Prea Sfintia Sa Preasfinţitul '''Gherasim (Cristea, Episcopul Ramnicului s-a nascut la data de )''' (n. [[14 noiembrie ]] 1914, in localitatea Muntenii BuzauluiMunteni-Buzău, judetul Ialomitajudețul Ialomița - d. [[9 aprilie]] 2014, Râmnicu Vâlcea) a fost [[episcop]] titular al Episcopiei Râmnicului din parintii Dumitru si Maria Cristea, ca al doilea copil si a primit la botez numele Gheorghe1984 până în 2014.
Inzestrat pentru viata monahala==Elemente biografice==Prea Sfinţia Sa Gherasim (Cristea), in primavara anului 1934, batea la poarta Sfintei Manastiri Cernica, din judetul Ilfov pentru a fi primit intre ostenitorii pastratori ai randuielilor Sfantului Calinic. A fost primit ca frate de manastire si in acelasi an Episcopul Râmnicului s-a inscris născut la Seminarul Monahal data de aici. Dupa trei ani a fost tuns in monahism[[14 noiembrie]] 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, judeţul Ialomiţa, din părinţii Dumitru şi Maria Cristea, iar in 1940 ca al doilea copil şi a fost hirotonit ierodiacon, iar mai apoi preotprimit la [[botez]] numele Gheorghe.
Dupa desfiintarea Seminarului MonahalÎnzestrat pentru [[viaţa monahală]], în primăvara anului 1934, bătea la poarta Sfintei Mănăstiri Cernica, din judeţul Ilfov pentru a fi primit între ostenitorii păstrători ai rânduielilor Sfântului Calinic. A fost primit ca frate de mănăstire şi în acelaşi an s-a trecut înscris la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din BucurestiMonahal de aici. După trei ani a fost tuns în [[monahism]], pe care l-iar în 1940 a absolvit in anul 1942fost hirotonit ierodiacon, iar mai apoi preot.
In anul 1948 După desfiinţarea Seminarului Monahal, a obtinut diploma de licentiat in Teologie trecut la Facultatea Seminarul „Nifon Mitropolitul” din Bucuresti cu media 9Bucureşti,50pe care l-a absolvit în anul 1942.
Intre anii 1943–1952 În anul 1948 a slujit ca preot obţinut diploma de licenţiat în Teologie la Manastirea Antim Facultatea din Bucuresti si remarcandu-se prin deosebite stradanii a fost distins Bucureşti cu rangul de Protosinghel. In toamna anului 1952, la 1 octombrie, a fost numit staret al Manastirii Caldarusani, judetul Ilfov, vestita ctitorie a lui Matei Voda Basarab. Aici, vreme de aproape doua decenii, a desfasurat o bogata activitate pe multiple planuri, la loc de cinste situandu-se restaurarea Sfintei Manastiri si a dependintelor acesteia, ce au fost distruse de incendiul din anul 1946media 9, precum si infiintarea unui muzeu manastiresc50.
Dupa 36 Între anii 1943–1952 a slujit ca preot la Mănăstirea Antim din Bucureşti şi remarcându-se prin deosebite strădanii a fost distins cu rangul de ani de viata monahala[[Protosinghel]]. În toamna anului 1952, vrednicul de pomenirela 1 octombrie, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfantului Sinod ca Arhiereu Vicarfost numit stareţ al Mănăstirii Căldăruşani, la Eparhia Dunarii de Josjudeţul Ilfov, cu titulatura de Constanteanulvestită ctitorie a lui Matei Vodă Basarab. Aici a slujit timp , vreme de patru aniaproape două decenii, impulsionand munca cultural-misionara si gospodareasca la parohiile din Episcopiea desfăşurat o bogată activitate pe multiple planuri, iar la Centrul Eparhial loc de cinste situându-se restaurarea Sfintei Mănăstiri şi a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-bisericesc dependinţelor acesteia, ce au fost distruse de la Galatiincendiul din anul 1946, precum şi înfiinţarea unui muzeu mănăstiresc.
Se cuvine mentionat faptul După 36 de ani de viaţă monahală, vrednicul de pomenire, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfântului Sinod caArhiereu Vicar, in anul 1971, cu prilejul descoperirii la Niculitel, judetul TulceaEparhia Dunării de Jos, a unei bazilici cu cripta in care erau sase martiri, titulatura de Constănţeanul. Aici a avut curajul slujit timp de apatru ani, impulsionând munca cultural-i prelua in taina si a le aseza sfintele moaste misionară şi gospodăreasca la Manastirea Cocosparohiile din Episcopie, salvanduiar la Centrul Eparhial a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-le bisericesc de teroarea ateistala Galaţi.
