[[ImageImagine:Sf ioan maximovici.jpg|frameright|rigththumb|200px|Sfântul Părintele nostru ierarh Ioan Maximovici]][[Imagine:John Maximovitch.jpg|right|thumb|200px|Sf. Ioan Maximovici]][[Imagine:John_mx.jpg|right|thumb|200px|Fotografie a Sf. Ioan Maximovici]][[Imagine:JohnMaximovitch.jpg|right|thumb|200px|Moaștele Sf. Ioan Maximovici, USA]]'''Sfântul [[Ioan ]] Maximovici''' (1896-19661896–1966) este considerat de creştinii ortodocşi de pretutindeni ca fiind cel mai mare sfânt unul din [[sfinți]]i ierarhi al secolului XX. Manifestând diferite forme de sfinţeniesfințenie, el a fost în acelaşi același timp un mare [[teolog ]] inspirat de [[Sfânta Treime|Dumnezeu şi "nebun ]] și „nebun întru Hristos"Hristos”, un zelos [[ierarh ]] misionar şi și un apărător al săracilor, un ascet desăvârşit şi desăvârșit și un părinte iubitor pentru orfani. Asemenea lui Moise, el şiși-a scos turma din robie, conducând-o din China în lumea liberă. Urmaş Urmaș al primilor apostoli[[apostol]]i, el a dobândit de la Dumnezeu puterea de a tămădui sufletele şi [[suflet]]ele și trupurile suferinde. Străbătând prin vălul timpului şi și al spaţiuluispațiului, el cunoştea şi cunoștea și răspundea gândurilor oamenilor înainte că aceştia ca aceștia să şi le exprime. Fericitul Ioan răspândea o putere ce-i atrăgea pe oameni mai mult chiar decât nenumăratele sale [[Minune|minuni]]. Această era puterea iubirii lui Hristos-– marea taină inaccesibilă înţelegerii lumeştiînțelegerii lumești.

Acum în Ceruri el continuă să se roage şi și să-i viziteze pe cei ce-l cheamă în ajutor, după cum mărturisesc minunile şi și tămăduirile înregistrate peste tot în lume. La [[2 iulie]] 1994, în America a avut loc proslăvirea arhiepiscopului Ioan de San Francisco, ierarh al Bisericii Ruse din diaspora.

La [[2 iulie]] 1994, în America a avut loc proslăvirea [[arhiepiscop]]ului Ioan de San Francisco, ierarh al Bisericii Ruse din diaspora. ==Viaţa Viața Sfântului Ierarh Ioan (Maximovici) de Shanghai, Europa Occidentală şi și San Francisco==

Arhiepiscopul Ioan s-a născut în înfloritoarea regiune Harkov din sudul Rusiei. Aici, pe moşia moșia Adamovka, în familia binecunoscută de nobili Maximovici, părinţilor părinților Boris şi și Glafira li s-a născut un fiu în data de [[4 iunie ]] 1896, pe care l-au botezat Mihail, în cinstea Sfântului [[Arhangheli|Arhanghel ]] al Domnului purtând acelaşi același nume. Neamul Maximovici era renumit de secole prin evlavia şi și patriotismul său.

Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii nobiliare era Sfântul Ierarh Ioan, [[mitropolit ]] al Tobolsk-ului, cunoscut ca şi și scriitor şi și poet duhovnicesc şi și luminător al Siberiei, care a trimis prima misiune ortodoxă în China şi și a săvârşit săvârșit numeroase minuni. El a fost canonizat în 1916, iar sfintele sale moaşte [[moaște]] se păstrează până în zilele noastre la Tobolsk. Cu toate că Sfântul Ierarh Ioan a murit la începutul secolului al XVIII-lea, duhul acestuia a purces asupra urmaşului urmașului său îndepărtat, care mai târziu i-a purtat numele.

Mihail era un copil bolnăvicios, firav şi și blând. Nu-i plăceau jocurile zgomotoase şi și adesea era adâncit în gândurile sale.. Iubea animalele, mai ales câinii. În copilărie se deosebea printr-o religiozitate profundă. Colecţiona Colecționa icoane, cărţi duhovniceşti şi cărți duhovnicești și istorice. Îi plăcea să citească mai ales Vieţile SfinţilorViețile Sfinților.

Tânărul Mihail, "monah „monah din copilărie" îşi copilărie” își petrecea toată vara la mănăstirea [[mănăstire]]a Sviatogorsk, aflată în vecinătatea moşiei părinţilor moșiei părinților săi. La vârsta de 11 ani a fost trimis la şcoala militară din Poltava, iar în aceşti ani l-a întâlnit şi l-a frecventat pe episcopul Teofan al Poltavei, un vestit ascet, care a rămas pentru el un model de sfinţenie până la sfârşitul vieţii.

La vârsta de 11 ani a fost trimis la școala militară din Poltava, iar în acești ani l-a întâlnit și l-a frecventat pe episcopul Teofan al Poltavei, un vestit ascet, care a rămas pentru el un model de sfințenie până la sfârșitul vieții. În 1914, Mihail a absolvit şcoala școala de cadeţi şi cadeți și urmând vocației sale intime a hotărât să intre la Academia Duhovnicească de la Kiev. Părinţii Părintii aveau însă alte planuri pentru el, insistând să se înscrie la facultatea de drept, şiși, din ascultare, el a renunţat renunțat la dorinţa dorința sa. Anii de maturitate şi sfârşitul și sfârșitul studiilor au coincis cu începutul groaznicei revoluţii iudeo-bolşevicerevoluții bolșevice.

