Modificări

[[ImageImagine:12-Meletie.jpg|right|frame|Sf. Meletie, episcopul Antiohiei]]Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''Meletie al Antiohiei''' (gr. Μελέτιος) a fost un [[episcop]] ortodox al [[Antiohia|Antiohiei]] de la anul 361 și până la moartea sa în anul 381. Pentru sprijinul său ferm față de ortodoxia [[Sinodul I Ecumenic |Sinodului I Ecumenic de la Niceea]] a fost exilat de trei ori sub împărații [[Arianism|arieni]]. Unul dintre ultimele sale acte a fost de a prezida [[Sinodul II Ecumenic|al doilea Sinod Ecumenic]] în 381. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]]a sa se face la data de [[12 februarie]].

Meletie s-a născut în Melitene, Armenia Mică (în partea de nord-est a Turciei de astăzi), din părinţi părinți nobili și înstăriţiînstăriți. Se pare că Meletie a început o viaţă viață ascetică încă din tinereţetinerețe. A fost episcop al Sebastiei (Sevastiei), capitala ''Armeniei Prima'' de prin anul 358 dar nu a rămas acolo multă vreme, întrucât predecesorul său, care fusese destituit, Eustaţie Eustație al Sebastiei, fusese un avocat niceean puternic şi și foarte popular.

În anii următori [[Sinodul I Ecumenic|Sinodului de la Niceea]] [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Biserica Antiohiei]] era sfâşiată sfâșiată din cauza disputelor dintre şi și din interiorul diverselor [[Arianism|secte ariene]] şi și cu Biserica ortodoxă, al cărei [[scaun]] episcopal era adesea preluat de către arieni. În 360, când [[Eudoxie al Antiohiei]], un arian, a devenit episcop al Constantinopolului, succesiunea la scaunul episcopal a fost redeschisă. Meletie, care fusese un prieten apropriat al lui [[Acachie de Cezareea]], un semi-arian (el și adepții săi respingeau atât termenul de ''homoousion'' - „de o fiinţă” ființă” cu Tatăl - cât și termenul de ''homoiousion'' - „de o fiinţă ființă asemănătoare” cu Tatăl - din [[Crez]]). Alegerea sa s-a datorat aparent promisiunilor făcute de Meletie ambelor părţipărți, astfel încât fiecare dintre ele, atât partea ortodoxă cât şi și partea ariană au crezut că Meletie era de partea lor.

Meletie considera probabil că adevărul se află în dinstincţii distincții delicate, şi totuşi și totuși formularea sa era atât de neclară încât pană până astăzi este greu de definit. Din punct de vedere dogmatic, nu era nici niceean, nici arian, ori anomean, homoiousian, homoian sau neo-niceean, rămânând în afara oricărei clasificări rigide. La un moment dat, când oamenii obosiseră din cauza disputelor interminabile, temperamentul blând al lui Meletie pare să întruchipeze promisiunea unei păci mult aşteptateașteptate.

Meletie nu avea temperamentul lui [[Atanasie al Alexandriei|Atanasie]]. Avea calităţi calități autentice: ducea o viaţă viață caracterizată de simplitate, moralitate şi pioşenie și pioșenie sinceră. Când a intrat în Antiohia, a încercat să pună capăt diferitelor abuzuri, nestârnind duşmănie dușmănie din partea nimănui, pentru că evita toate problemele aflate în discuţiediscuție.

Ca să-i forţeze forțeze mâna, împăratul [[Constanţiu Constanțiu al II-lea]], un arian convins a convocat o întrunire a episcopilor pentru a-i cere lui Meletie să îşi își explice poziţiapoziția. Într-o expunere în care a evitat limbajul "tehnic" şi discuţia și discuția fără rost, Meletie a conchis pe scurt întinzând trei degete şi și apoi strângând două şi și spunând „Trei Persoane sunt concepute în minte, dar este ca şi și când ne adresăm numai uneia” şi și astfel şiși-a stabilit mărturisirea ortodoxă. Prin această mărturisire de credinţăcredință, Meletie a dat o lovitură puternică arienilor.

Constanţiu şi Constanțiu și arienii şiși-au luat repede revanşarevanșa. În anul 361, Constanţiu Constanțiu l-a exilat pe Meletie în Armenia natală, după ce acesta ocupase scaunul episcopal vreme de mai puţin puțin de o lună. După exilarea sa, viaţa viața religioasă din Antiohia a devenit haotică. Bisericile erau în cea mai mare parte în mâinile arienilor. Arienii l-au pus episcop al Antiohiei pe Euzois, care mai devreme fusese depus din treaptă şi și exclus din biserică împreună cu ereticul [[Arie]] de către sfântul [[Alexandru al Alexandriei]]. Ortodocşii Ortodocșii erau împărţiţi împărțiți între susţinătorii susținătorii lui Eustație, conduşi conduși de Paulin, şi și cei ai lui Meletie, conduşi conduși de Flaviu şi și Diodor. Această [[schismă]] s-a prelungit până în anul 415.

Mai târziu, în noiembrie 361, împăratul Constanţiu Constanțiu al II-lea a murit subit şi și a fost urmat de către [[Iulian Apostatul]], care a abrogat imediat decretele de exilare. În anul următor, Meletie s-a întors în Antiohia, dar într-o atmosferă de schismă cu susţinătorii susținătorii lui Eustație, care nu-l recunoşteau recunoșteau pe Meletie, întrucât considerau că alegerea lui se datorase sprijinului arienilor. Înstrăinarea celor două facţiuni facțiuni s-a agravat: încercările de mediere ale lui Eusebiu de Vercelli s-au dovedit zadarnice, iar eustatienii l-au ales ca episcop al Antiohiei pe [[Paulinal II-lea al Antiohiei|Paulin]], care a fost hirotonit episcop de către Lucifer, episcop de Cagliari.

