14.992 de modificări
Modificări
infocasetă
{{Sfinti|nume= Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iași|Imagine= [[ImageFișier:Piadosa Parascheva1-wikipedia.jpg|thumb250 px|right|Sfânta Sf. Cuvioasă Parascheva de la IaşiIași]]|nastere= secolul al X-lea,<br/>Epivat (aproape de [[ImageConstantinopol]])|adormire= secolul al XI-lea|localizare=[[Imagine:St Petka-Klisura Monastery Icon-wikipediaFlag_of_the_Byzantine_Empire.jpgpng|thumb|right|Icoană a Sf. Parascheva (Mănăstirea Klisura24 px]] [[Constantinopol]], Bulgaria)<br>[[Imperiul Bizantin]]|recunoastere= panortodoxă|etnie= |tip= [[Image:Paraskeva-Vologda-wikipedia.jpgcuvioasă]]|thumbcanonizare= |right|Icoană a Sf. Parascheva - "Sfânta Vineri" (sec. XV, Muzeul din Vologda)calendar= [[14 octombrie]]|biserici= |site=|}}'''Sfânta Cuvioasă Paraschiva Parascheva cea Nouă''' sau '''Parascheva de la Iași''' este o sfântă [[cuvioasă]] cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România, Serbia, Grecia şi și Bulgaria <ref>A se vedea în această privinţă privință frumoasa carte-album, în limbile română, greacă şi și engleză, ''Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor'', Editura mitropolitană TRINITAS, IaşiIași, 2000.</ref>. În România este considerată ocrotitoarea Moldovei, şi și este cea mai populară dintre toţi toți [[sfinţisfinți]]i ale căror [[moaştemoaște]] se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti. În popor, mai este cunoscută și ca ''Sfânta Vineri'' <ref> Cel mai frecvent, această denumire atribuită Sfintei Paraschiva Parascheva a fost considerată o suprapunere cu personajul și numele păgânei zeițe Venera; credem totuși că este posibil ca acest apelativ să constituie o inedită "traducere" a numelui Sfintei din limba greacă: cuvântul grecesc care desemnează ziua de vineri este ''paraskevi''.</ref>. [[Praznic|Prăznuirea ]] ei se face la [[14 octombrie]], când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la IaşiIași, ca să se închine la sfintele sale moaştemoaște.
:''Nu trebuie confundată cu Sf. Muceniţă Muceniță [[Parascheva Romana]].''. ==Viaţa Viața pământească==[[Imagine:St Petka-Klisura Monastery Icon-wikipedia.jpg|thumb|right|Icoană a Sf. Parascheva (Mănăstirea Klisura, Bulgaria)]][[Imagine:Paraskeva-Vologda-wikipedia.jpg|thumb|right|Icoană a Sf. Parascheva - "Sfânta Vineri" (sec. XV, Muzeul din Vologda)]]Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Tracia, într-un sat numit Epivata, lângă [[Constantinopol]], din părinți creștinigreci, de neam bun și bogați, având multe averi. Ei au botezat-o și au crescut-o pe Parascheva în credința creștină. Evlavioasă fiind, mergea mereu cu maica ei la biserica [[Maica Domnului|Preacuratei Născătoare de Dumnezeu]]. Într-o zi, după ce trecuse de vârsta de zece ani, mergând la biserică, a auzit acest cuvânt al [[Evanghelie]]i: "Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine și să ridice [[Cruce]]a sa și să urmeze Mie" ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=9#23 Luca 9, 23] ). Auzind acestea, s-a aprins inima ei, dorind să împlinească pe dată cuvântul Evangheliei și, ieșind din biserică și întâlnind un sărac, s-a ascuns de maica sa și, dezbrăcându-se de hainele bogate pe care le purta, le-a dat lui, iar ea a îmbrăcat hainele săracului.
