Modificări

S-a născut pe [[18 noiembrie]] 1957, în orașul Iași, și a primit din [[botez]] numele de Constantin.

În perioada 1964-1974 a urmat primele 10 clase la Școala Generală „Ion Creangă”, nr. 2, Iași. În perioada 1974-1978 a urmat Liceul Electrotehnic nr. 1 din orașul Iași. În perioada 1978-1980 a satisfăcut stagiul militar.

În perioada 1974luna martie a anului 1980 s-1978 a urmat Liceul Electrotehnic nr. 1 din orașul Iașiînchinoviat la [[Mănăstirea Putna]], iar în anul 1984 a fost [[Tundere|tuns]] în [[monahism]] cu numele de [[Calinic]].

În perioada 19781985-1980 1989, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh [[Teoctist Arăpașu|Teoctist]], pe atunci Mitropolit al Moldovei și Sucevei, a satisfăcut stagiul militarurmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, pe care le-a absolvit în 1989 cu lucrarea de licență ''Parabolele lui [[Iisus]] de Joachim Jeremias'' (traducere din limba engleză), având ca îndrumător pe Pr. prof. dr. [[Vasile Mihoc]].

În luna martie Pe [[14 mai]] 1986 a anului 1980 s-fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[diacon]], în Catedrala Mitropolitană din Iași, de PF Teoctist, la acel moment Mitropolit al Moldovei și Sucevei și recent ales locțiitor de patriarh în urma morții Patriarhului [[Iustin Moisescu]], iar la [[15 august]], același an, la hramul Mănăstirii Putna, a închinoviat la fost hirotonit ieromonah pe seama acestei mănăstiri, tot de Preafericirea Sa. La Mănăstirea Putna, iar în anul 1984 perioada 1980-1989, a îndeplinit diferite ascultări, printre care: muzeograf, slujitor, mare [[eclesiarh]] ș.a fost tuns în monahism cu numele de Calinic.

În perioada 1985-1989, cu binecuvântarea Preafericitului octombrie 1990 a fost numit [[stareț]] al [[Mănăstirea Râșca|Mănăstirii Râșca]] de către IPS Părinte Patriarh Teoctist[[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], pe atunci Mitropolit al Moldovei și Sucevei, a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din SibiuBucovinei, pe care lel-a absolvit în 1989 cu lucrarea de licență Parabolele lui Iisus ridicat și la rangul de Joachim Jeremias (traducere din limba engleză), având ca îndrumător pe Pr. prof. dr. Vasile Mihoc[[arhimandrit]].

Pe [[14 mai25 ianuarie]] 1986 a fost hirotonit diacon, în Catedrala Mitropolitană din Iași, de PF Teoctist1991, la acel moment propunerea IPS Părinte Mitropolit al Moldovei și Sucevei și recent Daniel, a fost ales locțiitor de patriarh în urma morții Patriarhului Iustin Moisescu, iar la către [[15 augustSfântul Sinod]], același an, la hramul Mănăstirii Putna, a fost hirotonit ieromonah pe seama acestei mănăstiri, tot de Preafericirea Sa.La Mănăstirea Putna, în perioada 1980ca [[Episcop-vicar|Episcop-1989Vicar]] al Arhiepiscopiei Iașilor, a îndeplinit diferite ascultăricu titulatura „Botoșăneanul”, printre care: muzeograf, slujitor, mare eclesiarh șnumirea fiind confirmată prin Decretul nr.a16 din [[15 martie]] 1991.

În perioada 2000-2004 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Epistemologie și filosofia științei, catedra Logică și filosofie sistematică „Petre Botezatu”, Facultatea de Filosofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Lucrarea de doctorat cu tema interdisciplinară ''Logica Trinității'', realizată sub îndrumarea acad. prof. univ. dr. Teodor Dima, a fost susținută public la [[28 decembrie ]] 2004, obținând titlul de Doctor în Filosofie, specializarea Epistemologie și filosofia științei (calificativul ''Magna cum laude''). Din comisie au făcut parte Arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu, acad. prof. univ. dr. Teodor Dima; acad. prof. univ. dr. Alexandru Surdu; prof. univ. dr. Constantin Marin și prof. univ. dr. Traian Stănciulescu.

Iată ce spunea Arhid. prof. univ. dr. [[Constantin Voicu]], la susținerea celei de-a doua teze de doctorat: „Lucrarea Logica Trinității este «vânt de primăvară duhovnicească» ce adie pe ogorul Culturii (...) și spornic progres pentru teologia Bisericii”. Arhid. prof. univ. dr. [[Ioan Ică jr. ]] spunea: „Logica Trinității este o lucrare de pionierat la noi, extrem de utilă și, sper, deschizătoare de drumuri în teologia și cultura românească”.