În 1921, în plin război civil rus, Mihail emigrează la Belgrad împreună cu întreaga familie. În 1925 a absolvit Facultatea de Teologie a universităţii universității belgrădene. În 1926 a fost tuns în [[monahism şi ]] și [[Hirotonie|hirotonit ierodiacon ]] iero[[diacon]] la mănăstirea Milkovo, luând numele Ioan. La sfârşitul aceluiaşi sfârșitul aceluiași an părintele Ioan a fost hirotonit ca [[ieromonah]]. Între anii 1929-1934 1929–1934 a funcţionat activat ca profesor şi și diriginte la seminarul teologic "Sfântul „Sfântul Ioan Botezătorul" Botezătorul” din Bitol (Macedonia iugoslava). În anul 1934 s-a luat hotărârea de a-l înainta pe părintele Ioan la rangul de [[episcop]], adică tot ce era mai străin năzuinţelor năzuințelor lui. Cineva care-l cunoştea cunoștea din perioada iugoslava povesteşte iugoslavă povestește cum l-a întâlnit atunci în Belgrad. Părintele Ioan i-a spus acelei persoane că se află în oraş oraș din greşealăgreșeală, chemat în locul unui oarecare ieromonah Ioan, ce urma să fie făcut episcop. A doua zi după acea întâlnire, părintele Ioan i-a comunicat cunoştinţei cunoștinței sale că s-a creat o situaţie şi situație și mai proastă decât crezuse el, căci chiar pe el doreau să-l înainteze la rangul de episcop.  A fost hirotonit ca episcop la data de [[28 mai ]] 1934, ultima hirotonire făcută de mitropolitul Antonie Hrapovitki. A fost trimis în China în eparhia Shanghai. Aici el a organizat unele societăţi societăți filantropice şi și de binefacere, în special pentru copiii chinezi săraci şi și orfani şi și pentru emigranţii ruşiemigranții ruși. De asemenea reuşeşte reușește să aplaneze conflicte religioase şi și ridică o catedrală, ce a fost mai târziu, în cursul aşaașa-numitei revoluţii revoluții culturale chineze, rasă de pe faţă fața pământului de către comuniştii comuniștii chinezi.

O dată cu venirea la putere a comuniştilor comuniștilor în China, colonia emigranților ruşi ruși din China a fost nevoită să se refugieze în insulele arhipelagului filipinez, bântuite de uragane sezoniere. Însă pe perioada şederii șederii sale acolo, cu rugăciunile sale şi și cu ajutorul aghiazmei cu care a sfinţit sfințit colonia rusă, a făcut, ca prin mila Domnului, uraganele să ocolească insula Tubabao, cea în care locuiau refugiaţii ruşi refugiații ruși din China. Imediat după evacuarea refugiaţilor ruşi refugiaților ruși în Europa Occidentală şi și SUA, graţie grație tot eforturilor arhiepiscopului Ioan depuse pe lângă guvernul SUA dar mai ales rugăciunilor sale care au fost ascultate de Dumnezeu-, uraganele sezoniere şiși-au re-abătut reabătut furia devastatoare asupra acestei insule filipineze.

În anul 1951, arhiepiscopul Ioan e trimis în Europa , întâi la Paris, apoi la Bruxelles.

În Europa Occidentală, Vlădică Ioan acordă un interes constant nu numai diasporei ruse, care trudea neobosit ca şi și la Shanghai, ci şi populaţiei și populației locale. Astfel, el primeşte primește sub jurisdicţia jurisdicția sa Bisericile Ortodoxe din Franţa şi Franța și Olanda. Singurul preot ortodox al Misiunii de la Madrid a fost hirotonit de el.

În America şiși-a început activitatea de arhipasor arhipăstor în anul 1962. Vlădică Ioan poate fi considerat ocrotitorul adevăratei Ortodoxii în Lumea Nouă. În acelaşi același an, la cererea numeroşilor credincioşi numeroșilor credincioși ce-l cunoşteau cunoșteau de la Shanghai, Vlădică a fost invitat la San Francisco, cea mai mare eparhie ortodoxă din America.

Comunitatea ortodoxă de aici era deosebit de scindată, iar construcţia construcția marii catedrale ortodoxe ruse în cinstea icoanei Maicii Domnului Bucuria Tuturor Scârbiţilor Necăjiților a fost oprită. Vlădică Ioan s-a adresat credincioşilor credincioșilor cu rugămintea de a face donaţii donații pentru continuarea lucrărilor. Apelul său a trezit un entuziasm neobişnuit neobișnuit în rândul creştinilor ortodocşi creștinilor ortodocși americani. Pacea a fost restabilită şi construcţia și construcția catedralei dusă la bun sfârşitsfârșit.  În 1963, cu blagoslovenia Vlădicăi, a fost întemeiată Frăţia Frăția preacuviosului [[Gherman din Alaska]], devenită ulterior cel mai important centru misionar ortodox din California.

Arhiepiscopul Ioan Maximovici a rămas credincios până la sfârşit sfârșit căii alese de el, de a sluji cu devotament Biserica. Cei cecare-l cunoşteau cunoșteau în ultimii ani remarcau la Vlădică stricteţea strictețea în tot ce ţinea ținea de Biserică şi și de Tradiţie[[Sfânta Tradiție|Tradiție]], fiind un apărător consecvent al calendarului bisericesc (iulian) de stil vechi, deşi întreţinea relaţii deși întreținea relații cu unele Biserici de stil nou. Apoi, au remarcat şi și faptul că interzicea clerului său să participe la slujbele comune "inter„inter-creştine"creștine”, din cauza canonicităţii canonicității îndoielnice a unora dintre participanţiparticipanți. Activitatea ecumenistilor creştini ecumeniștilor creștini i se părea la fel de îndoielnică.  S-a opus de asemenea ereziilor catolicismului, dintre care cea mai cunoscută a fost aceea a ''sofiologiei'', de denaturare a dogmei ortodoxe despre Fecioara Maria.

Ultimii trei ani ai vieţii vieții arhiepiscopului Ioan au fost amărâţi amărâți de atacurile şi persecuţiile și persecuțiile adversarilor săi, cărora le răspundea totdeauna fără a se plânge sau a învinui pe cineva, cu un calm netulburat.

Împlinise abia şaptezeci șaptezeci de ani când a murit însingurat cum a şi și fost mereu de când devenise arhiereu.

==Sfârşitul vieţii pământeşti Sfârșitul vieții pământești a Sfântului Ierarh Ioan==

Truda de arhipăstor a vlădicăi Ioan s-a încheiat o dată cu călătoria sa la Seattle, la sfârşitul sfârșitul lui iunie 1966. Cel căruia i s-a dat adesea să cunoască gândurile şi și destinul oamenilor, pe care i le făcea cunoscute Pronia lui Dumnezeu, a fost înştiinţat şi înștiințat și de propriul sfârşitsfârșit.

Astfel, în vara anului 1966, când directorul căminului de copii Casa Sfântului Tihon din Zadonsk, care era şi locuinţa vlădicăiși locuința Vlădicăi, l-a înştiinţat înștiințat că peste trei ani va avea loc congresul eparhial, sfântul ierarh Ioan i-a răspuns că atunci nu va mai fi aici (în viaţă viața pământească).

