Modificări

'''Arie''' (c.250-336) a fost un [[eretic]] de la începutul secolului al IV-lea, [[teolog]] şi și [[preot]], care învăţa învăța că [[Iisus Hristos|Fiul lui Dumnezeu]] nu a fost din veşnicieveșnicie, ci că Fiul a fost o fiinţă ființă creată şi și subordonată lui [[Dumnezeu Tatăl]]. Această învăţătură învățătură a fost considerată de Biserică [[erezie]], cunoscută sub numele de [[arianism]], şi și condamnată de [[Sinodul I Ecumenic]] de la [[Niceea]] în anul 325. Controversa teologică a continuat însă câţiva câțiva zeci de ani, fiind susţinută susținută chiar de către unii împăraţi împărați (cum a fost, de exemplu, [[Constanţiu Constanțiu al II-lea]], fiul şi urmaşul și urmașul lui [[Constantin cel Mare]]). Doar după moartea fulgerătoare a lui Arie în anul 336, controversele au mai scăzut în intensitate.

==ViaţaViața==Se pare că Arie era de descendenţă descendență libiană sau berberă, fiind născut în jurul anului 250 în nordul Africii. Tatăl său este cunoscut sub numele de Amonie. Arie a crescut în Alexandria, Egipt în vremea în care oraşul orașul era centrul erudiţie creştineerudiție creștine. De asemenea, erau vremurile când se dezvolta explicaţia explicația teologică a relaţiei relației dintre Tatăl şi și Fiul. Astfel, învăţăturile învățăturile lui Arie au devenit unul din punctele de vedere propuse în timpul controverselor hristologice.Arie a fost unul din elevii lui Lucian al Antiohiei, un vestit învăţător şi [[mucenic]] creştin. În 306, Arie a fost alături de Meletie, un alt schismatic egiptean împotriva lui Petru, [[Episcop]] de [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]]. Disputa lor s-a stins curând iar Petru l-a [[hirotonire|hirotonit]] pe Arie ca [[diacon]]. Ulterior, iarăşi fiind împotriva lui Petru, Arie a câştigat prietenia succesorului lui Petru, [[Ahila al Alexandriei|Ahila]], care l-a hirotonit [[preot]] în 313, dându-i astfel lui Arie un statut oficial. În mod evident, Arie spera să îi succeadă lui Ahila ca [[patriarh]] al Alexandriei. În vremea episcopului Ahila este menţionat faptul că Arie devine un personaj controversat, aşa cum mărturiseşte istoricul Socrate Scolasticul. Acest lucru s-a întâmplat atunci când Arie şi-a prezentat silogismul :''Dacă Tatăl s-a făcut Fiu, el care a fost făcut are un început al existenţei. Din aceasta rezultă că a fost un timp când Fiul nu exista. Aşadar, se deduce singura posibilitate că el şi-a luat esenţa din nimic''.

Arie a fost unul din elevii lui Lucian al Antiohiei, un vestit învățător și [[mucenic]] creștin. În 318306, Arie intră într-o dispută cu a fost alături de Meletie, un alt schismatic egiptean împotriva lui Petru, [[Episcop]] de [[Listă Biserica Ortodoxă a patriarhilor de Alexandriei|Alexandria]]. Disputa lor s-a stins curând iar Petru l-a [[hirotonire|Episcopul Alexandru I al Alexandrieihirotonit]] pe Arie ca [[diacon]]. Ulterior, care îi succedase iarăși fiind împotriva lui AhilaPetru, cu privire la învăţăturile sale referitoare la adevărul fundamental al filiaţiei şi esenţei divine ale lui Dumnezeu. În timp ce Arie şi-a făcut adepţi printre prelaţii sirienicâștigat prietenia succesorului lui Petru, [[Ahila al Alexandriei|Ahila]], un sinod alexandrin format din 100 de episcopi care l-a condamnat hirotonit [[preot]] în 321313, dându-i astfel lui Arie un statut oficial. El a fost excomunicat şi a fugit în Palestina. Acolo s-a împrietenit cu În mod evident, Arie spera să îi succeadă lui Ahila ca [[Eusebiu de Nicomediapatriarh]]al Alexandriei. În vremea episcopului Ahila este menționat faptul că Arie, devine un scriitor prolificpersonaj controversat, așa cum mărturisește istoricul Socrate Scolasticul. Acest lucru s-a întâmplat atunci când Arie și-a scris multe lucrăriprezentat silogismul :''Dacă Tatăl s-a făcut Fiu, atât în proză cât şi în versuri, în el care îşi apăra convingerile, reunite într-a fost făcut are un volum mai amplu numit de el ''Thalia''început al existenței. Majoritatea acestor scrieri Din aceasta rezultă că a fost un timp când Fiul nu au supravieţuitexista. Așadar, fiind distruse pentru se deduce singura posibilitate că erau ereticeel și-a luat esența din nimic''.