In toamna anului 1975Se cuvine menţionat faptul că, în anul 1971, cu prilejul descoperirii la 16 octombrieNiculiţel, la cererea Prea Sfintitului Episcop Iosif Gafton al Ramnicului si al Argesuluijudeţul Tulcea, in sedinta Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romanea unei bazilici cu criptă în care erau şase martiri, a fost ales ca Arhiereuavut curajul de a-Vicar al Episcopiei Ramnicului si Argesuluii prelua în taină şi a le aşeza sfintele moaşte la Mănăstirea Cocoş, cu titulatura salvându-le de Pitesteanulteroarea ateistă.
Timp de aproape un deceniu În toamna anului 1975, la 16 octombrie, la cererea Prea Sfinţitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului şi al Argeşului, în sedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a slujitfost ales ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu frica de Dumnezeu si dragoste de patrie si neam, toate arhierestile indatoriri incredintate titulatura de Episcopul Iosif si Sfantul SinodPiteşteanul.
In ziua Timp de 30 septembrie 1984, prin votul Colegiului Electoral al Bisericii Ortodoxe Romane, aproape un deceniu a fost ales Episcop titular al Eparhiei Ramnicului si Argesuluislujit, fiind inscaunat in vestitul jilt arhieresc ramnicean cu frică de Dumnezeu şi dragoste de catre Inalt Prea Sfintia Sa Nestor Vornicescu, Mitropolitul Oltenieipatrie şi neam, la data toate arhiereştile îndatoriri încredinţate de 2 decembrie 1984Episcopul Iosif şi Sfântul Sinod.
In plan administrativ-gospodarescÎn ziua de 30 septembrie 1984, prin votul Colegiului Electoral al Bisericii Ortodoxe Române, colaborand eficient cu Comisia Nationala a Patrimoniului Cultural si cu factorii fost ales Episcop titular al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, fiind înscăunat în vestitul jilţ arhieresc râmnicean de conducere din unitatile economicecătre Înalt Prea Sfinţia Sa [[Nestor (Vornicescu) al Olteniei|Nestor (Vornicescu)]], Mitropolitul Olteniei, a contribuit la consolidarea si restaurarea majoritatii asezamintelor data de cult care fac prestigiul acestei zone: manastirile Cozia, Turnu, Stanisoara, Hurezi, Bistrita, Dintr-un Lemn, Brancoveni, Surupatele; schiturile Ostrov, Cornet, Iezer si inca multe altele[[2 decembrie]] 1984.
Performantele administrative ale Prea Sfintitului Gherasim s-au concretizat in anii din urma prin construirea din temelii a Centrului cultural-religios Sfantul Ierarh Antim Ivireanul si a unei cantine sociale la sediul Sfintei Episcopii. De asemenea, la propunerea Prea Sfintiei Sale, din anul 1999, municipiul Rm.Valcea si-a ales ca ocrotitor spiritual pe Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanul, la a carui praznuire participa an de an distinsi oaspeti, ierarhi si oficialitati, preoti si credinciosi.===Activitate administrativă===
Membru activ al Sfantului Sinod, Prea Sfintitul GherasimÎn plan administrativ-gospodăresc, colaborând eficient cu Comisia Naţională a functionat incepand Patrimoniului Cultural şi cu 22 mai 2000 ca loctiitor factorii de Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Oltenieiconducere din unităţile economice, pana a contribuit la 22 octombrie 2000consolidarea şi restaurarea majorităţii aşezămintelor de cult care fac prestigiul acestei zone: mănăstirile Cozia, data cand a fost ales si inscaunat ca Mitropolit Inalt Prea Sfintitul TeofanTurnu, Stănişoara, Hurezi, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surupatele; schiturile Ostrov, Cornet, Iezer şi încă multe altele.
Alte activitati: In cadrul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe RomanePerformanţele administrative ale Prea Sfinţitului Gherasim s-au concretizat în anii din urmă prin construirea din temelii a Centrului cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi a unei cantine sociale la sediul Sfintei Episcopii. De asemenea, la propunerea Prea Sfintitul Gherasim face parte Sfinţiei Sale, din Comisia Canonicaanul 1999, municipiul Râmnicu Vâlcea şi-a ales ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, la a cărui prăznuire participă an de an distinşi oaspeţi, ierarhi şi oficialităţi, Juridica si pentru Disciplinapreoţi şi credincioşi.
In perioada 1969-1997 Membru activ al Sfântului Sinod, Prea Sfinţitul Gherasim, a participat funcţionat începând cu 22 mai 2000 ca membru locţiitor de Arhiepiscop al delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, până la 10 simpozioane si intruniri teologice in Germania22 octombrie 2000, sustinand referate si comunicari in limbile romana si germana. Tot in aceasta perioada dată când a participat in Elvetia, la Lucarno, timp de o luna, la un schimb de experienta in cadrul Miscarii Ecumenicefost ales şi înscăunat ca Mitropolit Înalt Prea Sfinţitul Teofan.