În luna mai a aceluiaşi aceluiași an, o femeie ce-l cunoştea cunoștea pe vlădică de 12 ani, a cărei mărturie-, după părerea mitropolitului Filaret-"este , „este demnă de toată încrederea" încrederea” a auzit de la vlădicăVlădică: "Voi „Voi muri în curând, la sfârşitul sfârșitul lui iunie... Nu la San Francisco, ci la Seattle..." ”

În fine, însuşi însuși mitropolitul Filaret povesteşte povestește despre neobişnuita neobișnuita sa despărţire despărțire de arhiepiscop, după o şedinţă ședință a Sinodului, când acesta săvârşi săvârși rugăciunea de drum înaintea plecării lui la San Francisco. Vlădică şi-a luat rămas bun de la el într-un mod neobişnuitneobișnuit: în loc să ia mănunchiul de busuioc şi și să se stropească cu agheasmă, aşa așa cum se cuvine unui arhiereu, el, plecându-se cu smerenie, l-a rugat pe mitropolit să-l stropească, iar apoi, în locul obişnuitei obișnuitei sărutări reciproce a mâinilor, el i-a sărutat mâna mitropolitului, smulgându-şiși-o cu hotărâre pe a sa. Acela l-a ameninţat amenințat cu degetul şi și ambii zâmbiră. Atunci, mitropolitul nu a dat o importanţă importanță deosebită acestui gest, dar când vlădică a murit, el a înţeles înțeles că aşa şiașa și-a luat rămas bun arhiepiscopul de la el.  Se mai știe, de asemeniasemenea, ca în seara din ajunul plecării la Seattle, vlădica i-a spus unui om pentru care săvârșise o rugăciune: "De „De acum, n-ai sa te mai atingi de mana mea"mâna mea”.

Ceea ce însuşi însuși vlădică a prevăzut, dar pentru care nu erau deloc pregătiţi toţi pregătiți toți cei cecare-l cunoşteaucunoșteau, s-a petrecut în locul şi și la timpul pe care el le-a prezis.. Moartea a survenit la Seattle, pe 2 iulie (19 iunie pe stil vechi), unde, după ce a săvârşit săvârșit Sfânta Liturghie la biserica Nikolsk, vlădică a plecat însoţit însoțit de prietenul său apropiat, vlădică Nectarie, având cu sine icoana Kursk-Korennaia a Maicii Domnului. Rămânând în altar în jur de încă trei ore după sfârşitul sfârșitul Liturghiei, vlădică a mai vizitat-o pe văduva unui protoiereu (având cu el icoana Kursk-Korennaia) şi și s-a întors în apartamentul său, pregătindu-se să meargă la cimitir (era sâmbătă). Deodată, cei de jos l-au auzit căzând. Urcând în goană la etaj, însoţitorii însoțitorii lui de la Seattle, Î. Kalfov şi și Î. Hruşciov Hrușciov l-au găsit zăcând în pragul chiliei. L-au aşezat așezat în fotoliu şiși, la orele 15.:50 el îşi își dădu sufletul Domnului, încheindu-şi și calea pământească, la fel ca şi strămoşul și strămoșul său, episcopul Ioan de Tobolsk: în faţă față icoanei făcătoare de minuni. Nu poate să nu fie observată legătura directă între nevoinţa nevoința sa de o viaţă viață întreagă, de a se înfrâna de la dormitul în pat, şi sfârşitul și sfârșitul în poziţie aşezatăpoziție așezată. Căci după ce a fost întins în patul aflat în cameră, vlădică şiși-a primit pacea trupească-– judecând după toate, pentru prima oară, din ziua în care şiși-a dat făgăduinţele călugăreştifăgăduințele călugărești.

==„Deși am murit, sunt viu” - Vlădica — Vlădică Ioan==

Imediat ce vestea morţii Vladicăi morții Vlădicăi Ioan a ajuns la San Francisco, în locuinţa locuința arhiereului adormit - – Casa Sfântului Tihon din Zadonsk - – i s-a slujit prima panihidă. De asemenea, în toate bisericile ortodoxe din San Francisco, în toate jurisdictiile jurisdicțiile ortodoxe s-au slujit panihide. Trupul răposatului arhipăstor a fost lăsat în Seattle în grija episcopului Nectarie.

În dimineaţa dimineața zilei de duminică 3 iulie, trupul ierarhului a fost adus în biserica din Seattle. Deşi Deși Liturghia a fost anunţată anunțată pentru orele 7, biserica se umpluse de credincioşi credincioși până la acea oră matinală. După orele 15, sicriul cu trupul vladicăi vlădicăi a sosit cu un avion de pasageri la San Francisco, unde a fost întâmpinat de reprezentanţii reprezentanții clerului, ai obştilor obștilor de calugăriţe şi călugărițe și ai tuturor organizaţiilor organizațiilor ortodoxe ruseştirusești. La aeroport s-a slujit o scurtă litie. În faţa fața noii catedrale arhiepiscopale aştepta aștepta o mulţime uriaşă mulțime uriașă de oameni. Prima panihidă lângă sicriul vlădicăi a fost slujită de episcopul Nectarie, care, printr-un edict al mitropolitului Filaret, fusese atunci numit conducător interimar al eparhiei Americii de Vest. După slujbă, el i-a chemat pe toţi credincioşii toți credincioșii să se atingă de "moaştele" „moaștele” episcopului şiși, după declaraţiile declarațiile martorilor, a fost înţeles înțeles de toată lumea ca însemnând "trupul sfântului"„trupul sfântului”. La sicriul arhiepiscopului veneau şi și clerici de alte confesiuni şi preoţii și preoții catolici spuneau limpede:"Vrem şi „Vrem și noi să ne rugăm la sicriul sfântului vostru"vostru”.

Luni, pe 4 iulie, în catedrala episcopală, a sosit episcopul Sava de Edmonton, care l-a numit pe vlădică "Fericitul" şi„Fericitul” și, cu mai multă îndrăzneală, "făcător „făcător de minuni al epocii sale" şi sale” și a poruncit turmei să i se roage de acum ca unui sfânt.

Miercuri (6 iulie), din mănăstirea Sfintei Treimi din Jordanville (statul New York) au sosit arhiepiscopii Leontie de Chile şi și Averchie de Siracuza şi Troiţkși Troițk, care cu trei ani în urmă şezuseră șezuseră alături de vlădică în sala judecătoriei din San Francisco. Astfel, în acea zi, la sicriul arhiepiscopului Ioan au slujit ierarhii cei mai apropiaţi apropiați din diaspora rusă.

