[[ÎnţelepciuneaImage:Iisus. Rubliov 2.jpg|right|thumb|260px|right|[[Mântuitorul]], [[icoană]] de [[Andrei Rubliov]], sec. XV]] este una din '''Înţelepciunea''' şi priceperea sunt [[virtuţi]]le moralecare înseamnă păzirea şi împlinirea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu.

Înţelepciunea şi priceperea înseamnă păzirea şi împlinirea legilor şi poruncilor lui [[Dumnezeu]], fără a adăuga sau a scoate ceva din ele, aşa precum Dumnezeu spune Israelului condus de [[Proorocul Moise|Moise]] înainte de intrarea în ţara sfântă.<ref>Deut4.1-6</ref> În cuvântul său către Dumnezeu psalmistul spune: Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.<ref>Ps119.98</ref> Încălcarea poruncilor lui Dumnezeu înseamnă abandonarea înţelepciunii, aşa cum se întamplă întâmplă cu cei care primesc daruri căci acestea ,,orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi”<ref>Deut16.19</ref> sau cu cei care iau averi prin silă căci, aşa cum spune Eclesiastul ,,Averea luată prin silă înnebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.<ref>Ecl7.7</ref>

Înţelepciunea este un dar al lui Dumnezeu (<ref>Prov2.6) </ref> care este la îndemână, chiar în faţa omului, nu la capătul pământului pe unde o caută cei nesăbuiţi.<ref>Prov17.24</ref> Ea este un şivoi care curge întruna.<ref>Prov18.4</ref> Înţelepciunea este un dar la care trebuie să luăm aminte<ref>Prov2.2</ref>, care trebuie cerut<ref>Prov2.3</ref> , pentru care trebuie să ne [[rugăciune|rugăm]]<ref>Prov2.3</ref>, care trebuie căutat<ref>Prov2.4,18.15</ref>, după care trebuie să umblăm ca după o comoară<ref>Prov2.4</ref> Ea nu trebuie părăsită şi atunci ea ne va păzi, ea trebuie iubită şi atunci ne va ocroti, ea trebuie înălţată şi atunci ea ne va înălţa, ne va pune pe cap cunună plăcută, împărătească.<ref>Prov4.5-9</ref> Înţelepciunea iubeşte pe cine o iubeşte şi cei care o caută cu tot dinadinsul o găsesc.<ref>Prov8.17</ref>

Dumnezeu îi apare în [[vis]] tânărului [[Solomon]] spunându-i să-i ceară ce vrea. Solomon îi răspunde că el este un tânăr neîncercat pus în fruntea unui popor fără număr şi că ar vrea o minte pricepută pentru a judeca poporul Domnului şi a deosebi binele de rău. Această cerere a plăcut Domnului care i-a spus că pentru că nu cerut pentru el nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor săi, ci a cerut pricepere ca să facă [[dreptatea|dreptate]], el îi va da o minte înţeleaptă şi pricepută cum nici unul nu a fost ca el şi cum nici nu se va mai ridica după el. Şi pe deasupra îi va da şi ceea ce n-a cerut, bogăţie şi slavă aşa încât nici unul din regi nu se putea asemăna lui. Dumnezeu îi mai promite că dacă va umbla pe drumul Său păzind legile şi poruncile Sale, îi va înmulţi şi zilele.<ref>3Regi3.5-14</ref>

[[Apostolul Iacov]] scrie în epistola sa :Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu.<ref>Iac1.5</ref>În alt loc acelaşi apostol avertizează că înţelepciunea adevărată care este întâi, curată, apoi paşnică, [[blândeţea|blândă]], uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică, este aceea care vine de sus, pe când aşa-zisa înţelepciune, cea plină de [[invidia|invidie]] şi de [[cearta|ceartă]] este pământească.<ref>Iac3.13</ref>

