Modificări

|nume= Sfântul Cuvios Cuviosul Paisie de la NeamţNeamț|Imagine=[[Imagine:Paisius.jpg|250 290 px|Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ Neamț - Portret din secolul al XVII-lea al sfântului Paisie de la NeamţNeamț]] |nastere= [[21 decembrie, ]] 1722, Poltava, Ucraina|adormire= [[15 noiembrie, ]] 1794, [[Mănăstirea NeamţNeamț]]|localizare= Rusia ţaristă, Imperiul Rus<br/>Principatele Române|recunoastere=[[Biserica Ortodoxă Rusă]], <br/>[[Biserica Ortodoxă Română|BOR]]

|tip= [[cuvios]], [[isihast]]|canonizare= 1988 ([[Biserica Ortodoxă Rusă]]), <br/>1992 ([[Biserica Ortodoxă Română|BOR]])

|}}Sfântul [[Cuvios]] '''Paisie (Velicicovschi)''' a fost, în secolul al XVIII-lea, îndrumător al vieții monahale din Moldova și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]]. Este [[Praznic|prăznuit]] la [[15 noiembrie]].

Sfântul == Viața ==Cuviosul și de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Paisie de la Neamț s-a născut în orașul Poltava din Ucraina în anul 1722, la [[Cuvios21 decembrie]] '''Paisie (Velicicovschi)''' a fost, în secolul al XVIIIîntr-leao binecuvântată familie preoțească, îndrumător fiind al vieţii monahale unsprezecelea copil din Moldova şi înnoitor al [cei doisprezece frați. Tatăl său se numea Ioan și era [monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice şi publicarea [[Filocaliaprotopop|Filocalieiprotoiereu]]al Poltavei, iar mama sa se chema Irina. Este prăznuit la [[15 noiembrie]]Din botez s-a numit Petru.

== Viaţa ==Cuviosul şi Tatăl său murind de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Paisie tânăr, în anul 1735 copilul a fost dat de mama sa să învețe carte la Neamţ s-a născut în oraşul Poltava [[Academia Teologică din Ucraina în anul 1722Kiev]], la întemeiată de [[mitropolit]]ul moldovean [[21 decembriePetru Movilă]]. După patru ani, părăsind școala, intră în viața monahală la Mănăstirea Medvedeski, într-o binecuvântată familie preoţeascăavând vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor, fiind al unsprezecelea copil din cei doisprezece fraţiprimind numele de Platon. Tatăl său se numea Ioan şi era După puțină ședere în [[protoiereuMănăstirea Pecerska]] al Poltavei(Ucraina), vine în Moldova, în anul 1745, iar mama sa și se chema Irina. Din botez sstabilește la schitul Trăisteni -a numit PetruRâmnicu Sărat și apoi la [[Mănăstirea Dălhăuți]].

Tatăl său murind de tânăr, în anul 1735 copilul a fost dat de mama sa să înveţe carte În vara anului 1746 se duce la [[Academia Teologică din KievMuntele Athos]], întemeiată de [[mitropolit]]ul moldovean unde se nevoiește ca [[Petru MovilăCălugăr|sihastru]]. După patru anide zile. În anul 1750 este tuns, părăsind şcoalaaici, intră în viaţa monahală monahism de Cuviosul [[Vasile de la Mănăstirea MedvedeskiPoiana Mărului]], având vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor[[duhovnic]]ul său, primind numele de PlatonPaisie. După puţină şedere în Apoi, este hirotonit [[Mănăstirea Pecerskaieromonah]] (Ucraina)și întemeiază o obște monahală în Schitul Sfântul Prooroc Ilie, vine unde se nevoiește până în Moldovavara anului 1763, adunând în anul 1745jurul său 64 de călugări români, şi se stabileşte la schitul Trăisteni - Râmnicu Sărat şi apoi la [[Mănăstirea Dălhăuţi]]ucraineni și ruși.