În schimb318, Arie intră într-o dispută cu [[Listă a patriarhilor de Alexandria|Episcopul Alexandru I al Alexandriei şi-a prezentat cazul lui Alexandru de Constantinopol şi Eusebiu de Nicomedia, de faţă fiind şi împăratul ([[Constantin cel Mare]]). Cearta a continuat, devenind o dispută intensă în cadrul Imperiului Romancare îi succedase lui Ahila, pe care împăratul nu o mai putea toleracu privire la învățăturile sale referitoare la adevărul fundamental al filiației și esenței divine ale lui Dumnezeu. Pentru În timp ce Arie și-a calma ceartafăcut adepți printre prelații sirieni, el a convocat un [[sinod]] cu delegaţi alexandrin format din întreg imperiul100 de episcopi l-a condamnat în 321. Acesta El a fost excomunicat și a fugit în Palestina. Acolo s-a împrietenit cu [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Eusebiu de la NiceeaNicomedia]] şi a avut ca scop să stabilească ceea ce se învăţase încă de la început. Sinodul s-Arie, un scriitor prolific, a reunit la Niceeascris multe lucrări, lângă Constantinopol atât în proză cât și în anul 325. Aiciversuri, mărturisirea de credinţă a lui Arie a fost desfinţată punct cu punct. Apoiîn care își apăra convingerile, sub conducerea împăratului Constantin, Sinodul a dezvoltat reunite într-un [[crez]], Crezul volum mai amplu numit de la Niceeael ''Thalia''. Majoritatea acestor scrieri nu au supraviețuit, fiind distruse pentru instruirea catehetică şi botez, învăţăturile lui Arie fiind declarate că erau eretice.

În urma acestui sinodschimb, Alexandru I al Alexandriei și-a prezentat cazul lui Alexandru de Constantinopol și Eusebiu de Nicomedia, Arie şi susţinătorii săi au fost demişi şi trimişi în exilde față fiind și împăratul ([[Constantin cel Mare]]). TotuşiCearta a continuat, îngrijorarea referitoare la utilizarea termenului ''homoousios - consubstanţialitate''devenind o dispută intensă în cadrul Imperiului Roman, pe care împăratul nu o mai putea tolera. Pentru a fost folosit la formularea acuzaţiilor împotriva lui Ariecalma cearta, el a persistatconvocat un [[sinod]] cu delegați din întreg imperiul. Anterior, definiţii neadecvat formulate ale consubstanţialităţii au Acesta a fost parte componentă din argumentaţia folosită în demiterea lui [[Paul Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod de Samosatala Niceea]] și a avut ca scop să stabilească ceea ce se învățase încă de la început. Sinodul s-a reunit la Niceea, lângă Constantinopol în anul 269325. Aici, care în acea vreme era considerat ca având tendinţe sabelianiste. În argumentaţia sa împotriva mărturisirea de credință a lui Ariea fost desființată punct cu punct. Apoi, Alexandru al Alexandriei sub conducerea împăratului Constantin, Sinodul a rafinat definiţia dezvoltat un [[crez]], Crezul de la Niceea, pentru a atenua obiecţiile de mai înainte. Cu toate acesteainstruirea catehetică și botez, nu toţi cei de faţă au fost de acord cu acesteaînvățăturile lui Arie fiind declarate eretice.

