13.189 de modificări
Modificări
m
==Tradiţii==Sărbătoarea creștină a În ziua mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de mucenici din Sevastia, suprapunându-se peste începerea anului agricol tradițional, a generat o sărbătoare tradițională românească: ''Mucenicii'' [[colac]]i numiți „mucenici” sau ''Măcinicii''„sfințișori”. În această ziMoldova, se trece la curățenia gospodărieiaceștia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus și sunt copți din casăaluat de cozonac, pentru a aduce căldura din casă apoi unși cu miere și afarănucă. În credința populară Muntenia și în ziua mucenicilor Dobrogea, se încheie „zilele babelor”păstrează aceeași formă antropomorfică a cifrei 8, zilele capricioase ale îngemănării iernii dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu primăvarazahăr, lăsând loc „zilelor moșilor”cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.<ref>Simion Florea Marian, zile calde''Sărbătorile la români. De aceeaStudiu etnografic'', în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a geruluivol. II., cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuried. Fundației Culturale Române, rostind descânteceBucurești, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul1994, sau jocul copiilor peste focpp. 7-29.</ref>
În ziua mucenicilorAmintirea Sfinților 40 de mucenici a dat loc la anumite obiceiuri populare, constând în credința popularăpregătirea unor produse alimentare din: făină de grâu - bobul de grâu zdrobit este simbolul morții, dulciuri - ele amintesc bucuria biruinței, se deschid mormintele și porțile Raiuluicondimente, iar gospodinele facmai ales scorțișoară - simbol al suferințelor. Pregătite sub formă de opturi, în cinstea Sfinților Mucenicisugerând coroanele oferite martirilor, 40 sau de pâinișoare scufundate într-o compoziție de [[colac]]i numiți „mucenici” sau „sfințişori”. În Moldovaaspectul apei înghețate, aceștia amintind lacul în care au forma cifrei 8murit ostașii credincioși, ele se consumă în familie și se împart la vecini. Înțelesul adânc și mișcător al acestui obicei este uitat de mult, dar rămâne o stilizare dovadă a formei umane, credinței profunde a strămoșilor noștri și sunt copți din aluat a puterii lor de cozonac, apoi unși cu miere și nucăcreație artistică. În Muntenia şi El este în Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică a cifrei 8, dar mucenicii sunt mai mici măsură să exprime legătura strânsă între durerea morții și sunt fierți în apă bucuria învierii cu zahărCristos, cu scorțișoară între suferința trecătoare și nucăcoroana biruinței ce ne dăruiește viața cea fără de sfârșit.<ref>[http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=43 ProFamilia.ro - Adaptare după „Viețile Sfinților”, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București]</ref>
fără descrierea modificării
[[ImagineFișier:Holy Forty Martyrs of Sebaste.jpg|frame|right|Sfinţii Sfinții 40 de mucenici din Sevastia]]'''Sfinţii Sfinții 40 de mucenici din Sevastia''' au fost un grup de patruzeci de ostaşi ostași romani care au pătimit în timpul [[persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor (epoca antică)|persecuţiilor persecuțiilor împotriva creştinilorcreștinilor]], primind [[martir]]iul prin ardere pe rug zdrobirea oaselor și apoi arderea trupurilor, în anul 320.<br>[[PomenirePraznic|Prăznuirea]]a celor 40 de Sfinţi Sfinți Mucenici în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[9 martie]].
==Martiriul==
[[Fișier:40_Martyrs_Cretan_1665.jpg|thumb|left|250px|Sf. 40 de mucenici din Sevastia, icoană din Creta (Philotheos Scoufos, cca. 1665)]]
Sevastia (în greacă Σεβάστεια, cunoscut și ca ''Sebaste'') era o veche localitate din Armenia antică (astăzi Sivas, în Turcia). Aici se afla în acel timp Legiunea a XII-a ''Fulminata'' („Legio duodecima Fulminata”), a cărei garnizoană se afla la Melitene, în Asia Mică.
Cei patruzeci de mucenici din Sevastia Armeniei erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman păgân Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul [[Sfânta Scriptură|Scripturilor]]. Aflând despre credința lor, AgricolaeAgricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de opt zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei patruzeci a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un alt soldat. În aceea acea noapte s-au petrecut mari [[minune|minuni]]: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Trupurile lor au fost arse, iar cenușa şi și oasele aruncate în lac.