In anul 1988 a participat ca delegat ===Alte activităţi===În cadrul Sfântului Sinod al Sfantului Sinod la Manastirea Prodromu de la Sfantul Munte AthosBisericii Ortodoxe Române, Prea Sfinţitul Gherasim face parte din Comisia Canonică, Juridică şi pentru Disciplină.
În perioada 1969-1997 a participat ca membru al delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la 10 simpozioane şi întruniri teologice în Germania, susţinând referate şi comunicări în limbile română şi germană. Tot în această perioadă a participat în Elveţia, la Lucarno, timp de o lună, la un schimb de experienţă în cadrul Mişcării Ecumenice.
Lucrari: Dobandind din tinerete interes pentru cercetarea istoriei bisericii romanesti, Prea Sfintitul Gherasim, venind in zona istorica În anul 1988 a Olteniei, s-a preocupat pentru punerea in valoare a traditiilor si patriotismului acesteia, prin intermediul cartiiparticipat ca delegat al Sfântului Sinod la Mănăstirea Prodromu de la Sfântul Munte Athos. In sensul acesta, a semnat si a publicat o serie de lucrari de referinta:
„Razboiul de independenta in documentele Episcopiei Ramnicului si Argesului”, Ed. Sfintei Episcopii a Ramnicului, Rm. Valcea, 1977, 105 p. + 39 ilustr.; ===Lucrări===„Preotul Radu SapcaDobândind din tinereţe interes pentru cercetarea istoriei Bisericii româneşti, omul si epoca sa”Prea Sfinţitul Gherasim, Rm. Valcea, 1978, 125 p.; „Un pasoptist de seama – preotul Radu Sapca”venind în zona istorică a Olteniei, Rm. Valcea, 1988, 363 p.; „Sfantul Calinic Cernicanul s- un sfant printre oameni”a preocupat pentru punerea în valoare a tradiţiilor şi patriotismului acesteia, Rmprin intermediul cărţii.ValceaÎn sensul acesta, 1996, 94 p. „Istoria Manastirii Govora”, Rm. Valcea, 1995, 140 p. + 11 ilustr.; „Istoria Manastirii Caldarusani”, Rm.Valcea, 1997, 180 p. + 50 ilustr. „Viata Sfantului Martir Constantin-Voda Brancoveanu si a celor impreuna patimitori cu Dansul”, Ed. Episcopiei Ramnicului, Rm.Valcea, 2001, 200 p. „Carte semnat şi a publicat o serie de rugaciuni”, tiparita cu ingrijirea si binecuvantarea P.S. Episcop Gherasim lucrări de catre Fundatia „Niste tarani”, 2000. „Carte de rugaciuni pentru trebuintele crestinului ortodox”, tiparita cu ingrijirea si binecuvantarea P.S. Episcop Gherasim, Episcopia Ramnicului, Rm.Valcea, 2002. referinţă:
Articole si studii: *„Războiul de independenţă în documentele Episcopiei Râmnicului şi Argeşului”, Ed. Sfintei Episcopii a Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 1977, 105 p. + 39 ilustr.;*„Preotul Radu Şapca, omul şi epoca sa”, Râmnicu Vâlcea, 1978, 125 p.;*„Un paşoptist de seamă – preotul Radu Şapca”, Râmnicu Vâlcea, 1988, 363 p.;*„Sfântul Calinic Cernicanul - un sfânt printre oameni”, Râmnicu Vâlcea, 1996, 94 p.;*„Istoria Mănăstirii Govora”, Râmnicu Vâlcea, 1995, 140 p. + 11 ilustr.;A publicat in revista „Mitropolia Olteniei”*„Istoria Mănăstirii Căldăruşani”, Râmnicu Vâlcea, in „Renasterea”1997, revista Eparhiei Ramnicului si alte publicatii cultural180 p. + 50 ilustr.;*„Viaţa Sfântului Martir Constantin-religioase nenumarate lucrariVodă Brâncoveanu şi a celor împreună pătimitori cu dânsul”, Ed. Episcopiei Râmnicului, studiiRâmnicu Vâlcea, articole2001, reportaje200 p.;*„Carte de rugăciuni”, recenziitipărită cu îngrijirea şi binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim de către Fundaţia „Nişte ţărani”, etc2000.;*„Carte de rugăciuni pentru trebuinţele creştinului ortodox”, tipărită cu caracter istoricîngrijirea şi binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim, Episcopia Râmnicului, dintre care amintim:Râmnicu Vâlcea, 2002.