Prin urmareÎn urma acestui sinod, decizia de la Niceea a Arie și susținătorii săi au fost aproape imediat contestată, iar după moartea lui Alexandru demiși și trimiși în 327exil. Totuși, multora dintre suporterii lui Arie l-i sîngrijorarea referitoare la utilizarea termenului ''homoousios -consubstanțialitate'', care a permis să îşi reia vechile funcţii ceea ce i-a permis lui Eusebiu de [[Nicomidia]] să-l influenţeze din nou pe Constantin. Chiar şi fost folosit la formularea acuzațiilor împotriva lui Arie i s-, a permis să se reîntoarcă la Alexandria în 331persistat. Mulţi dintre susţinătorii deciziei de la Niceea Anterior, definiții neadecvat formulate ale consubstanțialității au fost demişi deoarece se găseau în imposibilitatea de a apăra sinodul fără ca aparent să cadă parte componentă din argumentația folosită în demiterea lui [[sabelianismPaul de Samosata]]în anul 269, care în acea vreme era considerat ca având tendințe sabelianiste. Eustatie În argumentația sa împotriva lui Arie, Alexandru al Alexandriei a rafinat definiția pentru a atenua obiecțiile de Antiohiamai înainte. Cu toate acestea, Marcel nu toți cei de Ansira şi mulţi alţii, suporteri ai lui Atanasie față au fost de Alexandria, se aflau printre aceştiaacord cu acestea.

Devenind favorabil lui AriePrin urmare, împăratul Constantin i-decizia de la Niceea a cerut fost aproape imediat contestată, iar după moartea lui Atanasie să reintre în comuniune cu Arie. Atanasie a refuzat aceasta şi, Alexandru în consecinţă, a fost acuzat de trădare a împăratului şi exilat la Trier. Cu acordul împăratului327, multora dintre suporterii lui Arie au provocat tulburări în Alexandria pentru li s-a prelua puterea. Atunci, împăratul permis să își reia vechile funcții ceea ce i-a cerut permis lui Alexandru Eusebiu de Constantinopol Nicomedia să îl primească -l influențeze din nou pe Arie în comuniuneConstantin. Opunându-se reabilitării Chiar și lui Arie, Alexandru i s-a cerut adepţilor lui permis să se roage reîntoarcă la Alexandria în 331. Mulți dintre susținătorii deciziei de la Niceea au fost demiși deoarece se găseau în imposibilitatea de a apăra sinodul fără ca ori el ori Arie aparent să părăsească această lumecadă în [[sabelianism]]. Eustatie de Antiohia, înainte Marcel de a intra în comuniune cu acesta.ŞiAncyra și mulți alții, o zi înainte să reintre în comuniunesusținători ai lui [[Atanasie al Alexandriei]], Arie a murit subit. Acestea se petreceau în anul 336aflau printre aceștia.

Devenind favorabil lui Arie, împăratul Constantin i-a cerut lui Atanasie să reintre în comuniune cu Arie. Atanasie a refuzat aceasta și, în consecință, a fost acuzat de trădare a împăratului și exilat la Trier. Cu acordul împăratului, suporterii lui Arie au provocat tulburări în Alexandria pentru a prelua puterea. Atunci, împăratul i-a cerut lui Alexandru de Constantinopol să îl primească pe Arie în comuniune. Opunându-se reabilitării lui Arie, Alexandru a cerut adepților lui să se roage ca ori el ori Arie să părăsească această lume, înainte de a intra în comuniune cu acesta. Și, o zi înainte să reintre în comuniune, Arie a murit subit. Acestea se petreceau în anul 336. Moartea lui Arie şiși, un an mai târziu, a împăratului Constantin cel Mare, au adus o perioadă de acalmie în această controversă, dar controversele ''hristologice'' au mai durat câteva sute de ani.

[[Categorie:PreoţiPreoți]]