{{Traducere_EN}}[[Imagine:THE FIRST COUNCIL OF NICEA.jpg|thumb|right|230px|Primul Sinod Ecumenic de la Niceea]]'''Primul Sinod Ecumenic''' a avut loc la [[Niceea ]] (astăzi İznik, în Turcia) în anul 325 d.Hr. și a instituit regula pentru toate [[Sinoade Ecumenice|Sinoadele Ecumenice]] ulterioare. A abordat în primul rând problema [[arianism]]ului, stabilind o primă formă a [[Crezul|Crezului de la Niceea]] și o primă regulă pentru calcularea datei [[Sfintele PaştiPaști|PaştilorPaștilor]] ( sau "[[Pascalia]]"). este Este cunoscut și ca '''Primul Sinod de la Niceea'''.

Sinodul a fost convocat în anul 325 de către Sfântul [[sfânt]]ul împărat [[Constantin cel Mare]]. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman, i-a chemat pe [[episcop]]ii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra [[erezie]]i [[arianism]]ului, doctrină conform căreia [[Iisus Hristos]] ar fi fost o creatură (prima creație a lui Dumnezeu), iar nu născut din veșnicie și Dumnezeu adevărat.

[[Sinod]]ul ar fi trebuit să se țină la Ancyra, dar locația sa locul de desfășurare a lucrărilor acestuia a fost mutată mutat de Constantin la [[Niceea ]] (mult mai aproape de reședința imperială din [[Nicomidia]]), astfel încât împăratului să îi fie mai ușor să ia parte la Sinod. Conform tradiției[[tradiție]]i, Primul Sinod de la Niceea s-a întrunit la [[20 mai]] în anul 325. Ceva mai devreme , în cursul acelui aceluiași an, avusese deja loc un [[Sinod ]] în Antiohia, prezidat de Sfântul [[Osius de Cordoba]], care a condamnat doctrina ariană și pe adepții acesteia, numindu-l chiar explicit și pe [[Eusebiu de Cezareea]] (despre care se crede că a avut o atitudine întrucâtva echivocă pe această temă). Când Constantin a convocat Sinodul la Niceea, el a făcut acest lucru în primul rând pentru a păstra unitatea Imperiului, mai degrabă decât încercând să influențeze formularea învățăturii Bisericii.

După ce împăratul și-a ținut discursurile discursul de deschidere, se consideră că Sfântul Osius este cel care a prezidat Sinodul, fiind convocat în acest scop chiar de către împărat, care și-l alesese drept sfătuitor în chestiuni teologice. Părintele Teologul și istoricul ortodox Prof. [[Alexander Schmemann]], în cartea sa, ''Historical Road of Eastern Orthodoxy'', scrie consideră că împăratul își dorea ca acest sinod să fie "simbolul „simbolul și încununarea" încununarea” victoriei sale asupra lui Licinius și a reunificării Imperiului (<ref>Alexander Schmemann, ''Historical Road of Eastern Orthodoxy'', p. 76)</ref>. În discursul său de deschidere, Sf. Constantin descrie disputele din interiorul Bisericii ca fiind "mai „mai periculoase decât războaiele sau alte conflicte; ele îmi provoacă mai multă durere decât orice altceva" (altceva”.<ref>''ibid.'', p. 77).</ref>

[[Image:Nicea.jpg|thumb|230px|Primul Sinod Ecumenic]][[Eusebiu de Nicomidia]] este primul care propune delegaților spre analiză un crez arian, care este imediat respins. [[Eusebiu de Cezareea]] propune atunci un crez baptismal (de rostit la [[Botez]]) originar din [[Palestina]]. Acesta este considerat de mulți istoric ca fiind cadrul esențial pentru articularea [[Crezul|Crezului de la Niceea]]. Alții consideră că versiunea adoptată a Crezului își avea originea într-o formulare mai veche a unui Crez la un sinod din [[Antiohia]].

Crezul palestinian includea, în [[Hristologie|descrierea Persoanei lui Hristos]], formula, de origine biblică, "Întâi-născut din toată făptura". Această formulare nu apare în Crezul de la [[Niceea]], probabil pentru că, scoasă din contextul în care e integrată în scrisoarea Sfântului [[Apostolul Pavel|Pavel]] către [[Epistola către Coloseni|Coloseni]], ar fi putut fi interpretată în sens arian. În locul său a fost introdusă termenul de-acum celebru de ''[[homoousios]]'', un termen filosofic care însemna că [[Iisus Hristos|Fiul lui Dumnezeu]] este ''[[Deoființă|de o ființă]]'' (consubstanțial) cu [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]]. "Homoousios" înlocuia formula lui Arie, "homiousios" - de ființă asemănătoare, în sensul că Iisus ar fi primit o ființă asemănătoare Tatălui și nicidecum aceeași ființă.