Iar când a venit acasă și au văzut-o părinții într-un astfel de chip, s-au îngrozit și au bătut-o, ca să nu mai facă așa ceva. Ea însă a făcut acestea de mai multe ori, neluând în seamă ocările, amenințările și bătaia pe care o lua de la părinți. Iar cele pe care le îndura acasă erau ca niște prevestiri ale roadelor duhovnicești de mai târziu, mai presus de firea omenească. Sufletul ei ardea însă de dorința de a sluji lui Dumnezeu, după cuvântul auzit. Drept care, într-o bună zi a fugit de acasă fără știrea părinților, plecând la Constantinopol, unde s-a închinat în bisericile lui Dumnezeu, la moaștele Sfinților de acolo și a ascultat povățuirile duhovnicești ale sfinților bărbați de acolo. Întărindu-se cu rugăciunile lor, a plecat din cetate, a trecut în Calcedon și în cele din urmă s-a așezat în Heracleea Pontului, mergând pe jos până acolo.
Iar părinții ei, după ce au căutat-o ei înșiși și cu ajutorul altora multă vreme, negăsind-o, s-au întors acasă. Iar preafericita fecioară, ajungând la Heracleea Pontului, a ajuns la o biserică a Născătoarei de Dumnezeu, s-a așezat la pământ și l-a udat cu lacrimi; apoi s-a sculat și, prin rugăciune umplându-se de [[har]], cinci ani întregi a petrecut cu răbdare, nevoindu-se în acest sfânt locaș, sporind duhovnicește în multe chipuri. Ea nopțile și le petrecea în rugăciuni neîncetate, iar zilele în ajunări fără număr, în rugăciune cu lacrimi și tânguiri neîncetate; iar pentru puținul somn pe care și-l îngăduia, se culca jos pe pământul gol. Iar ea în toate era smerită, având cugetul cumpătat, inima curată și plină de evlavie către Dumnezeu. După trecerea celor cinci ani în aceste nevoințe,i-a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau să o ducă la Ierusalim; căci ea își dorea să meargă acolo și ruga pe Dumnezeu și pe Maica Lui pentru aceasta. Astfel pregatită, ea a ieșit din biserică și, îngrădită cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim, închinându-se la toate Locurile Sfinte, mergând pe acolo "unde și blândele picioare ale Mântuitorului meu Hristos au călcat". Împlinind acestea, a mers în pustiul Iordanului și a ajuns la niște [[călugăr]]ițe [[pustnic]]e, alăturându-se lor. Mult s-a nevoit și aici, până l-a biruit pe vrajmasul diavol, care mai înainte năvălise asupra ei cu ispite multe și de tot felul, neputând a le lăsa în scris pe toate. Băutura ei era apa de izvor, și de aceasta foarte puțină; iar în loc de așternut folosea o rogojină; îmbrăcămintea ei era o haină, și aceasta foarte zdrențăroasă; iar cântarea pe buzele sale era neîncetată, lacrimile de-a pururea. Peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful îmbunătățirilor, smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea.
Ea a răbdat ani la rând în această [[mănăstire]] de călugărițe. Și nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, ajungând la vârsta de 25 de ani, a plecat de acolo și s-a dus la Iope. Și mergând de acolo pe o corabie, a pornit către patria sa, ajungând acolo după o călătorie plină de primejdii pe mare. Apoi pururea pomenita a venit iarăși la Constantinopol, și după ce a cercetat dumnezeieștile locașuri și pe sfinții bărbați, a plecat și s-a așezat într-un sat numit Calicratia, în biserica Sfinților [[Apostoli]], nesocotind petrecerea părinților săi de bun neam și batjocorind înțelepțește uneltirile vicleanului înșelător. Doi ani a petrecut acolo, după care a adormit întru Domnul, încredințându-și sfântul său suflet în mâinile îngerești, spre sălășluirea în locașurile cele veșnice și dumnezeiești; iar trupul său, înfrumusețat cu dumnezeiești îmbunătățiri, l-a ascuns în pământ.
