[[Image:Iisus. Rubliov 2.jpg|right|thumb|250px260px|right|[[Mântuitorul]], [[icoană]] de [[Andrei Rubliov]], sec al . XV-lea]]

Înţelepciunea şi priceperea înseamnă păzirea şi împlinirea legilor şi poruncilor lui [[Dumnezeu]], fără a adăuga sau a scoate ceva din ele, aşa precum Dumnezeu spune Israelului condus de [[Proorocul Moise|Moise]] înainte de intrarea în ţara sfântă.<ref>Deut4.1-6</ref> În cuvântul său către Dumnezeu psalmistul spune: Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.<ref>Ps119.98</ref> Încălcarea poruncilor lui Dumnezeu înseamnă abandonarea înţelepciunii, aşa cum se întamplă întâmplă cu cei care primesc daruri căci acestea ,,orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi”<ref>Deut16.19</ref> sau cu cei care iau averi prin silă căci, aşa cum spune Eclesiastul ,,Averea luată prin silă înnebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.<ref>Ecl7.7</ref>

==Frica de Domnul reprezină reprezintă începutul şi şcoala înţelepciunii==

Înţeleptul ascultă de mustrări<ref>Prov9.8, Prov15.31-32, Prov15.5</ref>, sfaturi <ref>Prov12.15, Prov13.10, Prov19.20</ref> şi capătă pricepere<ref>Prov15.31-32</ref> , ştiinţă<ref>Prov19.25, 21.11</ref> , înţelepciune pentru viitor<ref>Prov19.20</ref>, un plus de înţelepciune. <ref>Prov9.9</ref> Cel înţelept chiar îl va [[iubirea|iubi]] pe cel ce-l mustră.<ref>Prov9.8</ref>Învăţăturile părinţilor reprezină reprezintă viaţa, cuvintele părinţilor reprezină reprezintă viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.<ref>Prov4.22</ref> Astfel omul înţelept îi bucură pe părinţii săi<ref>Prov10.1, 15.20, 23.15, 27.11, 23.24, 29.3</ref> dacă aceştia au folosit corect varga şi certarea căci ,,Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.<ref>Prov29.15</ref>

Solomon ne sfătuieşte să nu ne chinuim să ne îmbogăţim, să nu ne punem priceperea în aceasta,,Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.<ref>Prov23.4</ref> Cel chibzuit strânge vara <ref>Prov10.5</ref> asemenea furnicii, care este model de înţelepciune şi prevedere pentru că îşi strânge mâncarea de vara.<ref>Prov6.6</ref> Ridicarea şi întărirea casei se fac prin înţelepciune şi prin ştiinţă se umplu cămările de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.<ref>Prov24.3-4</ref> Dacă Dumnezeu îl sprijină pe om, acesta poate, prin muncă cinstită, să dobândească chiar avere ,,Comori de preţ şi untdedelemn untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.”<ref>Prov21.20</ref> Există în [[Sfânta Scriptură]] multe cazuri de oameni cărora Dumnezeu le-a dat darul bogăţiei ([[Avraam]], [[Iov]], [[Solomon]], [[dreptul Nicodim|Nicodim]], etc). Creştinul nu uită însă niciodată ca aceasta e un dar de la Dumnezeu şi de aceea [[mila|împarte]] din averea sa celor lipsiţi.

Eclesiastul povesteşte că a văzut următoarea înţelepciune care i s-a părut mare: un împărat puternic a împresurat o cetate cu puţini oameni în ea şi a ridicat mari întărituri împotriva ei. Un [[sărăcia|sărac]] înţelept, la care nimeni nu se gândise, a scăpat cetatea cu înţelepciunea lui. Eclesiastul concluzionează: mai bună este înţelepciunea decăt decât tăria! Totuşi înţelepciunea săracului este dispreţuită.<ref>Ecl9.13-16</ref>

[[Categorie:VirtuţiVirtuți]]