Dar deosebit de sărbătorească a fost slujba de pe 7 iulie, când la catedrala episcopală a stat intâistătătorulîntâistătătorul, mitropolitul Filaret, ca să înceapă ceremonia de priveghere cuprinzând cele şase șase ceasuri. Pe lângă cei 5 ierarhi au mai participat 24 de preoţipreoți, nenumăraţi nenumărați paracliseri şi și 1500 de mireni, astfel încât nici cea mai mare catedrală sinodală nu a putut să-i încapă pe toţi toți cei veniţi veniți să cinstească memoria întemeietorului ei. Cei ce se rugau pentru pacea sufletului vlădicăi au început acum să i se roage chiar lui. Când a început ultima sărutare a trupului, la miezul nopţii nopții de 9 iulie, oamenii deja recunoscuseră practic sfinţenia "moaştelor" sfințenia „moaștelor” adormitului, atingând de sicriul său icoane, cruci, şi și flori, arhiereii engolpioane şi și chiar pe copii, dorind să-i sfinţească sfințească prin atingerea de trupul sfinţitsfințit.

Râvna credincioşilor faţă credincioșilor față de trupul adormitului ierarh avea cel mai real temei. În ciuda căldurii de iulie din San Francisco, trupul neîmbălsămat nu arăta semne de putrezire. Începând de duminică (3 iulie), reprezentanţii reprezentanții biroului orăşenesc orășenesc de pompe funebre măsurau zilnic temperatura trupului, la fiecare trei ore, şi și nu au descoperit nici un fel de modificări. Vădita neputrezire a "moaştelor" „moaștelor” arhipăstorului rus a produs o puternică impresie vicepreşedintelui vicepreședintelui biroului de pompe funebre.

Conducerea de stat americană i-a dat cinstirea cuvenită vlădicăi şi și au acceptat ultima dorinţă dorință a turmei sale, modificând legea care nu prevedea posibilitatea înmormântării trupului unui episcop la temelia unei catedrale zidite de el. Deja la 5 iulie, preşedintele președintele comitetului de supraveghetori, a acceptat rugămintea miilor de ortodocşi ortodocși precum şi și a avocatului O'Hara, care îl cinstea mult pe vlădică, dând permisiunea înmormântării trupului episcopului în catedrală, iar pe 11 iulie, comisia a promulgat în unanimitate o hotărâre care satisfăcea această rugăminte. Astfel,Vlădică Ioan a fost înmormântat într-o criptă la baza catedralei arhiepiscopale din San Francisco.

Pe 4 septembrie, în ziua pomenirii sfântului prooroc Moise, văzătorul de Dumnezeu, la care Vlădica Vlădică Ioan avea mare evlavie, directoarea aşezământului așezământului Sfântului Tihon din Zadonsk, M. A. Sahmatova, a avut un vis. Se făcea că din catedrală spre aşezământ așezământ se îndreaptă o mare procesiune, cu steaguri bisericeştibisericești, purtând chipul şi și sicriul Vladicăi şi Vlădicăi și cântând. Când sicriul a fost adus în casă, Vlădică a ieşit ieșit din cameră camera lui, îmbrăcat în rasă, purtând un omofor violet şi și epitrahil şiși, apropiindu-se de uşile împărăteştiușile împărătești, a început să-i ungă pe toţi toți cei adunaţi adunați cu mir sfinţit sfințit (la fel cum făcea şi și în timpul vieţiivieții). După miruire, oamenii au început să se risipească şiși, după plecarea lor, s-a apropiat şi și Sahmatova, iar Vlădică, miruind-o şi și pe ea, i-a repetat de două ori: "SPUNEŢI „SPUNEȚI LUMII CĂ DEŞI DEȘI AM MURIT, SUNT VIU"VIU”. Trezindu-se, ea şiși-a notat cu emoţie emoție aceste cuvinte, spuse atât de hotărât şi și convingător. Ea le-a înţeles că înțeles ca pe o chemare a Vlădicăi ca lumea să-i ceară ajutorul şi și după plecarea lui la cele veşniceveșnice.

Faptele minunate săvârşite săvârșite de vlădică după moarte, care sunt cunoscute, sunt şi și mai multe decât cele din timpul vieţiivieții. Ele s-au săvârşit şi săvârșit și prin arătarea sa directă oamenilor, ca răspuns la rugăciunile lor, şi și după ce se slujeau panihide, şi și prin harul uleiului sfinţit şi sfințit și a altor obiecte sfinţite sfințite luate din cripta lui de la temelia catedralei din San Francisco.<ref>[http://www.saintjohnwonderworker.org/visitors_book_2008.htm Site în limba engleză unde se descriu, prin intermediul credincioşilor credincioșilor care s-au rugat Sfântului Ioan spre izbăvirea din diferitele nevoi şi și din boală, minunile săvârşite săvârșite de Sfântul Ioan]</ref>

În numele Tatălui şi și al Fiului şi și al Sfântului Duh!

A existat dintotdeauna printre ruşi credinţa ruși credința conform căreia episcopii Bisericii Ortodoxe mor "câte trei" „câte trei” (desigur, în decursul unei anumite perioade de timp). Mi-am amintit de ea tocmai acum. Acum un an şi și jumătate, la puţin puțin timp după Sinodul Episcopilor Bisericii din Diaspora, a murit bătrânul Arhiepiscop ŞtefanȘtefan. Atunci, cu numai un an în urmă, Biserica orfană a Diasporei a însoţit "spre ţărâna pământului" însoțit „spre țărâna pământului” cu rugăciuni pe părintele ei duhovnicesc şi și întâistătător al multora, vrednicul de pomenire, neuitatul bătrân, Mitropolitul Anastasie. Iar acum, în final, al treilea nume.

Ieri, în timpul privegherii de toată noaptea, a venit un telefon urgent de la Episcopul Nectarie din California, prin care ni se aducea trista veste conform căreia unul dintre venerabilii ierarhi ai Bisericii noastre, Vicar al Ierarhului Întâistătător, arhipăstorul ascet, Arhiepiscopul Ioan, murise subit în Seattle, unde se dusese cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Veste zdrobitoare.

Gândindu-mă acum la Vlădică Ioan, îmi vine în minte o întâmplare de acum mai bine de treizeci de ani, când răposatul meu părinte, Episcopul Dimitri, cunoscând necazurile şi tristeţile și tristețile care-l aşteptau așteptau pe Fericitul Mitropolit Antonie, Ierarhul Întâistătător al Bisericii Diasporei din Iugoslavia, l-a invitat pe acesta la Harbin, în Orientul Îndepărtat, unde viaţa viața bisericească începea să se îmbunătăţeascăîmbunătățească. "Te „Te vei odihni aici, Vlădică"Vlădică”, scria Episcopul Dimitri. Mitropolitul Antonie răspunse astfel: „Prietene, deja sunt foarte bătrân. Sunt atât de slăbit încât nu mă pot gândi la vreo călătorie, decât la cea spre cimitir... Dar, fiindcă nu-ți pot fi de ajutor, îți trimit – ca pe un adevărat suflet al meu – pe Episcopul Ioan. Acest om mic, plăpând, care arată ca un copil, în care se petrece o minune de statornicie și severitate, acum, într-o vreme a încremenirii spirituale generale...”