==Minuni după moarte==
Multă vreme după aceasta, a trecut din această viață un om care își petrecuse viața în răutăți, iar trupul său a fost îngropat aproape de cel al [[Cuvios|cuvioasei]]. Dar ea n-a vrut să rabde aceasta, ci, arătându-se în vis unui sfânt bărbat, i-a zis: "Ridică „Ridică trupul acesta și-l aruncă; că soare fiind și lumină, nu pot suferi întunericul și murdăria"murdăria”. Însă zăbovind acel dumnezeiesc bărbat, pentru că socotise arătarea cuvioasei drept un vis obișnuit, ea i s-a arătat și a doua, și a treia oară, strigându-i aceleași lucruri și mustrăndumustrându-l cu asprime. Atunci călugărul și-a venit în sine după cum se cuvena și, după cuvântul cuvioasei, care îi arăta cu degetul locul, degrabă s-a sculat și cu sârguință a descoperit poporului vedenia sa. Atunci au alergat cu toată cetatea să împlinească porunca Sfintei. Și săpând, când s-au apropiat de sicriul ei, i-au aflat trupul cu totul nestricat și plin de bună mireasmă. Atunci i-au luat trupul și cu evlavie l-au adus în biserica Sfinților Apostoli, umplând aerul de miresme și tămâieri, cântând psalmi. Și este cu neputință a povesti în scris toate minunile [[minuni]]le care s-au săvârșit după așezarea moaștelor ei aici, din pricina mulțimii lor: șchiopi, surzi, ciungi, ologi și tot felul de bolnavi au fost vindecați; doar atingându-se cei suferinzi de racla ei, pe dată se depărta de la ei toate bolile fără leac și toate neputințele. Iar minunile care se fac prin sfintele sale Moaște [[moaște]] nu încetează până în ziua de azi a da îmbelșugate tămăduiri, cu harul lui [[Iisus Hristos]], Cel ce a preamărit-o.[[ImageImagine:Stpetka-wikipedia.jpg|thumb|right|Icoană a Sf. Paraschiva (Petka) "din Bulgaria" (Parascheva, Biserica Sf. Parascheva din Rupite, Bulgaria)]] După spusele lui Eftimie și Rafail, precum și ale lui [[Meletie al Atenei]] și [[Dositei al Ierusalimului|Dositei]], patriarhul [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]], Sfintele sale Moaște au fost mutate de acolo în cetatea Târnovo <ref> Astăzi, Veliko Târnovo de astăzidin Bulgaria. </ref>, vechea capitală țarilor bulgari; iar de acolo s-au strămutat la Belgrad, apoi la [[Constantinopol]]. Iar de la Constantinopol, Sfintele Moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost strămutate la Iași pe vremea domnitorului voievodului [[Vasile Lupu ]] al Moldovei. Acesta, plătind datoriile pe care [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia de Constantinopol]] le avea către turci, a primit de la Patriarhul Ecumenic [[Partenie al Constantinopolului|Partenie]] (și cu îngăduința sultanului Murad al IV-lea), drept mulțumire, Moaștele moaștele Cuvioasei, pe care le-a adus cu mare cheltuială la Iași .<ref> Conform relatării lui Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei de mai târziu, Vasile Lupu a cheltuit peste 300 de pungi cu galbeni pentru a putea strămuta moaștele Sfintei, întrucât conform legislației otomane era interzisă mutarea oricărui trup mort mai mult de trei mile. Iar înduplecându-l pe sultan cu bani, acesta i-a dat și un dregător și mai mulți ofițeri care să însoțească moaștele Sfintei până la Iași. </ref> Întreaga poveste a strămutării moaștelor Cuvioasei la Iași este zugrăvită pe peretele de sud al [[Biserica Sfinţii Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi (Iaşi)|bisericii Sfinții Trei Ierarhi]] din Iași. Această strămutare de atunci este scrisă și în marmură, în locul unde sunt așezate sfintele moaște, astfel: „Cu voința Tatălui, cu bineplăcerea Fiului și cu conlucrarea Sfântului și de viață făcătorului Duh, a Dumnezeului celui mărit și închinat în Sfânta și cea de o ființă și nedesparțită Treime. Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Ioan Vasilie Voievod cu mila lui Dumnezeu domnitor a toată Moldavia, fiind râvnitor și apărător al sfintei credințe răsăritene, după dumnezeiască îngrijire, a strămutat din Constantinopol cu multă osârdie și prea multă dorință aceste cinstite moaște ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea din Târnova. Această strămutare a fost a treia. Iar preasfințitul și fericitul a toată lumea patriarh Partenie, cu toată bunăvoința și sfatul Bisericii, a trimis aceste sfinte moaște ca pe o vistierie dumnezeiască, cu prea fericiții trei mitropoliți: Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianupolei si Teofan al Paleon-Patronului, în zilele prea sfințitului [[Varlaam al Moldovei|Varlaam]] mitropolitul Sucevei și a toată Moldavia; iar binecinstitorul și de Hristos iubitorul și cu mila lui Dumnezeu stăpân al nostru și domnitor a toată Moldavia Ioan Vasilie Voievod, de acasă ieșind cu evlavie și din tot sufletul primind această neprețuită vistierie, potrivit le-au pus și le-au păstrat în cea nouă zidită biserică a Sfinților Trei Ierarhiși ai lumii dascăli: [[Vasile cel Mare|Vasilie cel Mare]], [[Grigorie Teologul|Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul]] și [[Ioan Gură de Aur]], spre cinstea și mărirea lui Dumnezeu Celui lăudat în [[Sfânta Treime|Treime]] și spre veșnica solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru lăsarea păcatelor sale și a tot strălucit neamul lui. În anul de la [[Adam]] 7149, iar al domniei lui al 8-lea, în [[13 iunie]]; în același an s-a născut și preaiubit fiul lui, Ioan Ștefan Voievod, căuia să-i dea Domnul zile îndelungate și viață de mulți ani. Amin”. În ziua de [[13 iunie]] 1641, cinstitele moaște au fost așezate in minunata biserică a mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului. Cinstitele moaște au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaș, fiind mutate în [[paraclis]]ul mănăstirii. Dar în seara zilei de [[26 decembrie]] 1888, după slujba [[Vecernie]]i, din neatenție a rămas aprinsă o [[lumânare]] din sfeșnicul de lângă racla din lemn în care erau așezate cinstitele moaște; peste noapte, lumânarea a ars, iar focul s-a extins la catafalcul pe care era așezata racla, arzând mocnit toata noaptea, fiind prefăcut totul într-un morman de jar. A doua zi dimineața, autoritățile de stat și bisericești, [[preot|preoții]] și credincioșii au constatat că cinstitele moaște au rămas neatinse, încă o minune săvârșită prin puterea lui Dumnezeu. Ridicate din mormanul de jar, moaștele Cuvioasei au fost adăpostite provizoriu în [[altar]]ul paraclisului de la mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi, iar la scurt timp după aceea au fost strămutate în noua [[Catedrala mitropolitană din Iași|catedrală mitropolitană din Iași]] (care fusese sfințită la [[23 aprilie]] 1887). Aici se găsesc și astăzi, fiind cinstite de obștea dreptcredincioșilor moldoveni, care îi cer să mijlocească pentru ei înaintea tronului ceresc, fiind socotită ocrotitoarea Moldovei. [[Imagine:RO, IS , Iasi , Metropolitan Cathedral 9-St-Parascheva-wikipedia.JPG|thumb|right|Sf. Cuv. Parascheva, [[Catedrala mitropolitană din Iași]], detaliu al fațadei]]În ședința din [[28 februarie]] 1950, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât [[canonizare]]a unor [[Sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]], precum și generalizarea cultului unor sfinți ale caror moaște se găsesc în țara noastră. Hotărârea respectivă a fost pusă în aplicare în cadrul unor mari sărbători bisericesti în cursul lunii octombrie 1955. În cazul Cuvioasei Parascheva, proclamarea solemnă a generalizării cultului ei s-a făcut în catedrala mitropolitană din Iași, la [[14 octombrie]] 1955, în prezența a numeroși [[ierarh]]i români și a unor reprezentanți ai [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericilor Ortodoxe Rusă]] și [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bulgară]].