Este foarte interesant faptul că a fost folosit acest termen, deși el fusese mai înainte utilizat de ereticii [[sabelianism|sabelieni]] (și în special de [[Paul de Samosata]]) în cursul secolului al III-lea d.Hr., în timpul disputei lor cu Sfântul [[Dionisie cel Mare]]. Ca și în cazul multor altor termeni filosofici, [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți]] au preluat termenul ''homoousios'' și i-au dat un sens nou, ortodox. Conceptul a fost propus pentru prima dată la Niceea de Osius sau chiar de Constantin însuși, fiind mai apoi susținut de "un mic grup de teologi îndrăzneți și luminați care au înțeles că nu era suficientă o simplă condamnare a lui [[Arie]], ci era nevoie și de o cristalizare a Tradiției Bisericii prin folosirea unui termen clar" (<ref>Schmemann, op. cit., p. 78)</ref>.

În afară de formularea de bază a [[Crezul]]ui, au fost formulate și patru [[anatemă|anateme]] explicite la adresa arienilor. Toți episcopii de la Sinod au semnat Crezul, cu excepția a doi dintre ei, [[Theonas de Marmarica]] și [[Secundus de Ptolemaida]], care au fost ulterior depuși de Biserică și exilați de către împărat împreună cu [[Arie]], care a refuzat și el să accepte decretele Sinodului. Schmemann observă, cu provire privire la cei exilați, că astfel Constantin "confunda iarăși judecata Bisericii cu cea a Cezarului" (p. 79), făcând probabil aluzie la nefericita folosire de către împărat a puterii civile atunci când a ales să îi persecute pe [[donatism|donatiști]].

În afară de problema [[arianism]]ului, Primul Sinod Ecumenic a abordat și o serie de alte probleme. Dintre acestea, merită amintită chestiunea [[Pascalia|Pascaliei]], metoda calculării datei la care trebuiau celebrate [[Sfintele PaştiPaști|PaştilePaștile]]. Până în acel moment, existau mai multe metode de calculare a datei PaştilorPaștilor, dar episcopii întruniți la Niceea au decis să accepte practica alexandrină de a face calculele independent de data [[Paştile Paștile evreiești|PaştilorPaștilor]] [[iudaism|evreiești]], stabilind și că data sărbătorii trebuia să cadă după echinocțiul de primăvară. Astfel, ei au respins practica antiohiană de a face referire la calcularea datei în funcție de practica iudaică.