"PrieteneAstfel l-a descris acest mare Avvă al său, pe încă tânărul și de curând hirotonitul Vlădică Ioan. Iată cum arăta atunci Vlădică Ioan, deja sunt foarte bătrânși așa a și rămas. Sunt atât Dar chiar și în vremea noastră, înaintea ochilor noștri, el a fost același exemplu de „minune de slăbit încât nu mă pot gândi la vreo călătorieasceză statornică”, decât la cea spre cimitir.un remarcabil exemplu de viață duhovnicească și rugătoare. Vlădică Ioan se ruga neîncetat; Vlădică Ioan se ruga peste tot. DarIeromonahul Metodie, fiindcă nuun tânăr ce se potrivea duhovnicește într-ţi pot fi de ajutoro oarecare măsură cu Vlădică, îţi trimit aflându- ca se încă la Harbin, pe un adevărat suflet al meu bună dreptate observa: „Noi toți începem să ne rugăm, dar Vlădică Ioan nu are nevoie să înceapă; el e într- pe Episcopul o stare de rugăciune permanentă...”. Indiferent de ce schimbări aveau loc în situația lui materială, în condițiile de viața și de lucru ale Vlădicăi Ioan, rugăciunea și dumnezeieștile slujbe aveau pentru el o importanță covârșitoare. Acest om micNimic nu-l putea distrage de la aceasta. Nimeni nu poate avea toate calitățile, plăpândnimeni nu poate avea toate darurile. Fiecare dintre noi poate greși, nimeni nu este slobod de greșeală. Dar cei care arată ca un copilintrau în legătură cu Vlădică Ioan, omul rugăciunii, în care arhipăstorul ce se petrece o minune îngrijește de statornicie şi severitatesuflete, gata în permanență să sară în ajutorul lor, acumcei care au simțit puterea rugăciunii lui,întrfie personal ori prin cei apropiați lui – acești oameni nu-l vor uita niciodată pe Vlădică, purtând întotdeauna în inimile lor amintirea plină de recunoștință față de acea căldură și lumină pe care el o vreme a încremenirii spirituale generale..împărtășea."

Astfel lVlădică s-a dus, iar acea neîncetată rugăciune cu care se învăpăia marele nostru rugător, rugându-se neobosit „de dragul nostru și pentru noi toți” a descris acest mare Avvă fost întreruptă. Dar Biserica din Diaspora nu-l va uita. Suntem încredințați că Vlădică Ioan va avea îndrăzneala și va găsi milă la înfricoșătorul scaun al săuDomnului Slavei, și acolo se va ruga pentru cei apropiați ai lui și pentru turma sa, la fel cum se ruga și când era pe încă tânărul şi pământ... Iar datoria noastră, datoria unei iubiri pline de curând hirotonitul Vlădică recunoștință, este să răspundem cu rugăciune la rugăciunile lui. Să ne rugăm pentru sufletul lui curat, ca Domnul să-l odihnească împreună cu sfinții. Amin. ==Acatist==Pomenirea Sfântului IoanMaximovici are loc la data de [[2_iulie|2 iulie]] '''Condacul 1:'''Alesule făcător de minuni și slujitorule credincios al lui Hristos, care lumii întregi reverși mirul cel de mult preț al inspirației duhovnicești și mulțimea minunilor tale. Iată cum arăta atunci Vlădică IoanNoi cu dragoste te lăudăm și-ți cântăm ție acestea: Bucură-te, sfinte ierarhe Ioane, şi aşa făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! '''Icosul 1:'''Ca un înger trimis de către Creatorul a şi rămastoată făptura, apărut-ai în aceste timpuri, ca prin mila lui Dumnezeu să te îngrijești de pământeni. Dar chiar şi Văzând frumusețea virtuților tale, preafericite Ioane, așa îți strigăm:Bucură-te, căci de mic copil cu evlavie ai fost împodobit;Bucură-te, cel ce cu frică și cutremur voia lui Dumnezeu o ai împlinit;Bucură-te, cel ce în tainice virtuți harul dumnezeiesc l-ai arătat;Bucură-te, ascultător din depărtare al celor aflați în suferință;Bucură-te, grabnic ajutător plin de iubire pentru aproapele tău și pentru mântuirea lui;Bucură-te, bucuria tuturor celor ce în vremea noastrărugăciune se îndreaptă către tine cu grăbire;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 2:'''Văzând revărsarea îmbelșugată a virtuților tale, Sfinte Ierarhe slăvite Ioane, ca un izvor de viață dătător cu minunile tale ne adăpi pe noi, înaintea ochilor noştricei ce strigăm cu credință lui Dumnezeu: Aliluia! '''Icosul 2:'''De Dumnezeu înțelepțite Ioane, el cel ce plin ai fost și de teologhisire. În tine cunoștința de Dumnezeu a izvorât din nou, împreună cu milostivirea față de omenirea pătimitoare. Pentru aceea, învață-ne și pre noi să-L cunoaștem pre Dumnezeu Cel Adevărat și cu umilință să-ți cântăm:Bucură-te, scut neclintit al adevăratei Ortodoxii;Bucură-te, vas de mult preț al darului Duhului Sfânt;Bucură-te, dreptule acuzator al necredinței și falselor învățături;Bucură-te, plinitor sârguincios al dumnezeieștilor porunci;Bucură-te, ascet veghetor ce nu dormeai niciodată;Bucură-te, păstor grijuliu al turmei lui Hristos;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 3:'''Prin puterea dumnezeiescului har, părinte milostiv ai fost acelaşi exemplu pentru orfani și dascăl bun pentru cei tineri, crescându-i în frica lui Dumnezeu și pregătindu-i pentru slujirea lui Dumnezeu. Pentru aceea, fiii tăi duhovnicești se îndreaptă către tine, cântându-I cu mulțumire lui Dumnezeu: Aliluia! '''Icosul 3:'''Cu adevărat te-ai învrednicit, părinte Ioane, să fii preamărit de "minune corurile cerești, căci nici unul dintre pământeni nu poate să descrie măreția faptelor tale. Noi însă, dăruindu-I lui Dumnezeu tot ce avem mai bun, ție acestea-ți cântăm:Bucură-te, cel ce prin rugăciune necontenită pe fiii tăi ai acoperit;Bucură-te, păzitorul turmei tale cu semnul Sfintei Cruci;Bucură-te, căci prin iubirea ta nemărginită, toate popoarele și toate semințiile ai cuprins;Bucură-te, luminător strălucit și iubitor de asceză statornică"toți;Bucură-te, un remarcabil exemplu chip al blândeții duhovnicești;Bucură-te, dulce mângâietor al celor lipsiți și deznădăjduiți;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 4:'''Copleșiți de mulțimea faptelor tale evlavioase și pline de dragoste, nu știm cum să te lăudăm mai cu vrednicie, o fericite Ioane! Căci ai ajuns până la capătul lumii, propovăduind Evanghelia și salvându-i pre ceilalți din întuneric. Pentru aceea, mulțumindu-I lui Dumnezeu pentru lucrările tale apostolești, să-I strigăm: Aliluia! '''Icosul 4:'''Oamenii credincioși de pretutindeni, contemplând viața ta, s-au mirat de minunile tale descoperite din mila lui Dumnezeu chiar în acest veac de viaţă duhovnicească şi rugătoareapoi. De asemenea, și noi ne minunăm de slava lui Dumnezeu arătată prin tine și cu frică strigăm:Bucura-te, învățătorul celor afundați în bezna necredinței;Bucura-te, cel ce ai condus poporul tău din Extremul Orient în Occident;Bucura-te, fântâna de miracole revărsată de Dumnezeu;Bucura-te, cel ce cu iubire și răbdare îndreptezi pre cei rătăciți;Bucura-te, grabnică alinare a celor ce se căiesc de păcatele lor;Bucura-te, călăuzitor al celor ce înaintează pre calea cea dreaptă;Bucura-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă!