==Frica de Domnul reprezină reprezintă începutul şi şcoala înţelepciunii==

Înţeleptul ascultă de mustrări<ref>Prov9.8, Prov15.31-32, Prov15.5</ref>, sfaturi <ref>Prov12.15, Prov13.10, Prov19.20</ref> şi capătă pricepere<ref>Prov15.31-32</ref> , ştiinţă<ref>Prov19.25, 21.11</ref> , înţelepciune pentru viitor<ref>Prov19.20</ref>, un plus de înţelepciune. <ref>Prov9.9</ref> Cel înţelept chiar îl va [[iubirea|iubi]] pe cel ce-l mustră.<ref>Prov9.8</ref>Învăţăturile părinţilor reprezină reprezintă viaţa, cuvintele părinţilor reprezină reprezintă viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.<ref>Prov4.22</ref> Astfel omul înţelept îi bucură pe părinţii săi<ref>Prov10.1, 15.20, 23.15, 27.11, 23.24, 29.3</ref> dacă aceştia au folosit corect varga şi certarea căci ,,Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.<ref>Prov29.15</ref>

[[Image:Regele Solomon, icoană rusească .jpg|thumb|250px|right|Regele Solomon, icoană rusească, sec XVIII]] Solomon spune:,,Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!<ref>Prov3.7</ref> [[Lenea|Leneşii]] şi [[iubirea de arginţi|oamenii bogaţi]] sunt inclinaţi să se creadă înţelepţi. Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.<ref>Prov26.16</ref> şi ,,Omul bogat se crede înţelept, dar [[sărăcia|săracul ]] care este priceput îl cercetează.” <ref>Prov28.11</ref>

Solomon ne sfătuieşte să nu ne chinuim să ne îmbogăţim, să nu ne punem priceperea în aceasta,,Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.<ref>Prov23.4</ref> Cel chibzuit strânge vara <ref>Prov10.5</ref> asemenea furnicii, care este model de înţelepciune şi prevedere pentru că îşi strânge mâncarea de vara.<ref>Prov6.6</ref> Ridicarea şi întărirea casei se fac prin înţelepciune şi prin ştiinţă se umplu cămările de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.<ref>Prov24.3-4</ref> Dacă Dumnezeu îl sprijină pe om, acesta poate, prin muncă cinstită, să dobândească chiar avere ,,Comori de preţ şi untdedelemn untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.”<ref>Prov21.20</ref> Există în [[Sfânta Scriptură]] multe cazuri de oameni cărora Dumnezeu le-a dat darul bogăţiei ([[Avraam]], [[Iov]], [[Solomon]], [[dreptul Nicodim|Nicodim]], etc). Creştinul nu uită însă niciodată ca aceasta e un dar de la Dumnezeu şi de aceea [[mila|împarte]] din averea sa celor lipsiţi.== Dezavantajele înţelepciunii=====Multa înţelepciune înseamnă şi mult necaz===Eclesiastul spune că explorarea înţelepciunii, a prostiei şi a [[nesăbuinţa|nebuniei]] este goană după vânt căci unde este multă înţelepciune este şi mult necaz şi cine ştie multe, are şi multă durere.<ref>Ecl1.16,17,18</ref> ===Nu cei înţelepţi câştigă pâinea, nici cei învăţaţi bunăvoinţa=== Eclesiastul spune că a văzut că ,,sub soare că nu cei iuţi aleargă, că nu cei viteji câştigă războiul, că nu cei înţelepţi câştigă pâinea, nici cei pricepuţi bogăţia, nici cei învăţaţi bunăvoinţa, ci toate atârnă de vreme şi de împrejurări".<ref>Ecl9.11</ref>==Înţelepciunea incompatibilă cu regretul zilelor trecute==Regretul zilelor de odinioară nu este o chestiune înţeleaptă.<ref>Ecl7.10</ref>Inima înţeleptului cunoaşte şi vremea potrivită fiecărui lucru şi [[Judecată|judecata]].<ref>Ecl8.5</ref>==Multa învăţătură oboseşte trupul==Eclesiastul ne învaţă că ,,multă învăţătură oboseşte trupul".<ref>Ecl12.12</ref>==Înţelepciunea săracului e dispreţuită==Eclesiastul povesteşte că a văzut următoarea înţelepciune care i s-a părut mare: un împărat puternic a împresurat o cetate cu puţini oameni în ea şi a ridicat mari întărituri împotriva ei. Un [[sărăcia|sărac]] înţelept, la care nimeni nu se gândise, a scăpat cetatea cu înţelepciunea lui. Eclesiastul concluzionează: mai bună este înţelepciunea decât tăria! Totuşi înţelepciunea săracului este dispreţuită.<ref>Ecl9.13-16</ref> ==Puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava==Eclesiastul arată că ,,Înţelepciunea este mai de preţ decât sculele de război; dar un singur păcătos nimiceşte mult bine." <ref>Ecl9.18</ref>. Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină [[nesăbuinţa|nesăbuinţă]] biruie înţelepciunea şi slava.<ref>Ecl10.1</ref> ==Înţelepciunea şi judecata==,,Cine este înţelept, să ia seama la aceste lucruri, şi să fie cu luare aminte la bunătăţile Domnului.” Şi anume la pedepsirea celor răi şi recompensarea celor buni, spune psalmistul.<ref>Ps107.43</ref> Inima înţeleptului cunoaşte şi vremea potrivită fiecărui lucru şi judecata.<ref>Ecl8.5</ref>==Înţelepţii împărtăşesc cu ceilalţi: moartea, lăsarea averilor altora, uitarea==Eclesiastul arată că înţelepţii împărtăşesc cu ceilalţi condiţia de muritori, lăsarea averilor altora (care pot fi nesăbuiţi) şi uitarea.<ref>Ecl2.15-19</ref>

