlpii ei cu laturile un amestec de 50-60 cm)ceară, care se găseşte la mijlocul sacâz și alte substanțe amintind de îngroparea Mântuitorului. În piciorul Sfintei Mese şi pe care se slujeşte Dumnezeiasca Liturghiesunt de obicei încastrate părticele din Sfintele Moaște ale unui Sfânt Mucenic. El se desface în timpul Sfintei LiturghiiMasa este spălată mai întâi cu apă, când preotul zice: "Rugaţi-văînchipuind taina Botezului, cei chemaţiapoi cu vin și apă de trandafiri, amintind spălarea trupului Domnului..."Acest obiect liturgic are pictate ori brodate: în mijloc punerea Domnului în mormântcu miresme după moarte, iar după care arhiereul miruiește Sfânta Masă în colţuri pe cei 4 Evangheliştisemnul Crucii. În partea cele patru colțuri ale mesei se așază patru bucăți de jos se află inscripţia pânză cu menţiunea Hramului Bisericii pentru care este dat Antimisulicoanele celor patru Evangheliști, data şi semnătura ierarhului care l-temelie a datcredinței Bisericii. În partea de sus, în mijloc, într-o cusătură, După aceea Sfânta Masă se află o părticică din moaştele unui sfânt martir. Sfântul Antimis simbolizează giulgiul îmbracă în primul veșmânt sau cămașa care a fost înfăşurat trupul simbolizează giulgiurile Mântuitorului când a fost pus în mormânt. De aceea, pe marginile lui peste care se află scris troparul punerii în mormânt: "Iosif cel cu bun chipașază [[enditon]]ul, veșmântul strălucit ce simbolizează îmbrăcămintea Sa de lumină de la Înviere. Apoi este așezat pe lemn luând preacurat Trupul TăuSfânta Masă [[Antimis]]ul, cu giulgiu curat înfăşurându-L şi cu miresmeo bucată de pânză brodată pe care este reprezentată îngroparea Domnului, în mormânt nou îngropându-L, L-a puscare sunt cusute părticele din moaștele unui mucenic." Sfântul Antimis Deasupra acestora se păstrează într-o învelitoare așază Sfânta [[Evanghelie (mahramăliturgică) de pânză|Evanghelie]] și Sfânta Cruce. În spatele Sfintei Mese, spre răsărit se așază, numită ilitonpe un postament, o Cruce mare pe care simbolizează mahrama cu este reprezentată Răstignirea Domnului, lângă care a fost înfăşurat capul Mântuitoruluistă permanent o [[candelă]] aprinsă.

În Dacă în Sfântul Antimis Altar pot intra, cu binecuvântarea episcopului sau preotului, și simpli monahi (sau monahii) ori mireni, de Sfânta Masă, odată sfințită, nu au voie să se păstrează şi un burete special. Buretele este folosit atingă decât [[cler]]icii, începând de către preotul slujitor pentru a strânge miridele (fărâmituri la rangul de prescură) [[subdiacon|ipodiacon]]. Pe Sfânta Masă nu ar trebui așezate obiecte care nu au fost sfințite sau care nu sunt obiecte de cult. Icoanele sunt uneori așezate pe Sfântul Disc şi Sfânta Masă pentru o anumită perioadă de pe Sfântul Antimis. Tot pe acest buretetimp, preotul îşi pune partea din Sfântul Agneţ când se împărtăşeşteca parte a pregătirii pentru sfințirea lor ca obiecte de cult.