Miracolele descrise în [[Imagehttp://www.sfantaparascheva.com/minuni.php acest articol] au avut loc pentru că oamenii au făcut una sau mai multe din următoarele::---s-au rugat cum au știut in fata moaștelor pentru rezolvarea problemei pe care au avut-o:RO, IS , Iasi , Metropolitan Cathedral 9-St--au citit Acatistul Sfintei Paraschevain fata moaștelor sale:---wikipedia.JPG|thumb|right|Sf. Cuv. au citit Acatistul si Paraclisul Sfintei Parascheva (Catedrala Mitropolitană din Iaşi, detaliu al faţadei)]]in fata moaștelor cerând ajutor:---au lăsat un pomelnic pentru Sfânta LiturghieÎn ședința din [[28 februarie]] 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române :---au dat un pomelnic la Biserica cu Sfintele Moaște prin intermediul unui om care a hotărât [[canonizare]]a unor sfinți români, precum și generalizarea cultului unor sfinți vizitat Biserica:---s-au rugat sfintei acasă:---au atins o batistă curată de racla cu Sfintele Moaște si apoi cu batista au atins părțile suferinde ale caror moaște se găsesc în țara noastră. Hotărârea respectivă a fost pusă în aplicare în cadrul unor mari sărbători bisericesti în cursul lunii octombrie 1955corpului pentru câteva zile. În cazul Cuvioasei Parascheva, proclamarea solemnă a generalizării cultului ei s-a făcut în catedrala mitropolitană din Iași, la [[14 octombrie]] 1955, în prezența a numeroși [[ierarh]]i români loc de batistă se pot folosi și a unor reprezentanți ai [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericilor Ortodoxe Rusă]] și [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bulgară]]haine sau alte lucruri precum ochelarii.
==Imnografie==
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:
:Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip. Căci luând crucea ai urmat lui Hristos, şi și lucrând ai învăţat învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi și cu îngerii, împreună se bucură, preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.
[[Condac]], glasul al 3-lea:
:Pe sfânta folositoare a celor ce sunt în nevoi, toţi toți cu dreaptă credinţă credință să o lăudăm, pe preacinstita Parascheva. Că aceasta lăsând viaţa viața cea stricăcioasă, pe cea nestricăcioasă a luat-o în veci. Pentru aceasta mărirea a aflat şi și dar de minuni, cu dumnezeiasca poruncă.
Din [[Acatist]]ul Cuvioasei, condacul 3:
:Spre tine pururea nădăjduind, de multe boli și primejdii s-a izbăvit țara aceasta, alinând și prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în bună și milostivă îndurare, prin ale tale rugăciuni; dar și acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuți să scăpăm din primejdie şi și să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.
==Iconografie==
Sfânta Cuvioasa Maica noastră Parascheva este reprezentată tânără, în veșmântul călugăresc al Sfintelor Cuvioase, purtând în mână o cruce, iar în unele reprezentări este reprezentată și cu un filacter cu zicerea: "Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu". <ref>''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, București, 2000, p. 164 și p. 188) doar o menționează între Sfintele Cuvioase și data pomenirii ei, dar nu dă indicații de reprezentare.</ref>
Despre puterea rugăciunii în fața sfintelor moaște ale unui sfânt sunt multe de spus, oricum nimic nu se compară cu experiența proprie deci pentru cei ce au probleme, acestea se pot rezolva și prin rugăciunea de ajutor făcută cu cuvintele proprii și adresată unui sfânt în fața moaștelor sale.
==Sursă==
* [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie14.htm Sinaxar 14 octombrie]
==Note==
<small><references/></small>
==Legături externe==
* http://www.sfantaparascheva.com/ , site dedicat Sfintei ce cuprinde Viața și minunile acesteia, icoane ale Sfintei și imagini ale Sfintelor ei Moaște, cântări închinate ei.* http://sfparaschevasfintiromani.mmb.ro/ ?sf=10, Site site al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, cuprinde Viața și minunile Sfintei Parascheva, o galerie de imagini și detalii despre organizarea sărbătorii de hram a Cuvioasei, la Iași, an de an.
* [http://www.credo.ro/proloage.php?data=1410&i=1 ''Proloagele''], 14 octombrie
* [http://web.archive.org/web/20080527170528/http://www.ortodox.as.ro/acatiste/paraclis2.html Paraclisul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva]
* http://www.doxologia.ro/sfanta-cuvioasa-parascheva-de-la-iasi, site oficial al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei
* http://magazin.mmb.ro/icoane/icoana-sfanta-parascheva.html, magazinul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei
* http://www.youtube.com/watch?v=FkHujqDFaRk
[[en:Paraskeve the New]]
[[mk:Преподобна Параскева]]