În Cum turcii pretindeau obștii lui Paisie dări pe care aceasta nu le putea plăti, în vara anului 1746 aceluiași an, cuviosul Paisie se reîntoarce în Moldova împreună cu toți ucenicii săi și se duce stabilește la [[Muntele AthosMănăstirea Dragomirna]], unde se nevoieşte ca [[sihastru]] patru nevoiește doisprezece ani de zile, până în 1775. În anul 1750 este tunsAici, aici, în monahism Cuviosul Paisie formează o obște mare de Cuviosul [[Vasile 350 de la Poiana Mărului]]călugări și traduce, împreună cu ucenicii săi români, care erau buni cunoscători ai limbii eline vechi, o parte din scrierile filocalice ale [[duhovnicSfinții Părinți|Sfinților Părinți]]ul său, primind numele devenind, astfel, ctitorul Filocaliei în limbile română și slavonă. Filocalia de la Dragomirna din 1769 este prima colecție majoră de Paisie. Apoitraduceri românești filocalice (626 pagini), este hirotonit adunate de [[ieromonahCălugăr|monahul]] şi întemeiază o obşte monahală în Schitul Sfântul Prooroc Ilie, unde se nevoieşte până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni şi ruşiRafail.

Cum turcii pretindeau obştii lui Paisie dări pe care aceasta nu le putea plătiÎn anul 1775, în vara aceluiaşi anMoldova de Nord (Bucovina) căzând sub ocupație austriacă, cuviosul Cuviosul Paisie a fost nevoit să se reîntoarce în Moldova împreună cu toţi ucenicii săi şi se stabileşte stabilească la [[Mănăstirea DragomirnaSecu (Neamț, România)|Mănăstirea Secu]], unde se nevoieşte doisprezece anicu încuviințarea Mitropolitului [[Gavriil Calimachi]] și a domnitorului [[Grigorie Ghica]], până în 1775data de [[14 octombrie]], împreună cu 200 de monahi, lăsând la Dragomirna o obște de 150 de monahi. Aicise nevoiește patru ani, continuând aceeași rânduială de viață duhovnicească atonită, ca și la Dragomirna. Cuviosul Paisie formează o obşte mare Velicicovski a fost stareț la Secu de 350 la 14 octombrie 1775 până la [[15 august]] 1779. Așezarea pitorească și liniștea de călugări şi traduce, împreună cu ucenicii aici au produs asupra cuviosului și a ucenicilor săi românio impresie atât de puternică, care erau buni cunoscători ai limbii eline vechiîncât în august 1779, o parte când primește scrisoare din scrierile filocalice ale partea domnitorului Moldovei, [[Sfinţii Părinţi|Sfinţilor PărinţiAlexandru Moruzi]], devenindși a boierilor țării, astfelprin care i se cerea să fie [[stareț]] al [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamț]], ctitorul Filocaliei în limbile română şi slavonăel refuză. Filocalia În cele din urmă însă acceptă și, cu o parte din călugării de la Dragomirna din 1769 este prima colecţie majoră de traduceri româneşti filocalice (626 pagini)Secu, se mută la Neamț, adunate de [[monah]]ul Rafailunificând astfel cele două mănăstiri sub povățuirea unui singur stareț.