Între 360 și 370, numărul celor care afirmau că Meletie era ortodox a sporit odată cu numărul episcopilor care-l susţineaususțineau. În 370, Sf. [[Vasile cel Mare]] a devenit episcop al [[Cezareea Capadociei|Cezareei Capadociei]] şi și un puternic susţinător susținător al lui Meletie. Anii 370 au fost o perioadă de lungi negocieri de la distanţă distanță între grupările niceene. Odată cu urcarea lui Gratian pe tronul imperial, pacea în Biserică a fost restabilită. La sfârşitul sfârșitul anului 378, Meletie a fost repus în drepturi în Antiohia, iar episcopii exilaţi exilați au fost rechemaţi rechemați pe scaunele episcopale.

În 379, împăratul [[Teodosie cel Mare (împărat)|Teodosie I ''cel Mare'']] ajunge pe tronul [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiului Roman de Răsărit]]. Ortodox niceean zelos, Teodosie îl expulzează pe episcopul arian de Constantinopol, [[Demofil al Constantinopolului|Demofil]], şi și îl repune pe Meletie pe în scaunul său din Antiohia. În octombrie 379, în Antiohia, Meletie a prezidat un sinod (conciliu) al episcopilor convocat pentru a proclama restabilirea ortodoxiei în Răsărit. În mai 381, Meletie şi și împăratul Teodosie I s-au întâlnit la ceea ce avea să devină [[Sinodul II Ecumenic|al doilea Sinod Ecumenic din Constantinopol]], sinod menit să aducă pacea în biserica dezbinată. Sinodul, prezidat de către Meletie, s-a deschis prin alegerea lui [[Grigorie Teologul]] ca episcop al [[Constantinopol]]ului. Acesta a fost înscăunat de sfântul Meletie însuşiînsuși, iar ulterior au continuat discuţiile discuțiile care au dus la confirmarea Crezului Niceean. În timpul acestor sesiuni sinodale din anul 381, Meletie a murit subit.

Funeraliile sfântului Meletie s-au ţinut ținut în Biserica Sfinţilor Sfinților Apostoli din Constantinopol, după care trupul lui a fost dus în Antiohia, unde s-a ţinut ținut o a doua slujbă de pomenire, după care în final Meletie a fost fiind înmormântat alături de predecesorul său, Sf. [[Vavila al Antiohiei]].

==Viața (după Minei)==Pentru bunătatea cea desăvârşită şi desăvârșită și dragostea curată ce avea către Hristos, sfântul Meletie era foarte iubit de mulţimulți. Astfel chiar de la începutul activităţii activității sale, când intra în cetate, în ziua hirotoniei sale, mânaţi mânați fiind oamenii de dragostea ce aveau către dânsul, îl chemau pe la casele lor, socotind că acestea se vor sfinţi sfinți chiar şi și numai prin intrarea lui. Dar nici nu împlinise treizeci de zile în cetate, că a şi și fost izgonit de către vrăjmaşii vrăjmașii adevărului, care cu îngăduinţa îngăduința lui Dumnezeu au înduplecat pe împărat la aceasta. Iar după această izgonire, întorcându-se, a stat mai bine de doi ani la Constantinopol. Şi iarăşi iarăși în urma unor scrisori împărăteşti împărătești a fost poftit să meargă tocmai în Tracia. Acolo s-au adunat şi alţi și alți episcopi din multe părţi părți ale lumii, chemaţi chemați fiind şi și ei cu scrisori împărăteştiîmpărătești, că începeau Bisericile lui Dumnezeu să dobândească pacea şi linişteași liniștea, mântuindu-se de iarna cea îndelungată a prigoanei. Atunci deci, arătându-se acolo marele Meletie, care era cinstit în chip deosebit de toţitoți, şiși-a dat sufletul său în mâinile lui Dumnezeu, adormind în pace, în pământ străin. Pe acest fericit şi și dumnezeiescul [[Ioan Gură de Aur]] şi și [[Grigorie al Nissei]] l-au cinstit cu cuvinte de laudă.

::Îndreptător credinţei şi credinței și chip blândeţilorblândeților, învăţător învățător înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat câștigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte ierarhe Meletie, roagă pe Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

::Cu obiceiurile Ortodoxiei împodobindu-te, te-ai arătat ocrotitor şi și apărător al Bisericii, fericite Meletie, luminând marginile cu învăţăturileînvățăturile, luminătorule preastrălucit al Bisericii.

::Întocmai la obicei cu apostolii şi și întocmai mărit şi și de un scaun, toţi credincioşii toți credincioșii pe tine cunoscându-te, părinte cuvioase, şi și preot şi și slujitor al Treimii şi și mare învăţător învățător al Bisericii, punându-ţi ți sufletul tău pentru dânsa, de trei ori fericite, şi și de râvna cucerniciei aprinzându-te, de Dumnezeu înţelepţite înțelepțite Meletie, toţi toți cu un glas te lăudăm pe tine, cinstind sfânta ta adormire, preastrălucite luminător al Bisericii.

înainte=Eustaie[[Eustatie al Antiohiei|Eustatie]]|

ani=361-381<br>''în paralel cu [[Paulin al II-lea al Antiohiei|Paulin]] (362-382)''|după=[[Flavian I al Antiohiei|Flavian I]]}}{{end box}}

[[Categorie:SfinţiSfinți]]