==Participants=Canoane===A list of bishops at the council existsTot cu acest prilej s-au adoptat și 20 de canoane care s-au referit la, including about în ordine stabilită de Sinod:*1. cei care se mutilează sau cer să fie mutilați să nu fie primiți în cler;*2. cei de curând botezați să nu fie promovați de îndată la hirotonisire;*3. viața clandestină a clericilor;*4. cerințe pentru a fi consacrat episcop;*5. situația celor excomunicați și datoria de a ține sinod de două ori pe an în fiecare episcopie;*6. precedența anumitor sedii episcopale; consensul mitropolitului pentru a fi consacrat episcop;*7. episcopul Ierusalimului;*8. atitudinea față de catari;*9. promovarea la preoție fără examenul recerut;*10. cei care și-au renegat credința în timpul [[Persecuții împotriva creștinilor|prigoanei]] și apoi admiși între clerici;*11. renegarea propriei credințe de către mireni;*12. cei care au părăsit lumea pentru viața consacrată și apoi s-au întors la ea;*13. penitenții care cer [[Euharistia]] pe patul morții;*14. despre [[catehumen]]ii lași (care au cedat în timpul prigoanei);*15. despre clericii care se mută din loc în loc;*16. despre clericii care nu locuiesc în bisericile pentru care au fost aleși;*17. despre clericii cămătari;*18. locul [[diacon]]ilor la celebrările liturgice și rândul lor la împărtășanie;*19. despre cei care vin în Biserica ortodoxă de la eroarea (erezia) lui [[Paul din Samosata]] și despre diaconese;*20. în zilele de [[duminică]] și-n zilele [[Cincizecime|Cincizecimii]] nu trebuie să se facă rugăciuni în genunchi. ==Participanți== Există o listă a episcopilor care au participat la Sinod, cuprinzând aproximativ 230 namesde nume, though there are indications that the signature lists are defective. Stdar există unele indicii că listele ar avea unele lipsuri. Sfântul [[Athanasius of AlexandriaAtanasie cel Mare|Atanasie al Alexandriei]] puts the number at afirmă că numărul participanților era de 318<ref>Socrate Scolasticul, Epifanie de Salamina și Eusebiu de Cezareea vorbesc de 250; Eustațiu de Antiohia: 270; Ghelasie de Cizic, which is regarded as peste 300.</ref>, număr cu semnificație mistică, întrucât acesta era numărul slujitorilor lui [[Avraam]] (care pe atunci se numea încă „Avram”) pe care acesta i-a luat cu el atunci când s-a mystically significant number, as in dus să îl salveze pe nepotul său [[GenesisLot]] (Cf. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=14:Facerea 14, the number of servants whom 14]). La Sinod au fost prezenți puțini [[Abrahamepiscop]] i din Occident (then still named o situație care avea să se repete la toate [[Sinoade Ecumenice|Sinoadele Ecumenice]]): Marcu de Calabria, Nicasie de Dijon, Domnus de Stridon, [[Osius de Cordoba]] și [[Cecilian al Cartaginei]]. [[Silvestru I al Romei|Sfântul Silvestru, Papă al Romei]] a fost reprezentat de doi [[preot|preoți]].  Au fost prezenți și mai mulți [[sfânt|sfinți]] răsăriteni binecunoscuți: în afară de [[Atanasie cel Mare]], mai erau prezenți [[Nicolae al Mirelor]], [[Spiridon al Trimitundei]], [[Alexandru al Alexandriei]] și [[Pafnutie al Tebaidei]]. Între participanții la sinod, semnatari ai hotărârilor doctrinare și canonice, se numără și doi ierarhi de pe teritoriul de astăzi al României. "AbramEste vorba de ''Scitanul'', cum este menționat de [[Eusebiu de Cezareea]], [[Marcu Tomensis]], așa cum a fost identificat de către istorici, și [[Teofil episcopul Goților]] care își avea reședința în zona de astăzi a județului Buzău") took with him to rescue his nephew <ref>Pr. Prof. Dr. [[Adrian Gabor]] de la Catedra de Teologie istorică a Facultății de Teologie ortodoxă din București - sursă: http://www.basilica.ro/ro/stiri/pomenirea_celor_318_sfinti_parinti_care_au_participat_la_primul_sinod_ecumenic.html</ref> ==Zile de pomenire == [[Pomenire]]a ''Sfinților Părinți de la Primul Sinod Ecumenic'' se face la [[29 mai]] și în [[Penticostar#Duminica a șaptea după Paști, a Sfinților Părinți de la Sinodul întâi ecumenic|a șaptea duminică după Sfintele Paști]]. La [[Sfânta Liturghie]] din această zi se citește [[Pericopă|pericopa]] evanghelică de la [[Evanghelia după Ioan]], cap. 17, versetele 1-13. Pericopa reamintește rugăciunea înălțată de Mântuitorul [[Iisus Hristos]] către [[Tatăl]], pentru Sine și pentru toți credincioșii, înainte de prinderea și [[răstignirea]] Sa. Mai sunt pomeniți și în a noua duminică după [[Pogorârea Sfântului Duh|Rusalii]], numită ''[[Duminica Sfinților Părinți de la primele șase Sinoade Ecumenice]]''. ==Note==<references/> ==Surse==*[[Lot:en:First_Ecumenical_Council]]*[https://en.wikipedia.org/wiki/First_Council_of_Nicaea First Ecumenical Council]

Only a few ==A se vedea și==* [[bishopSinoade Ecumenice]]s from the West were present (a pattern common to all the [[Ecumenical Councils]]): Marcus of Calabria, Nicasius of Dijon, Domnus of Stridon, [[Hosius of Cordoba]], and [[Caecilian of Carthage]]. Pope St. [[Sylvester of Rome]] was represented by two of his [[priest]]s.

A number of renowned Eastern [[saint]]s were also present: besides [[Athanasius the Great]] were [[Nicholas of Myra]], [[Spyridon of Trimythous]], [[Alexander of Alexandria]], and [[Paphnutius of Egypt]].==Commemoration Legături externe==The '''Holy Fathers of the First Ecumenical Council''' are commemorated on *[[May 29http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=101563 Pomenirea Sfinților Părinți de la Primul Sinod Ecumenic]] and also on the - pe site-ul [[Pentecostarion|seventh Sunday after PaschaOCA]](în limba engleză). They are also commemorated on the 9th Sunday after *[[Pentecosthttp://sfnicolae.wordpress.com/2008/06/07/sinodul-ecumenic-de-la-niceea-325/ Blogul dedicat Sf. Nicolae]], the [[Sunday of the Fathers of the First Six Councils]].

[[Categorie:Sinoade ecumenice|1]]