În anul 1775, Moldova Timp de Nord (Bucovina) căzând sub ocupaţie austriacăcincisprezece ani, Cuviosul Paisie cât a fost nevoit să se stabilească la [[Mănăstirea stareț al celor două mănăstiri unificate, Neamț - Secu]], Cuviosul Paisie păstrează cu încuviinţarea Mitropolitului [[Gavriil Calimachi]] şi a domnitorului [[Grigorie Ghica]]sfințenie același regulament de viață monahală din Sfântul Munte Athos, atât în data de ceea ce privește rânduiala sfintelor slujbe, cât și nevoința monahilor la [[14 octombriechilie]], împreună cu 200 de monahi, lăsând la Dragomirna o obşte de 150 de monahi. Aici se nevoieşte patru aniLa biserică erau datori să ia parte toți părinții și frații, continuând aceeaşi rânduială afară de viaţă duhovnicească atonită, ca şi cei bolnavi sau cei trimiși la Dragomirnaascultări. Cuviosul Paisie Velicicovski a fost stareţ Marele stareț venea cel dintâi la Secu de la 14 octombrie 1775 până la [[15 august]] 1779. Aşezarea pitorească şi liniştea de aici au produs asupra cuviosului şi a ucenicilor săi o impresie atât de puternică, încât în august 1779, când primeşte scrisoare din partea domnitorului Moldovei, [[Alexandru Moruzi]], şi a boierilor ţării, prin care i sfintele slujbe și neîncetat se cerea să fie stareţ al ruga cu [[Mănăstirea NeamţRugăciunea lui Iisus|Mănăstirii NeamţRugăciunea inimii]], el refuzăvărsând în taină multe lacrimi. În cele din urmă însă acceptă şi, cu o parte din călugarii obștea Cuviosului Paisie de la SecuNeamț se aflau mai mulți călugări, sporiți duhovnicește, se mută la Neamţcare aveau darul lacrimilor și al neîncetatei rugăciuni, unificând astfel cele două mănăstiri sub povăţuirea unui singur stareţcăutând să-i urmeze întru toate părintelui lor sufletesc.

Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareţ al celor două mănăstiri unificate, Neamţ - Secu, Cuviosul Paisie păstrează cu sfinţenie acelaşi regulament de viaţă monahală din Sfântul Munte Athos, atât în ceea ce priveşte rânduiala sfintelor slujbe, cât şi nevoinţa monahilor la [[chilieSpovedania]]. La biserică erau datori să ia parte toţi părinţii şi fraţiifraților obștii se făcea în fiecare seară, afară de iar pentru cei bolnavi sau cei trimişi mai sporiți, o dată la ascultăritrei zile. Marele stareţ venea cel dintâi la sfintele slujbe şi neîncetat se ruga cu Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a rânduit 24 de [[rugăciunea inimiiduhovnic]]i, care spovedeau și îndrumau duhovnicește întreaga obște, iar marele stareț supraveghea bunul mers al celor două mănăstiri, atât în cele duhovnicești, vărsând cât și în taină multe lacrimi. În obştea Cuviosului Paisie ascultările de obște, primind la Neamţ se aflau mai mulţi călugări, sporiţi duhovniceşte, chilia sa pe cei care aveau darul lacrimilor şi al neîncetatei rugăciuni, căutând să-i urmeze întru toate părintelui lor sufletescveneau pentru sfat și binecuvântare. Cei neascultători primeau canon și mustrare părintească.

[[Spovedania]] fraţilor obştii se făcea în fiecare searăO atenție deosebită a acordat Cuviosul Paisie traducerii din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, continuând, iar pentru cei mai sporiţiastfel, o dată șirul traducerilor de la trei zileDragomirna și Secu. Pentru aceastaUnii călugări moldoveni, munteni și ardeleni, fiind buni eleniști, traduceau scrierile Sfinților Părinți din limba greacă veche în limba română, Cuviosul Paisie a rânduit 24 de iar călugării slavi traduceau în limba slavonă, făcând din [[duhovnicMănăstirea Neamț]]io adevărată academie patristică și duhovnicească, care spovedeau şi îndrumau duhovniceşte întreaga obşte, iar marele stareţ supraveghea bunul mers al celor două mănăstiri, atât în cele duhovniceşti, cât şi nemaiîntâlnită în ascultările de obşte, primind la chilia sa pe cei care veneau pentru sfat şi binecuvântare. Cei neascultători primeau canon şi mustrare părinteascăalte țări ortodoxe din acea vreme.