===Articole şi studii===A publicat în revista „Mitropolia Olteniei”, în „Renaşterea”, revista Eparhiei Râmnicului şi alte publicaţii cultural-religioase nenumărate lucrări, studii, articole, reportaje, recenzii, etc., cu caracter istoric, dintre care amintim: *„Oltul si şi Jiul, punti punţi naturale intre romanii între românii de pe ambii versanti versanţi ai Carpatilor”Carpaţilor”, in în Mitropolia Olteniei, nr. 1-2, 1980, p. 7-13. ;*„Date despre razboiul Războiul de Independenta in Independenţă în arhiva vladiceasca vlădicească de la Ramnicu Valcea”Râmnicu Vâlcea”, in M.O.în Mitrpolia Olteniei, nr. 4-6, 1977, p. 307-310. ; „Manastiri valcene in *„Mănăstiri vâlcene în timpul revolutiei Revoluţiei de la 1821”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1981, p. 182-186. ;*„Slujitori bisericesti bisericeşti din Eparhia Ramnicului si Argesului in Râmnicului şi Argeşului în timpul ocupatiei straine ocupaţiei străine 1916-1918”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1983, p. 760-765. ;*„Cartea ca mijloc de afirmare si propasire culturala in gandirea si şi propăşire culturală în gândirea şi opera episcopului Chesarie al Ramnicului”Râmnicului”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1985, p. 284-287. ;„Cateva *„Câteva documente privind inceputul invatamantului începutul învăţământului clerical in în Oltenia”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 1-3, 1979, p. 106-112. ;*„Primul proiect cunoscut de «Scoala inalta» «Şcoala înaltă» a lui Matei Basarab”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 9-10, 1983, p. 632-635. ;*„Biserica parohiala parohială din CandestiCândeţti-Muscel”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 3-6, 1980, p. 282-285. ;*„Bucurie aniversara aniversară la resedinta reşedinţa Centrului Eparhial de la Ramnicu Valcea”Râmnicu Vâlcea”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1976, p. 913-916. ;*„Prea Sfintitul Sfinţitul Episcop Iosif Gafton, de trei decenii succesor al vladicilor ramniceni”vlădicilor râmniceni”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1979, p. 799-801. ;*„Adunarea pentru pace a preotilor preoţilor din judetele judeţele Arges, Olt si Valcea”şi Vâlcea”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1983, p. 811-826. ;„Cronica aniversara *„Cronică aniversară privind comorile culturale ale trecutului romanesc”românesc”, in M.O.în Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1978, p. 185-186. ;„Marturiile *„Mărturiile unui preot despre rascoala Răscoala din 1907, in în Livezile, judetul Dolj”, in în Biserica Ortodoxa RomanaOrtodoxă Română, nr. 1-3, 1977, p. 68-70. ;*„Ecouri despre independenta independenţa de stat a Romaniei in României în 1877, consemnate in în presa germana germană din Transilvania”, in în Almanahul parohiei ortodoxe romane române din Viena, 1978, p. 173-174. ;*„Vechimea folosirii limbii literare in în Biserica Ortodoxa Romana”Ortodoxă Română”, in în Revista Luceafarul in Luceafărul în Austria, Viena, anul IX, nr. 1-4, 1980, p. 8-9. ;*„Scrisori inedite de la Popa Sapca”Şapcă”, in în Magazin Istoric, nr. 6, 1963, p. 18. ;„Corespondenta inedita *„Corespondenţa inedită a Mitropolitului Andrei Saguna Şaguna cu Episcopul Calinic de Ramnic”Râmnic”, in în Telegraful romanromân, nr. 1-2, 1984, p. 3. ;*„Cozia, sase şase veacuri de zbuciumata zbuciumată istorie”, in Indrumator în Îndrumător bisericesc misionar, Rm.ValceaRâmnicu Vâlcea, nr. 3, 1986, p. 41-49. ;*„Omul potrivit la locul potrivit (Antim Ivireanul)”, in Renastereaîn Renaşterea, anul XI, Nr.3, iulie-septembrie, 2000, p.1-2. ;„Sfintii *„Sfinţii Martiri Straromani Străromâni de la Niculitel” Niculiţel” – RenastereaRenaşterea, anul XII, Nr. 2, aprilie-iunie, 2001, p. 1-3. ;*„Cultul sfintilor romani sfinţilor români – Sfantul Sfântul Antim Ivireanul”, in în „Lumina lumii”, Nr. 3, 1995, p.4-7. ;*„Biserica Ortodoxa Ortodoxă la sfarsitul sfârşitul mileniului doi”, in în „Lumina lumii”, Nr. 5, 1996, p.2. ;*„Miron Cristea, primul patriarh al Romaniei”României”, in în „Lumina lumii”, Nr. 7, 1998, p.10-11 [[Categorie:Ierarhi români]]