Buretele este confecţionat dintr-o plantă acvatică numită musa. El ne aduce aminte de buretele îmbibat cu oţet, cu care ostaşii L-au adăpat, în batjocoră, pe Mântuitorul Iisus Hristos (Ioan 19,29). ===Sfânta Evanghelie===Sfânta Evanghelie (din greacă - veste bună, îmbucurătoare) este cartea care cuprinde în sine învăţătura dumnezeiască a Mântuitorului Hristos redată Obiectele de cei 4 evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi Ioan. Ea se află întotdeauna pe Sfânta Masă deasupra Sfântului Antimis şi simbolizează pe Însuşi Mântuitorul, Care a luminat lumea cu lumina învăţăturii Sfintei Evanghelii. Este legată şi îmbrăcată în chip deosebit într-o copertă argintată sau aurită şi împodobită cu icoane: în centru - icoana Învierii, în colţuri - icoanele evangheliştilor, iar în spate - icoana Răstignirii.  ===Sfânta Cruce===Tot pe Pe Sfânta Masă se mai găseşte şi Sfânta Cruce (pot fi şi găsesc în mod obișnuit mai multe), care înfăţişează răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos şi cu care preotul binecuvântează pe credincioşi la Sfânta Liturghie. Sfânta Cruce se foloseşte obiecte liturgice folosite la toate slujbele bisericeşti (exbisericești.Acestea sunt: sfinţirea apei, botez, cununieSfântul [[Antimis]], ş.a.). Ea simbolizează pe de o parte renunţarea şi lepădarea de sine a creştinului, cum a spus Mântuitorul: "Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie" (Matei 16, 24); pe de altă parte, ea este şi stindardul de luptă cu care câştigăm biruinţa împotriva duhului rău, precum cântă Biserica: "Doamne, armă asupra diavolului, crucea Ta o ai dat nouă; că se scutură şi se cutremură, nesuferind a căuta spre puterea ei..." ===Sfântul Chivot===Sfântul Chivot este unul dintre cele mai preţioase obiecte de pe Sfânta Masă. Se mai numeşte şi artoforiu. Are forma unei bisericuţe şi stă totdeauna pe Sfânta MasăEvanghelie, păstrându-se în ea Sfânta Împărtăşanie pentru bolnavi[[Cruce]], precum şi Sfântul Agneţ [[Chivot]]ul trusa pentru Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, de la sfinţirea până la folosirea lui. Este aşezat în partea de răsărit a Sfintei Mese[[botez]], în dreptul Sfântului Antimis. Chivotul simbolizează tronul pe care stă Mântuitorul în slava cerească.  ===Sfeşnicu===Sfeşnicul este un suport care are în partea de sus un orificiu în care se înfig lumânări. Sfeşnicul poate avea [[sfeșnic]] cu unul sau mai multe braţebrațe, fiecare cu simbolul său.Sfeşnicul cu un braţ, numit primikirion semnifică unitatea Sfintei Treimi; sfeşnicul cu două braţe, numit dikirion, simbolizează cele două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu şi Om); sfeşnicele cu trei braţe, trikirion, simbolizează cele trei persoane ale Sfintei Treimi; sunt şi sfeşnice cu şapte braţe, care simbolizează cele şapte daruri ale Sfântului Duh: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinţa (Galateni 5, 22) şi sfeşnice cu douăsprezece braţe, simbolizând pe cei doisprezece Apostoli ai Domnului. ===Trusa pentru botez===Alături de chivot se află trusa pentru Botez (mirniţa) - o lădiţă în care se păstrează Sfântul şi Marele Mir pentru Taina Mirungerii, miruitoarele şi foarfecele pentru Botez.  ==="Crucea Răstignirii"===Tot în Sfântul Altar, în partea de răsărit a Sfintei Mese, se află şi Crucea Răstignirii, o cruce mare, lucrată din lemn, pe care este pictată Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos. Ea se află pe un postament şi se găseşte lângă Sfânta Masă, alături de candela care trebuie să fie permanent aprinsă. Această Cruce se scoate din Sfântul Altar de către preot numai la Denia din Joia Mare (Utrenia Vinerii Patimilor). Se scoate din Sfântul Altar pe uşa dinspre miazănoapte, fiind purtată pe umeri de preot, închipuind pe Mântuitorul, Care Şi-a dus crucea. Se aşează în mijlocul bisericii, se săvârşeşte slujba Sfintelor Patimi şi rămâne aici până a doua zi la Vecernie, când se scoate Sfântul Epitaf. ===Clopoţel===Tot pe Sfânta Masă se mai găseşte şi un clopoţel, care este clopoțel folosit în unele anumite momente liturgice, cum este la Liturghia Darurilor înainte sfinţite, pentru a atrage atenţia credincioşilor, ca să îngenuncheze şi să fie râvnitori în rugăciune. Mai este folosit şi în alte împrejurări, ca de ex.: după terminarea predicii sau citirea Cazaniei, anunţând pe credincioşi să se apropie "cu frică de Dumnezeu şi cu credinţă" de Sfântul Altar, spre a se împărtăşiale Sfintei Liturghii etc.