O atenţie deosebită a acordat Cuviosul Paisie traducerii din limba greacă a scrierilor patristice filocaliceera și un bun organizator și înnoitor al vieții monahale, continuândîntemeind în jurul Muntelui Ceahlău câteva sihăstrii de călugărițe, astfelpe care le îndruma duhovnicește, şirul traducerilor rânduindu-le duhovnic pe Cuviosul [[Iosif Pustnicul]] (+1828), unul dintre ucenicii săi de la Dragomirna şi SecuNeamț. Unii călugări moldoveniAlt ucenic al său cu viață sfântă era Cuviosul [[Irinarh Rosetti]] (+1859), munteni şi ardelenimare lucrător al rugăciunii inimii, fiind buni eleniştifondatorul Mănăstirii Horaița și al altor așezăminte monahale din Moldova, traduceau scrierile Sfinţilor Părinţi din limba greacă veche în limba românăAthos, iar călugării slavi traduceau în limba slavonăprecum și al bisericii de pe [[Muntele Tabor]], făcând din [[Mănăstirea NeamţŢara Sfântă|Țara Sfântă]] o adevărată academie patristică şi duhovnicească, nemaiîntâlnită în alte ţări ortodoxe din acea vreme.

Cuviosul Pentru sfințenia vieții sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamț era şi un bun organizator şi înnoitor al vieţii monahalecunoscut în toate țările ortodoxe, întemeind începând din Muntele Athos până în jurul Muntelui Ceahlău câteva sihăstrii Lavra Peșterilor din Kiev și de călugăriţela [[Mănăstirea Optina (Rusia)|Mănăstirea Optina]] până în sihăstriile din nordul Rusiei. De aceea, pe care le îndruma duhovniceşteîn 1790, mitropolitul Ambrozie, trecând prin Moldova, rânduindul-le duhovnic pe Cuviosul a făcut [[Iosif Pustnicularhimandrit]] (+1828). În vremea aceea, mulți dregători, unul dintre ucenicii săi de la Neamţ. Alt ucenic al său cu viaţă sfântă era Cuviosul boieri și chiar [[Irinarh Rosettiierarh]] (+1859)i sau domnitori poposeau la Mănăstirea Neamț, dorind să vadă pe acest mare lucrător al rugăciunii inimii, fondatorul Mănăstirii Horaiţa şi al altor aşezăminte monahale stareț cu viață sfântă. Influența lui a fost mare asupra multor mănăstiri și schituri din Moldova: Dragomirna, din AthosSecu, Neamț, Agapia, Văratec, Bisericani, Râșca, Vovidenia, Pocrov, Tarcău, precum şi al bisericii de pe [[Muntele Tabor]]și Cernica, Robaia, Căldărușani etc., din [[Ţara Sfântă]]Țara Românească.

Pentru sfinţenia vieţii saleÎn toamna anului 1794, numele Cuviosului Paisie de la Neamţ era cunoscut în toate ţările ortodoxeîmbolnăvindu-se, începând din Muntele Athos până și-a dat sufletul său curat în Lavra Peşterilor din Kiev şi de la mâinile Domnului nostru [[Mănăstirea OptinaIisus Hristos]] până în sihăstriile din nordul Rusieiseara zilei de joi, 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. De aceeaA fost plâns de toată obștea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, în 1790ruși, ucraineni, greci, mitropolitul Ambroziebulgari. Sâmbătă, trecând prin Moldova17 noiembrie, l-a făcut fost înmormântat în gropnița bisericii mari, zidită de Binecredinciosul Voievod [[arhimandritȘtefan cel Mare și Sfânt]]. Fiind cinstit ca sfânt, încă din viață, ucenicii săi i-au săvârșit slujba de pomenire, rânduindu-i ca zi anuală de prăznuire 15 noiembrie. În vremea aceeaultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, mulţi dregătoriprecum și în secolul al XIX-lea, boieri şi chiar ucenicii lui români au răspândit [[ierarhisihasm]]i sau domnitori poposeau la Mănăstirea Neamţul în Țările Române, dorind să vadă pe acest mare stareţ cu viaţă sfântă. Influenţa lui a fost mare asupra multor iar cei slavi în peste 100 de mănăstiri şi schituri din Moldova: Dragomirna, Secu, Neamţ, Agapia, Văratec, Bisericani, Râşca, Vovidenia, Pocrov, Tarcău, precum şi Cernica, Robaia, Căldăruşani etc., din Ţara RomâneascăRusia și Ucraina.