Înţelepciunea aduce beneficii în primul rând propriei persoane:,,Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.<ref>Prov 9.12</ref> şi ,,Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea.<ref>Prov19.8</ref> Elifaz arată că înţelepciunea omului nu aduce niciun folos lui Dumnezeu, ci numai omului.<ref>Iov22.2</ref> În unele cazuri face foarte bine şi celorlalţi, căci uneori înţeleptul câştigă şi suflete.<ref>Prov11.30</ref> Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar [[nesăbuinţa|nebunia]] celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi.<ref>Prov14.8</ref> Înţelepciunea omului îi luminează faţa, şi asprimea feţei i se schimbă.<ref>Ecl8.1</ref> Înţelepciunea face pe om [[răbdarea|răbdător]].<ref>Prov19.11</ref> Respectarea şi păstrarea învăţăturilor şi sfaturile părinţilor lungesc zilele vieţii<ref>Prov3.2, 4.12</ref> şi aduc multă [[pacea|pace]].<ref>Prov3.2</ref> Frica de Domnul, caracteristică şi înţeleptului, lungeşte zilele.<ref>Prov10.27</ref> Înţelepciunea şi chibzuinţa oferă încredere şi scutesc omul de stânjeneli <ref>Prov4.12</ref>,<ref>Prov3.23 Prov3.23, 4.12</ref> poticneli Cine găseşte înţelepciunea are un viitor şi nu i se va tăia [[nădejdea]].<ref>Prov24.14</ref> Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt binecuvântaţi.<ref>Prov3.13,18</ref> Înţelepciunea îndepărtează [[grijagriji|grijile]]<ref>Prov1.33</ref> , temerile de vreun rău<ref>Prov1.33</ref> conferă linişte<ref>Prov1.33</ref> , încredere <ref>Prov3.23</ref>, somn dulce.<ref>Prov3.24</ref> Cuvintele de învăţătură aduc sănătate trupului.<ref>Prov4.22</ref> Un om înţelept este plin de putere.<ref>Prov24.5, 8.14</ref> şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.<ref>Prov24.5</ref>

Înţelepciunea preţuieşte cât o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele, căci ea oferă ocrotire ca şi argintul dar ea este mai folositoare pentru că ţine în viaţă pe cei ce o au.<ref>Ecl7.11-12</ref> Înţelepciunea aduce [[viaţa veşnică|viaţă veşnică]] şi ne scapă de moarte.<ref>(Prov13.14, Prov9.6, 15.24, 15.31, 16.22, 21.16, 3.18, 4.22, 6.23, 11.30, 8.32-36, 6.32, 7.23, 2.18, 5.5, 16.25, 14.12 Prov4.13 Prov3.22)</ref> Cine umblă în înţelepciune va fi [[mântuirea|mântuit]]<ref>Prov28.26</ref> şi va moşteni slava.<ref>Prov3.35, 4.8, 3.16,8.18</ref> 

<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references /></div>

[[Categorie:VirtuţiVirtuți]]