Vlădică Ioan se ruga neîncetat'''Condacul 5:'''Ca o rază de lumină divină te-ai arătat, fericite Ioane, furtunile cele aprige împrăștiindu-le, iar pe cei aflați pre insulă, de vârtejurile primejdioase prin rugăciuni păzindu-i și cu semnul crucii îngrădindu-i. Păzește-ne și pe noi, cei ce te cheamă în ajutor și învață-ne cu îndrăznire să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! '''Icosul 5:'''Toți cei care s-au învrednicit de puternicul tău ajutor, fericite Ioane, în necazuri și întâmplări te-au văzut, ca pe un îndrăzneț mijlocitor înaintea Tronului dumnezeiesc și grabnic ajutător la nevoie. Pentru aceea și noi nădăjduim către mijlocirea ta înaintea lui Dumnezeu, strigând către tine:Bucură-te, gonitorul stihiilor celor primejdioase;Bucură-te, cel ce prin rugăciunile tale ne izbăvești din nevoi;Bucură-te, pururea dătătorule de pâine celor flămânzi;Bucură-te, cel ce pregătești belșug de bunătăți celor sărmani;Bucură-te, mângâietorul celor ce zac în mizerie;Bucură-te, izbăvitorul atâtor suflete sortite pieirii; Vlădică Ioan Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 6:'''O, Sfinte Ierarhe Ioane, ca un nou Moise gângav te-ai arătat, scoțând poporul tău din robie. Izbăvește-ne și pe noi din prinsoarea păcatului și din cursa vrăjmașului mântuirii noastre, ca să strigăm către Dumnezeu: Aliluia! '''Icosul 6:'''O, bunule Păstor! Bucură-te, căci ai strălucit prin rugăciunile tale fierbinți și ai săvârșit imposibilul, reușind să convingi autoritățile lumii acesteia să se ruga peste totîndure de cei păstoriți de tine. Ieromonahul MetodiePentru aceea și noi împreună cu ei mulțumind, un tânăr îți cântăm:Bucură-te, sprijin de nădejde celor ce te cheamă cu stăruință;Bucură-te, cel ce izbăvești de moartea cea nedreaptă;Bucură-te, cel ce păzești de cleveteală și calomnii;Bucură-te, apărătorul celor nevinovați de cătușe;Bucură-te, cel ce respingi atacul păgânilor;Bucură-te, cel ce se potrivea duhovniceşte întrnimicești minciuna și descoperi adevărul;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 7:'''Dorind cu înflăcărare a-i proslăvi pe Sfinții din vechime ai Apusului înstrăinat de adevăr, tu ai restabilit cinstirea lor în Biserica Ortodoxa, o oarecare măsură iubitorule al preacuvioșilor Răsăritului și Apusului! În Ceruri sălășluind acum împreună cu Vlădicăei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, cei care-I cântăm pe pământ lui Dumnezeu: Aliluia! '''Icosul 7:'''Nou cuvios ales al lui Dumnezeu văzându-te, aflânduapărut-se încă la Harbinai în aceste vremuri din urmă, împreună cu Sfinții Ierarhi ai vechii Galii. Și, precum unul dintre aceștia, ai însuflețit turma ta a păstra Credința Ortodoxă, așa cum o mărturiseau și ei odinioară în Apus. Pentru aceea, ajută-ne să rămânem în adevărata credință și pe bună dreptate observanoi, cei ce-ți cântăm ție unele ca acestea:Bucură-te, noule Martine, prin înfrânarea, nevoințele și minunile tale;Bucură-te, noule Ghermane, prin mărturisirea credinței Ortodoxe;Bucură-te, noule Ilarie, prin dumnezeiasca teologhisire;Bucură-te, noule Grigorie, prin cinstirea și proslăvirea cuvioșilor lui Dumnezeu;Bucură-te, noule Fauste, prin dragostea ta nobilă și prin râvna cea monahicească;Bucură-te, noule Cezarie, prin păstrarea cu strictețe a canoanelor dumnezeieștii Biserici;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 8: "Noi toţi începem '''Stranie minune vedem la sfârșitul vieții tale, mult pătimitorule Sfinte Ioane. Căci trimis fiind în Lumea Nouă, ca să propovăduiești acolo creștinismul primelor veacuri, ai suferit prigoană, fiindcă ai dorit să rămâi drept, pregătindu-ți sufletul pentru Împărăția cerească. Mirându-ne rugămacum de răbdarea și de suferințele tale, cu mulțumire strigăm lui Dumnezeu: Aliluia! '''Icosul 8:'''Lucrătorule desăvârșit în via lui Hristos, cel ce n-ai cunoscut odihna până la sfârșitul vieții tale trudnice, ajută-ne și nouă, nevrednicilor, dar Vlădică Ioan nu are nevoie în lucrările noastre să înceapărămânem credincioși până la sfârșit lui Dumnezeu. Pentru aceea, și noi te lăudăm, minunate Ioane, cuviosul lui Dumnezeu, cântându-ți așa:Bucură-te, cel ce ai răbdat până la sfârșit, dobândind mântuirea; el e întrBucură-te, că te-ai învrednicit a muri în fața icoanei Maicii Domnului;Bucură-te, păstrător credincios al credinței, în mijlocul prigoanei celei nedrepte;Bucură-te, că bun păstor al turmei fiind, moartea o stare ai primit, ca un ierarh cârmuitor, șezând;Bucură-te, că după moarte, prin miraculoasa ta întoarcere, turma ți-ai consolat;Bucură-te, săvârșitorul multor minuni pentru cei ce aleargă la racla ta, cu credință și cu dragoste;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de rugăciune permanentăminuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 9:'''Toată firea îngerească s-a bucurat de înălțarea sufletului tău la Ceruri.Pentru aceea, și noi mirându-ne de minunile tale făptuite pre pământ și descoperite prin lucrarea Sfântului Duh, lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia! '''Icosul 9:'''Ritorii cei mult vorbitori nu pot descrie asprimea Sfintei tale vieți, dreptule părinte Ioane, lăcaș Sfințit al lui