În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, şi-a dat sufletul său curat în mâinile Domnului nostru [[Iisus Hristos]] în seara zilei de joi, 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. A fost plâns de toată obştea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, ruşi, ucraineni, greci, bulgari. Sâmbătă, 17 noiembrie, a fost înmormântat în gropniţa bisericii mari, zidită de Binecredinciosul Voievod [[Ştefan cel Mare]] şi Sfânt. Fiind cinstit ca sfânt, încă din viaţă, ucenicii săi i-au săvârşit slujba de pomenire, rânduindu-i ca zi anuală de prăznuire 15 noiembrie. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, precum şi în secolul al XIX-lea, ucenicii lui români au răspândit [[isihasm]]ul în Ţările Române, iar cei slavi în peste 100 de mănăstiri din Rusia şi Ucraina. În 1988, Sfântul Sinod al [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]] l-a canonizat pe Cuviosul Paisie Velicicovschi. În 1992, Sfântul Sinod al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] i-a rânduit pomenirea ca sfânt sub numele de Cuviosul Paisie de la NeamţNeamț, fiind trecut în calendar la data de 15 noiembrie. La mormântul lui de la Mănăstirea Neamţ Neamț vin să se închine şi și să-i ceară ajutor nu numai credincioşi credincioși din România, ci şi și din alte ţărițări.

:Apărătorule al dreptei credinţe şi credințe și lauda monahilor, Cuvioase Părinte Paisie, din pruncie iubind pe Hristos, ca un alt Avraam ai părăsit patria ta, în [[Muntele Athos]]ului nevoindu-te; şiși, adunând ceată de ucenici, te-ai aşezat așezat în ţara țara Moldovei cea binecuvântată şi și [[Mănăstirea NeamţNeamț]]ului rai pământesc ai făcut-o. Pentru aceasta, împreună cu îngerii, nu înceta a te ruga lui Dumnezeu pentru sufletele noastre.

:Străin fiind pe pământ, ai dobândit patria cerească, pe cei credincioşi învăţânducredincioși învățându-i, preacuvioase părinte Paisie, nevoitor al Filocaliei, să-şi înalţe și înalțe mintea către Dumnezeu şi și din inimă să strige către El: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieştemiluiește-mă pe mine, păcătosul.

: Ales râvnitor al vieţii călugăreştivieții călugărești, ca o albină truditoare, cu scrierile Sfinţilor Părinţi Sfinților Părinți ai îndestulat sufletele noastre, pe fiecare povăţuindupovățuindu-l pe calea mântuirii. Pentru aceasta îţi îți strigăm: Bucură-te, Paisie, preaînţelept preaînțelept înnoitor al stăreţiei duhovniceşti stăreției duhovnicești în patria noastră.

* [http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/PaisieVelicicovschi.html Paisie VeliciconvschiVelicicovschi] - în ''Dicţionarul Dicționarul Teologilor Români''* [http://www.ziarullumina.ro/articole;91;0;3156;0;Paisie-Velicicovschi:-intoarcerea-la-Scriptura.html Paisie Velicicovschi: întoarcerea la Scriptură] - în ziarul ''Lumina''* [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie15.htm Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Paisie de la Mănăstirea NeamţNeamț] - în [http://www.calendar-ortodox.ro/ Calendar-Ortodox.ro]* [http://secu.mmb.ro/velicicovski.html Cuviosul Paisie Velicicovschi] - pe situl site-ul [http://secu.mmb.ro/ Mănăstirii Secu]

* [http://www.nistea.com/Acatist_Paisie_Velicicovschi.htm Acatistul Sf. Paisie VelicikovschiVelicicovschi]

[[Categorie:SfinţiSfinți]][[Categorie:Sfinţi Cuvioși]][[Categorie:Sfinți români]][[Categorie:Sfinţi ruşiSfinți ruși]][[Categorie:Sfinţi Sfinți ucraineni]]