Modificări

'''Efes''' (gr. Ἔφεσος) a fost un important centru al creștinătății timp de multe secole. OraşulOrașul, situat în vestul Asiei Mici a fost un centru important în care a poposit în cursul călătoriilor sale [[misiune|misionare]] Sf. Apostol [[Apostolul Pavel|Pavel]] în secolul I d.Hr. Creştinii Creștinii din Efes au fost destinatarii unor [[epistolă|epistole]] adresate lor de Sf. Pavel şi și de Sf. [[Ignatie Teoforul]] în secolul al II-lea. Unii autori consideră că este posibil ca şi și [[Evanghelia după Ioan]] să fi fost scrisă aici. Efesul este una din cele şapte cetăţi menţionate șapte cetăți menționate în [[Cartea Apocalipsei|Apocalipsă]]. A fost locul întrunirii celui de-al [[Sinodul III Ecumenic|treilea Sinod Ecumenic]] şi și [[scaun|reşedinţareședința]] Sf. [[Marcu al Efesului]] în secolul al XV-lea.

Efesul (gr: Έφεσος) a fost întemeiat ca oraş oraș grec ionian în secolul al X-lea î.Hr. de colonişti coloniști de origine ateniană. Aşezat Așezat pe râul Cayster, la revărsarea acestuia în Marea Egee, oraşul funcţionat orașul funcționat ca centru comercial în perioada pre-creştinăcreștină, fiind un oraş oraș profund marcat de cultura şi și mitologia greacă. La Efes s-a înălţat înălțat marele templu păgân al zeiţei zeiței Artemis, considerat a fi una din cele şapte șapte minuni ale lumii antice.

Efesul a intrat sub dominaţia dominația romană în anul 86 î.Hr. şi și a devenit capitala Asiei proconsulare în anul 27 î.Hr. Efesul a prosperat sub stăpânirea romană: a devenit o mare metropolă şi și un centru comercial important, considerat a fi al doilea ca mărime după Roma. Sf. Apostol Pavel a poposit în acest oraş oraș în timpul călătoriilor sale misionare.

Distrugerea Efesului de către goţi goți în anul 263 a făcut ca oraşul orașul să îşi își piardă din strălucire, însă acesta şiși-a păstrat importanţa importanța ca oraş şi oraș și mai departe, de-a lungul secolelor V-VI. A fost parţial parțial distrus de un cutremur în anul 614.

De-a lungul anilor, importanţa importanța comercială a Efesului a intrat în declin, după ce râul Cayster a colmatat portul, făcându oraşul orașul să îşi își piardă accesul la marea Egee. Atacurile arabe din secolele următoare au contribuit şi și ele la declinul oraşuluiorașului, astfel că până în secolul al XI-lea acesta ajunsese să nu mai fie decât un sat.

În secolele următoare, oraşul orașul a cunoscut o scurtă perioadă de prosperitate în timpul stăpânirii turceştiturcești, însă a fost în cele din urmă abandonat în secolul al XV-lea. În prezent, Efesul consta în ruinele templului lui Artemis, teatrul, stadionul şi și o "Biserică dublă" care este probabil o veche catedrală închinată [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] în care s-au ţinut ținut sinoadele din [[Sinodul III Ecumenic|431]] şi și [[Sinodul tâlhăresc de la Efes|449]].

Efesul a fost unul din centrele creştinismului creștinismului timpuriu. Sf. Pavel a petrecut trei ani la Efes cu întemeierea şi și organizarea Bisericii, însă a fost obligat să părăsească oraşulorașul. Una din epistolele sale a fost adresată direct [[Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel|Efesenilor]]. Potrivit unei tradiţii tradiții răspândite mai ales în [[Biserica Romano-Catolică]], într-o casă din apropiere de Efes ar fi adus-o Sf. Ioan pe [[Maica Domnului]], şi și aici s-ar fi petrecut şi și [[Adormirea Maicii Domnului]]. Potrivit tradiţiei tradiției ortodoxe însă, Maica Domnului ar fi rămas mai probabil la [[Ierusalim]].

Sf. Apostol [[Ioan Teologul]] şiși-ar fi petrecut ultimii ani ai vieţii vieții la Efes, unde a fost şi și îngropat. Potrivit tradiţieitradiției, acolo ar fi murit şi și Sf. Mironosiţă Mironosiță [[Maria Magdalena]]. [[Image:St John Theologian Grave.jpg|right|thumb|200px|Mormântul Sf. [[Ioan Teologul]]]]În primele secole creștine, Efesul a fost un centru al creștinismului, cel mai important din Asia Mică după Antiohia. [[Sinodul I Ecumenic|Sinodul I de la Niceea]] a conferit Efesului [[jurisdicție|jurisdicția]] bisericească asupra [[dioceză|diocezei]] Asiei Mici, care cuprindea unsprezece provincii. La Efes s-a întrunit [[Sinodul III Ecumenic|al treilea Sinod Ecumenic]], în timpul căruia Sf. [[Chiril al Alexandriei]] a obținut condamnarea [[nestorianism]]ului. [[Iustinian cel Mare]] a construit lângă Efes o mare biserică închinată Sf. Ioan Teologul.

În primele secole creştine, Efesul a fost un centru al creştinismului, cel mai important din Asia Mică după Antiohia. [[Sinodul I Ecumenic|Sinodul I de la Niceea]] a conferit Efesului [[jurisdicţie|jurisdicţia]] bisericească asupra [[dioceză|diocezei]] Asiei Mici, care cuprindea unsprezece provincii. La Efes s-a întrunit [[Sinodul III Ecumenic|al treilea Sinod Ecumenic]], în timpul căruia Sf. [[Chiril al Alexandriei]] a obţinut condamnarea [[nestorianism]]ului. [[Iustinian cel Mare]] a construit lângă Efes o mare biserică închinată Sf. Ioan Teologul.[[Image:St John Theologian Grave.jpg|right|thumb|150pkx|Mormântul Sfântului Ioan teologul]] În anii următori, oraşul orașul a avut de suferit de pe urma raidurilor arabilor şi și mai târziu ale turcilor, iar în timpul perioadei [[iconoclasm|iconoclaste]] mai mulţi mulți apărători sfintelor [[icoană|icoane]] au suferit aici [[mucenic|martiriul]]. După ce a fost distrusă de turci în 1090, oraşul orașul a fost reconstruit în jurul bisericii Sf. Ioan, iar comunitatea a început să fie cunoscută sub numele de ''Aghios Theologos'' (a "Sfântului Teolog"), trimiţând trimițând la Sf. Ioan Teologul. După o serie de raiduri în secolele XIV-XV, comunitatea creştină creștină din oraş oraș scăzuse atât de mult încât, atunci când Sf. [[Marcu al Efesului]] a luat parte la [[Sinodul de la Ferrara-FlorenţaFlorența]] în 1439, comunitatea pe care o păstorea mai avea doar dimensiunile unui sat.