Dumnezeu, Celui de necuprins..". Indiferent de O, ce schimbări aveau loc minunată arătare dumnezeiască, descoperită în situaţia lui materialăveacul nostru puțin credincios! Pentru aceea, necontenit, cu mare glas te mărim, cântându-ți acestea:Bucură-te, palat al dumnezeieștilor porunci;Bucură-te, mică și firavă adăpostire, în care a încăput frumusețea lăcașurilor îngerești;Bucură-te, scara prin care lesne urcăm la Ceruri;Bucură-te, liman în condiţiile care toate suferințele își află grabnic vindecare;Bucură-te, cămară tainică a rugăciunii statornice;Bucură-te, templu luminat de viaţa şi Duhul Sfânt;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de lucru ale Vlădicăi Ioanminuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 10:'''Lumea voind s-o mântuiască, izbăvitorul tuturor trimis-a un nou Sfânt printre noi, rugăciunea şi dumnezeieştile slujbe aveau pentru chemându-ne astfel prin el o importanţă covârşitoaredin adâncurile sumbre ale păcatu-lui.Auzind această chemare a ta la pocăință, noi, cei săraci în virtuți, lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia! '''Icosul 10:'''Zid ești tuturor celor ce aleargă către cereasca ta mijlocire, părinte Ioane. Nimic nuPentru aceasta, îngrădește-l putea distrage ne și pe noi de atacurile demonilor și ne izbăvește de suferințe, năpaste și nevoi pe noi, cei ce cu credință strigăm către tine:Bucură-te, vederea celor orbi sufletește;Bucură-te, căci prin puterea rugăciunii, ai întors la aceasta. Nimeni nu poate avea toate calităţileviață pe cei aflați în agonie;Bucură-te, nimeni nu poate avea toate darurile. Fiecare cel ce păzești de răzvrătire și de războiul cel dintre noi poate greşi;Bucură-te, rouă salvatoare celor ce pier în văpaia deznădejdii;Bucură-te, părinte binevoitor al celor însingurați și părăsiți;Bucură-te, dascăl Sfânt al celor ce caută Adevărul;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, nimeni nu este slobod făcătorule de greşealăminuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 11:'''Viața ta fericite Ioane, a fost ca un imn închinat Preasfintei Treimi, încercându-i pe toți prin gândurile, cunoștințele și faptele tale minunate. Dar Fiindcă ai tălmăcit cu atâta înțelepciune poruncile adevăratei credințe, călăuzindu-ne cu credință, nădejde și dragoste, lui Dumnezeu Unul în Treime să-I cântăm: Aliluia! '''Icosul 11:'''Luminător strălucit al Ortodoxiei ai fost pentru cei aflați în întunericul necunoștinței, o păstorule ales al turmei lui Hristos. Așa și după adormirea ta, celor neștiutori le dezvălui adevărul, luminând sufletele credincioșilor, care intrau aduc această cântare:Bucură-te, luminare a celor necredincioși cu dumnezeiască înțelepciune;Bucură-te, curcubeu al pașnicei bucurii pentru cei blânzi și umili;Bucură-te, tunet înfricoșător pentru cei ce stăruie în păcat;Bucură-te, fulger ce lovești în legătură eresuri;Bucură-te, stâlp al dogmelor Ortodoxe;Bucură-te, torent de gânduri dumnezeiești;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 12:'''Harul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, revărsându-l cu Vlădică Ioandărnicie asupra noastră, omul rugăciuniipe acesta cu evlavie recunoștință îl primim noi toți, arhipăstorul cei ce alergăm către atotputernica ta mijlocire. O, prealăudate părinte Ioane, proslăvind minunile tale, lui Dumnezeu să-I cântăm: Aliluia! '''Icosul 12:'''Înălțând imnuri de laudă către Domnul, corul ceresc se îngrijeşte de sufletebucură, că El n-a uitat această lume decăzută și necredincioasă, gata arătându-și voința Sa atotputernică în permanenţă să sară tine, blândul și umilul Său slujitor. O, prealăudate părinte Ioane, cu toți Sfinții minunându-ne, ne închinăm ție și te cinstim așa:Bucură-te, noule astru ce strălucești în ajutorul lorCeruri;Bucură-te, noule profet, trimis mai înainte de asaltul final al celui rău;Bucură-te, noule Iona, care proorocești pieirea drept urmare a păcatelor;Bucură-te, noule Botezător, cei care au simţit puterea îi chemi pe toți la rugăciune și pocăință;Bucură-te, noule Pavele, cel ce ai îndurat toate greutățile propovăduirii Evangheliei;Bucură-te, noule apostole, propovăduitorul credinței celei pline de frumusețe;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! '''Condacul 13:'''O, Prealuminate și preaminunate cuvios al lui Dumnezeu, Ierarhe Ioane, părintele nostru, mângâierea tuturor celor scârbiți, primește acum prinosul rugăciunii noastre și roagă-te către Domnul să ne izbăvească de focul gheenei prin mijlocirea ta cea bineplăcută luiDumnezeu, căci tu singur după moarte ai zis: „Spuneți-le oamenilor: deși am murit, fie personal sunt viu”. Aliluia! (de 3 ori ) Apoi se zice iarăși '''Icosul 1:'''Ca un înger trimis de către Creatorul a toată făptura, apărut-ai în aceste timpuri, ca prin cei apropiaţi mila luiDumnezeu să te îngrijești de pământeni. Văzând frumusețea virtuților tale, preafericite Ioane, așa îți strigăm:Bucură-te, căci de mic copil cu evlavie ai fost împodobit;Bucură-aceşti oameni nute, cel ce cu frică și cutremur voia lui Dumnezeu o ai împlinit;Bucură-te, cel ce în tainice virtuți harul dumnezeiesc l vor uita niciodată pe Vlădică-ai