Dupa trei zile, Sfinţii Sfinții Mucenici s-au arătat [[episcop]]ului Petre, cerându-i să-i scoată din apă. Creştinii Creștinii au scos rămăşiţele şi rămășițele și le-au îngropat cu mare cinste.
Numele celor patruzeci de Sfinţi Sfinți Mucenici, aşa așa cum s-au păstrat în scrierile creştine creștine timpurii, sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.
==MoaşteMoaște==[[Moaște]]le celor 40 de mucenici din Sevastia Armeniei sunt răspândite la diverse [[mănăstire|mănăstiri]] şi și [[biserică|biserici]] din spațiul ortodox.
Osemintele celor 40 de mucenici din Sevastia, câte au mai rămas în urma arderii, au fost găsite în prima jumătate a secolului al V-lea de Sfânta și drept-credincioasa [[Pulcheria Împărăteasa]], fiica împăratului [[Arcadie]] și sora împăratului [[Teodosie al II-lea]], într-o capelă subterană aflată în afara zidurilor [[Constantinopol]]ului, acolo unde fusese odinioară casa și grădina unei [[Diaconiță|diaconițe]] numite Eusebia și deasupra căreia se construise o biserică mai nouă și mai mare.<ref>[http://www.wall-street.ro/articol/Lifestyle/145481/biserica-sarbatoreste-cei-40-de-mucenici-si-mosii-de-iarna.html Biserica sarbatoreste cei 40 de Mucenici si Mosii de iarna], accesat 9 martie 2013</ref> Părticele din sfintele moaşte moaște ale celor patruzeci de mucenici se găsesc şi și la [[Mănăstirea Antim]] din BucureştiBucurești.
==Imnografie==
[[Tropar]], [[glas]]ul 1:
:Pentru durerile pe care sfinţii sfinții le-au pătimit pentru Tine, milostiv fii, Doamne, şi și Te rugăm, vindecă toate durerile noastre, Iubitorule de oameni.
Alt tropar, glasul 1:
:Purtătorilor de chinuri, cinstiţi cinstiți patruzeci de ostaşi ostași ai lui Hristos, prin foc şi și apă aţi ați trecut şi și v-aţi ați arătat împreună-locuitori cu îngerii. Cu care rugaţirugați-vă lui Hristos, pentru cei ce vă laudă pe voi cu credinţăcredință. Slavă Celui ce v-a dat vouă tărie; slavă Celui ce v-a încununat pe voi; slavă Celui ce a dăruit prin voi tuturor tămăduiri.
[[Condac]], glasul al 6-lea:
:Toată oştirea oștirea lumii părăsind-o, de Stăpânul cel din ceruri v-aţi ați lipit, purtătorilor de biruinţă biruință ai Domnului, sfinţilor sfinților patruzeci. Că prin foc şi și apă trecând, fericiţilorfericiților, după vrednicie aţi ați primit mărire din ceruri şi mulţime și mulțime de cununi.
==IconografieTradiții==Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de mucenici din Sevastia, suprapunându-se peste începerea anului agricol tradițional, a generat o sărbătoare tradițională românească: ''Mucenicii'' sau ''Măcinicii''. În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie „zilele babelor”, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc „zilelor moșilor”, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, rămase din timpurile păgâne, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
Mai există şi și obiceiul (discutabil) ca bărbaţii bărbații să bea 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de Sfinţi Sfinți Mucenici. ==Note==<references/>
==Surse==
* [http://www.crestinortodox.ro/diverse/sfintii-40-mucenici-87984.html Crestinortodox.ro - Sfintii 40 de Mucenici]]
* [http://en.wikipedia.org/wiki/Forty_Martyrs_of_Sebaste Wikipedia - Forty Martyrs of Sebaste]
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/Mucenici Wikipedia.ro - Mucenici]
* [http://paginiortodoxe.tripod.com/vsmar/03-09-sf_40_mucenici_din_sevastia.html Pagini ortodoxe - Pătimirea Sfinţilor patruzeci de mucenici din Sevastia Armeniei]
* [http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=43 Profamilia - Cei patruzeci de sfinţi martiri din Armenia]
[[Categorie:Mucenici]]
[[Categorie:Sfinți militari]]
[[en:Forty Martyrs of Sebaste]]
[[pt:Quarenta mártires de Sebaste]]