arătat;Bucură-te, ascultător din depărtare al celor aflați în suferință;Bucură-te, grabnic ajutător plin de iubire pentru aproapele tău și pentru mântuirea lui;Bucură-te, purtând întotdeauna bucuria tuturor celor ce în inimile lor amintirea plină rugăciune se îndreaptă către tine cu grăbire;Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ioane, părintele nostru, făcătorule de recunoştinţă faţă minuni al vremurilor din urmă! '''''Condacul 1:'''''Alesule făcător de acea căldură şi lumină pe minuni și slujitorule credincios al lui Hristos, care el o împărtăşealumii întregi reverși mirul cel de mult preț al inspirației duhovnicești și mulțimea minunilor tale. Noi cu dragoste te lăudăm și-ți cântăm ție acestea: Bucură-te, sfinte ierarhe Ioane, făcătorule de minuni al vremurilor din urmă! Vlădică s-a dus'''''Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Făcătorul de minuni al vremurilor din urmă''''' O, Sfinte Ierarhe Ioane, iar acea neîncetată rugăciune cu care se învăpăia marele părintele nostru rugător, rugândubunule păstor și tainicule văzător al sufletelor omenești! Acum te rogi înaintea Prestolului dumnezeiesc, precum singur ai zis: „Deși am murit, sunt viu”. Roagă-se neobosit "L pe Dumnezeu Cel Atotmilostiv să ne dăruiască iertare de păcate, ca să ne recăpătăm puterea duhovnicească, să scăpăm de dragul nostru şi amărăciunea acestei lumi și să strigăm către Domnul, ca să ne dea smerenie și inspirație duhovnicească, cuget dumnezeiesc și duh evlavios în toate căile noastre. Tu care ai fost ocrotitor milostiv al orfanilor și îndrumător încercat pe pământ, fii acum călăuză și pentru noi toţi" , ca un nou Moise, iar în discordiile bisericești povață atotcuprinzătoare a fost întreruptălui Hristos. Dar Biserica din Diaspora nu-l va uitaAscultă plângerea tinerilor descumpăniți și de îndrăcire cuprinși; scutură lâncezeala plictiselii abătută asupra păstorilor, slăbiți de atacurile lumii acesteia și care zac țintuiți de duhul toropelii zadarnice. Suntem încredinţaţi că Vlădică Ioan va avea îndrăzneala şi va găsi milă Cu lacrimi te rugăm pe tine, o, închinătorule înflăcărat, vino și la înfricoşătorul scaun al Domnului Slaveinoi, cei care în negura patimilor suntem afundați, așteptând îndrumările tale părintești. Luminează-ne cu lumina neînserată unde te afli tu acum, rugându-te pentru fiii tăi, împrăștiați pe toată suprafața pământului, dar îndreptați cu iubirea lor plăpândă către lumină, şi acolo unde sălășluiește Hristos, Dumnezeul nostru, Căruia I se cuvine cinstea și Împărăția, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin! ==Citate==*Cu cât omul se află mai mult sub lucrarea harului sfintei împărtășanii și cu cât se unește mai strâns cu Hristos, cu atât mai mult se va desfăta de părtășia cu Hristos și în împărăția Lui, ce va ruga să vină.*Nimic mai bun nu putem face pentru cei apropiaţi adormiți decât rugându-ne pentru ei. Ei au mare nevoie de acest lucru, mai ales în cele 40 de zile, când sufletul celui răposat urmează calea spre veșnicele locașuri.*Pedepsindu-l, Domnul îi arata în același timp poporului rus calea spre mântuire, făcându-l propovăduitorul ortodoxiei în întreaga lume. Diaspora rusă a răspândit ortodoxia în toate colțurile lumii; majoritatea rușilor exilați sunt, chiar dacă ei nu știu, propovăduitori ai lui şi pentru turma saortodoxiei... Rușilor din străinătate le-a fost dat să strălucească în întreaga lume în lumina ortodoxiei, la în așa fel cum se ruga şi când era încât alte popoare, văzând faptele lor bune, să-L slăvească pe pământTatăl Carele este în ceruri și să-și obțină astfel mântuirea... Iar datoria Diaspora va trebui să se angajeze pe calea căinței și, după ce va fi obținut izbăvirea prin rugăciuni către Dumnezeu și prin renaștere spirituală, va fi capabilă să facă să renască și patria noastrăaflată în suferință.*Moscova cea păcătoasă, capitala păcătoasei Rusii, datoria unei iubiri pline de recunoştinţă, este -a lungul istoriei se întâmpla să răspundem cu rugăciune se prăbușească până la rugăciunile fund, dar apoi iarăși se scula, pentru că nu i se stingea conștiința dreptății în fața lui Dumnezeu. *Din Rusia lipsește duhul vieții, lipsește bucuria vieții. Toți se tem acolo de acest duh, ca de draci.*Fiecare dintre noi are păcatele luiproprii, personale. Să ne rugăm Dar există și păcate colective, pentru sufletul care este vinovat întregul popor.*Evanghelia lui curat, ca Domnul Hristos trebuie săfie propovăduită în toate limbile din lume într-l odihnească împreună cu sfinţiiun context ortodox. AminNumai atunci va veni sfârșitul.

#''Noi Minuni Ale Sfantului Sfântului Ioan de San Francisco'', Editura Egumenita, Galați, 2004.#Sfantul Sfântul Ioan Maximovici, ''Predici și Îndrumări Duhovnicești'', Editura Sofia, București, 2006.

*[http://sfioanmaximovici.wordpress.com/ Un blog dedicat Sf. Ioan Maximovici] - Acatistul– acatistul, Viataviața, Icoaneicoane, predici, minuni, marturiimărturii

[[Categorie:SfinţiSfinți]][[Categorie:Sfinţi ruşiSfinți ruși]][[Categorie:Sfinţi Sfinți americani]][[Categorie:Sfinţi Sfinți sârbi]][[Categorie:Sfinţi Sfinți misionari]]

[[en:John (Maximovitch) the Wonderworker]]